Motive literare

University Logo

Date

A realizat: Bodarev Dana Profesor: Zazulea Inga

Motivele literare în creațile eminesciene

Lorem ipsum dolor sit amet

INFO

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.

Cunoscut mai cu seama gratie fabulelor sale, Alecu Donici si-a materializat vocatia de deschizator de drumuri in literatura romana si prin straduinta de a traduce importante opere ale literaturii ruse si universale. Fiu al clucerului Dimitrie Donici si al Elenei Lambrino, nascut pe 19 ianuarie 1806, la Bezin a studiat la liceul militar din Sankt Petesburg, impreuna cu al sau frate, Petrache. A renuntat la cariera militara, sub pretextul unor probleme familiale, si s-a intors pe meleagurile natale, la Chisina

Lorem ipsum dolor sit

Mihai Eminescu

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua.

Lorem ipsum

.04

• motivul lunii
• motivul visului
• motivul codrului
• motivul izvoarelor

Tema fabulei lui Alecu Donici este deoparte. Intr-o singura fraza, morala acestei fabule ar putea fi:,,Prevederea este mama înțelepciunii’

ema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau indiferența oamenilor lipsiti de prevedere, avand înclinarea de a se lasa in voia plăcerilor vieții, ignorând consecintele faptelor lor, necesitațile viitoare si chiar destinul lor personal. Titlul poeziei ,,Greierul si furnica’’este enuntiativ, constand din numirea celor doua personaje ale fabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand în vedere caracteristicile definitorii ale celor doua insecte. Morala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea alegorica. Este vorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, "o desfatare", fara a se pregati pentru vremurile vitrege ("iarna") ce ii pot astepta. Daca unii - reprezentati de furnica- muncesc din greu pentru a-si asigura existenta si a se pune la adapost de eventuale evenimente nefaste, altii -intruchipati de greier- nu fac decat sa huzureasca, sa traiasca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr- o expresie populara, " a strange bani albi pentru zile negre". Intr-o singura fraza, morala acestei fabule ar putea fi: "Prevederea este mama intelepciunii".

Tema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau indiferența oamenilor lipsiti de prevedere, avand înclinarea de a se lasa in voia plăcerilor vieții, ignorând consecintele faptelor lor, necesitațile viitoare si chiar destinul lor personal. Titlul poeziei ,,Greierul si furnica’’este enuntiativ, constand din numirea celor doua personaje ale fabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand în vedere caracteristicile definitorii ale celor doua insecte. Morala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea alegorica. Este vorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, "o desfatare", fara a se pregati pentru vremurile vitrege ("iarna") ce ii pot astepta. Daca unii - reprezentati de furnica- muncesc din greu pentru a-si asigura existenta si a se pune la adapost de eventuale evenimente nefaste, altii -intruchipati de greier- nu fac decat sa huzureasca, sa traiasca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr- o expresie populara, " a strange bani albi pentru zile negre". Intr-o singura fraza, morala acestei fabule ar putea fi: "Prevederea este mama intelepciunii".

ema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau indiferența oamenilor lipsiti de prevedere, avand înclinarea de a se lasa in voia plăcerilor vieții, ignorând consecintele faptelor lor, necesitațile viitoare si chiar destinul lor personal. Titlul poeziei ,,Greierul si furnica’’este enuntiativ, constand din numirea celor doua personaje ale fabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand în vedere caracteristicile definitorii ale celor doua insecte. Morala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea alegorica. Este vorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, "o desfatare", fara a se pregati pentru vremurile vitrege ("iarna") ce ii pot astepta. Daca unii - reprezentati de furnica- muncesc din greu pentru a-si asigura existenta si a se pune la adapost de eventuale evenimente nefaste, altii -intruchipati de greier- nu fac decat sa huzureasca, sa traiasca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr- o expresie populara, " a strange bani albi pentru zile negre". Intr-o singura fraza, morala acestei fabule ar putea fi: "Prevederea este mama intelepciunii".

ema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau indiferența oamenilor lipsiti de prevedere, avand înclinarea de a se lasa in voia plăcerilor vieții, ignorând consecintele faptelor lor, necesitațile viitoare si chiar destinul lor personal. Titlul poeziei ,,Greierul si furnica’’este enuntiativ, constand din numirea celor doua personaje ale fabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand în vedere caracteristicile definitorii ale celor doua insecte. Morala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea alegorica. Este vorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, "o desfatare", fara a se pregati pentru vremurile vitrege ("iarna") ce ii pot astepta. Daca unii - reprezentati de furnica- muncesc din greu pentru a-si asigura existenta si a se pune la adapost de eventuale evenimente nefaste, altii -intruchipati de greier- nu fac decat sa huzureasca, sa traiasca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr- o expresie populara, " a strange bani albi pentru zile negre". Intr-o singura fraza, morala acestei fabule ar putea fi: "Prevederea este mama intelepciunii".

.01

Fabula

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua.

Lorem ipsum

Motivele în creațile eminesciene

Lorem ipsum dolor sit

Tema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau indiferența oamenilor lipsiti de prevedere, avand înclinarea de a se lasa in voia plăcerilor vieții, ignorând consecintele faptelor lor, necesitațile viitoare si chiar destinul lor personal. Titlul poeziei ,,Greierul si furnica’’este enuntiativ, constand din numirea celor doua personaje ale fabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand în vedere caracteristicile definitorii ale celor doua insecte. Morala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea alegorica. Este vorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, "o desfatare", fara a se pregati pentru vremurile vitrege ("iarna") ce ii pot astepta. Daca unii - reprezentati de furnica- muncesc din greu pentru a-si asigura existenta si a se pune la adapost de eventuale evenimente nefaste, altii -intruchipati de greier- nu fac decat sa huzureasca, sa traiasca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr- o expresie populara, " a strange bani albi pentru zile negre". Intr-o singura fraza, morala acestei fabule ar putea fi: "Prevederea este mama intelepciunii".

Fabula

În"Scrisoarea I"esteprezent motivul lunii: "Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie.

În poezia de dragoste "Sara pe deal" este regasit motivul lunii: "Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară"

În "Scrisoarea a III-a" sunt prezente amândouă motive, Eminescu evocând visul sultanului în care luna se coboară pe pământ în chip de fecioară: "Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară Şi se-apropie de dânsul preschimbată în fecioară."

În "Scrisoarea a III-a" sunt prezente amândouă Eminescu evocând visul sultanului în care luna se coboară pe pământ în chip de fecioară: "Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară Şi se-apropie de dânsul preschimbată în fecioară."

În primul rând, este un text epic. Are acţiune, personaje, narator. Structura textului este specifică fabulei- sunt două secvențe:sceneta propriu-zisă-întâmplarea- și morala-învățătura. Acţiunea este simplă : o vulpe- animalului agil, înșelător și șarmant-înfometată,în stare să mânânce de toate,a intrat în livadă,fiind încântată de roadele coapte.Nu s-a putut bucura,pentru că,,poamele”-prunele erau pe crengi prea sus.Chiar dacă a pierdut mult timp privindu-le și,încercând din priviri,să reușească a le avea,dezamăgită renunță.Se adresează fructelor ca unor ființe,regretând că nu le poate avea și-atunci nu-şi recunoaşte neputinţa,preferând să fie dispreţuitoare faţă de poamele pe care şi le dorea atât.Ironică,se consolează închipindu-și-le verzi,când și-r fi iritat dinții. În al doilea rând există un personaj, prin intermediul vulpii, sunt criticate, de fapt, defecte umane: Ipocrizia- Vulpea reprezintă tipul omului ipocrit şi viclean, care deşi nu ajunge la poamele,prunele dorite,nu-şi recunoaşte neputinţa,preferând să fie lipsită de interes,deși este flămândă. Toate încercările vulpii au fost sortite eșecului. Indiferent de eforturile depuse,prunele coapte continuau să atârne sfidător deasupra pofticioasei viclene.Interesant este limbajul arhaic și popular al fabulei,un limbaj pitoresc, pluralul folosit deliberat,intenționat în locul singularului. În concluzie, textul este fabulă, pentru că are un mesaj cu caracter educativ,o morală prin care autorul își exprimă atitudinea față de realitatea prezentă: Atunci când îţi doreşti ceva cu ardoare, cu toată fiinţa ta şi nu reuşeşti să obţii acel ceva, e normal că te încearcă un sentiment de frustrare. Nu ajungi odată, mai încerci odată şi încă odată, până la urmă te resemnezi şi spui, asemeni vulpii, că nu vrei neapărat, că nu e chiar atât de bine, că nu ţi-ai dorit cu adevărat acest lucru,acesta simbolizează ipocrizia.Omul trebuie să muncească foarte mult pentru ceea ce dorește să obțină, și, dacă lucrurile nu-ți ies cum ar fi vrut,să nu caute să se amăgească.

Lorem ipsum dolor sit

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat.

Motivul visului și a lunii

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua.

Lorem ipsum

.02

FABULA

În poezia de dragoste "Sara pe deal" este motivul codrului, codrul fiind simbolizat prin prezenţa unui salcâm: "Sub un salcâm dragă m-aştepţi tu pe mine" şi motivul izvorului: "apele plâng clar izvorând din fântâne"

Poezia "Floare albastră" cuprinde în cadrul temelor naturii şi iubirii motivul codrului şi al izvoarelor: "Hai în codru cu verdeaţă, Und-izvoare plâng în vale."

În poezia "Dorinţa" natura este sugerată de două motive literare: motivul codrului şi al izvoarelor: "Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund" "Îngânane-vor c-un cânt Singuratece izvoare," şi motivul florilor de tei: "Iar în păr, înfiorate, O să-ţi cadă flori de tei."

Tot în "Scrisoarea a III-a" este prezent şi motivul codrului care ascunde oastea română: "Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari."

În primul rând, este un text epic. Are acţiune, personaje, narator. Structura textului este specifică fabulei are două secvențe:sceneta propriu-zisă-întâmplarea- și morala-învățătura. Acţiunea este simplă :un lup vânat de câini,,întărâtați” și de vânători își găsește scăparea într-un sat.În fuga-i disperată,gândind că n-ar dori nimănui o așa încercare,întâlnește un,, prieten de mai an”-un motan,căruia îi cere ajutorul.Motanul îi propune mai multe variante de adăpost,dar lupul refuză,pentru că tuturor le adusese pagube:o vițică,niște oi,miei. În al doilea rând sunt personajele, prin intermediul unor animale, sunt criticate, de fapt, defecte umane :lupul dobândeşte semnificaţii de simbol al ferocităţii, o sinteză a atributelor negative, o augmentare a trăsăturilor malefice.Este urmărit de vânători și câini,disperat caută oriunde scăpare.Totuși recunoaște fărădelegile săvârșite,înțelegând că nu-și poate găsi adăpost niciunde.Este tipul omului ce a înfăptuit nedreptăți,ce se știe dușmănit pentru faptele nedemne,care trebuie să-și primească o pedeapsă.Motanul este tipul omului prietenos,dornic de a ajuta pe cei în impas;găsește soluții,iar,în final,când înțelege caracterul celui ce-și mărturisește faptele,cu inteligență,experiență de viață îl dojenește:cel ce face nedreptăți,va avea parte de suferință,nu va fi primit într-o comunitate. În sfârşit, textul este fabulă, pentru că are un mesaj cu caracter educativ,o morală prin care autorul își exprimă atitudinea față de realitatea prezentă:,,culege ce-ai semănat”- este o lege importantă și trebuie să se țină seama de ea în orice împrejurare,astfel orice ființă va deveni stăpân pe destinul său. Observă ceea ce culegi și adu-ți aminte ce ai semănat, inevitabil, vei găsi cauza. Daca vrei să ai mai mulți prieteni, să fii în mijlocul oamenilor și să ai o viață adevărată, aproprie-ți oamenii.

Lorem ipsum dolor sit

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat.

.03

Motivul codrului și a izvoarelor