Ergonomia locului de muncă

ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ

LOCUL DE MUNCĂ

Reprezintă spaţiul sau suprafaţa în care un executant sau un grup de executanţi transformă obiectul muncii, în conformitate cu un scop prestabilit, utilizând metodele cele mai adecvate şi beneficiind de o dotare tehnică corespunzătoare.

ELEMENTE COMPONENTE ALE LOCULUI DE MUNCĂ

• Obiectul muncii - obiectul asupra căruia omul intervine și îl transformă, cu ajutorul sculelor și al uneltelor potrivite, în funcție de nevoile lui sau ale altora.
• Mijloacele de muncă - totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii acționează asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivit scopului urmărit de ei.
• Forţa de muncă - totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale îmbinate cu experiența dobândită de oameni potrivită pentru a lucra într-un anumit domeniu de activitate.

ERGONOMIE

Etimologic, denumirea provine din limba greacă: „ergon” = muncă „nomos” = lege Ergonomia este considerată „ştiinţa muncii”, având ca obiect de studiu relaţia „om-muncă”. Ergonomia are ca obiectiv obținerea unui echilibru între posibilitățile omului și cerințele muncii.

OM

MUNCĂ

OBIECTIVE

• Adaptarea muncii la capacitatea de performanţă a lucrătorului, cu scopul de a evita cerinţele prea mari sau prea mici.
• Proiectarea utilajelor pentru ca acestea să fie uşor de manevrat, iar utilizarea lor lipsită de accidente.
• Dimensionarea locurilor de muncă în conformitate cu mărimea corpului, permiţând o poziţie naturală.
• Adaptarea influenţelor din mediu, în special a luminii şi a climatului.

LOCUL DE MUNCĂ PRIVIT CA SISTEM ERGONOMIC

Ieşiri

Mediul ambiant fizic şi psiho-social

Intrări

• Informaţii

de orice natură pentru îndeplinirea sarcinii de muncă

• Materii

prime, semifabricate

• Energie sub

diverse forme

OM

• Produse
• Servicii
• Acţiuni de

comunicaţie

Mijloace de muncă

INTERACŢIUNEA DINTRE ELEMENTELE SISTEMULUI

Mijloace de muncă

Mediu ambiant fizic

OM

Muncă

Mediu ambiant psiho-social

MEDIU

• Ambianţă fizică
• Ambianţă psihică

MIJLOC DE MUNCĂ

• Elemente constructive
• Parametri tehnici şi economici
• Fiabilitate

OM

• Particularităţi antropomorfice
• Stare psihică
• Pregătire profesională
• Aptitudini

ERGONOMIA COMPORTAMENTULUI

ERGONOMIA CONDIȚIILOR

Mediu de muncă

• poziție corectă a corpului în timpul lucrului
• alternanță între poziția ortostatică și poziția şezând
• exerciții fizice

Loc de muncă

• iluminat
• temperatură
• zgomot

• mobilier
• utilaje

DIMENSIONAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Se realizează în funcţie de:

• particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman;
• dimensiunile şi caracteristicile echipamentului tehnic, ale mobilierului de lucru;
• mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii;
• distanţele de securitate;
• necesitatea asigurării confortului psiho - fizic.

DIMENSIUNI ANTROPOMETRICE

CONFIGURAREA SPAŢIULUI DE LUCRU

• masa de croit va avea următoarele dimensiuni: lungimea de 3,0-3,5 m, lățimea de 1,5-1,8 m și înălțimea 0,75-0,85 m;
• fiecărui lucrător de la sala de croit i se va repartiza un spațiu de lucru de 12 m2, iar un loc de muncă la mașina de cusut va avea o suprafață de 7 m2;
• mesele de lucru trebuie amplasate la o distanță de cel puțin 1 m de la pereți și piloni;

CONFIGURAREA SPAŢIULUI DE LUCRU

• distanța dintre mașinile de cusut trebuie să depășească 0,6 m, iar cea dintre utilajul pentru tratament umidotermic și alte locuri de muncă trebuie să depășească 0,8 m;
• căile de acces și culoarele din incinta atelierului trebuie să fie de cel puțin 2 m lățime și menținute întotdeauna libere;
• orice spațiu de producție în care își desfășoară activitatea mai mult de 7 persoane trebuie să dețină două intrări/ieșiri cu acces liber.

ZONE DE LUCRU PENTRU MIŞCAREA MÂINILOR

poziţie așezat

poziţie ortostatică

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN POZIŢIE ŞEZÂND

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN POZIŢIE ŞEZÂND

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN POZIŢIE ORTOSTATICĂ

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN POZIŢIE ORTOSTATICĂ