Material RED Rosu Lenuta.pptx

Activitatea de dezvoltare personală REFERENŢIALUL LA GRUPĂ Modalităţi concrete de elaborare a regulilor grupei

Abordări teoretice Prof. înv. preșcolar ROȘU LENUȚA Școala Gimnazială Domnească, Tg. Neamț

Motto: ”Fericit, ori nefericit, omul are nevoie de alt om, căci nu trăieşte decât pe jumătate când trăieşte doar pentru el!”(Jacques Delille)

• Fiecare copil este diferit; acest lucru este exact ceea ce îl face să fie special. Există câteva lucruri esenţiale, comune tuturor copiilor: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, hrană bună şi exerciţiu. Fiecare copil are nevoie să se simtă protejat şi acceptat ; are nevoie ca ceilalţi să-l placă. Fiecare micuţ simte nevoia să fie călăuzit. Toţi copiii cresc şi se dezvoltă după acelaşi model. Ceea ce diferă este ritmul personal al fiecăruia.
• Pentru a asigura dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, este necesar ca întreaga noastră activitate la grupă să cuprindă activităţi, acţiuni sau elemente care să asigure formarea şi dezvoltarea la copii a abilităţilor de interacţiune cu adulţii, cu copiii de vârste apropiate, de a accepta şi respecta diversitatea, formarea comoportamentelor prosociale.
• Învăţarea şi însuşirea responsabilităţii ajută la maturizarea copilului şi reprezintă o poartă deschisă către succes.
• Responsabilitatea îşi are influenţa în multe părţi din dezvoltarea copilului. Îl ajută să fie autonom, să se descurce pe propriile puteri, să nu depindă de ceilalţi.
• Un copil responsabil câştigă încrederea celor din jur, a părinţilor, prietenilor şi este o persoană pe care te poţi baza fără ezitare.
• În cadrul grădiniţei copiii sunt familiarizaţi cu regulile grupei, ce trebuie respectate şi urmate cu conştiinciozitate. Astfel ei devin responsabili cu ordinea şi curăţenia în sala de grupă, cu îngrijirea plantelor, cu distribuirea anumitor materiale etc.

Ce sunt regulile?

Regulile grupei:

• Sunt enunţuri normative ce stabilesc ce este admis în comportamentul fiecăruia;
• Ele permit rezolvarea problemelor morale ce se ivesc în timpul procesului instructiv - educativ;
• Nu sunt întâmplatoare sau lipsite de legatură, ele ghidează acţiunile individuale pentru binele întregului grup;
• Sunt create pentru a le insufla copiilor siguranţă, pentru a le proteja drepturile şi interesele;
• Ele stabilesc ce trebuie să se facă şi nu ce le este interzis ( de aceea o regulă nu va fi formulată cu particula negativă “NU”.

Criterii de stabilire a regulilor la grupă

• să fie stabilite la începutul anului şcolar;
• sa fie formulate pozitiv, specificând comportamentul aşteptat;
• să fie precizate simplu;
• lista de reguli să fie scurtă (5-6 reguli, pentru a nu fi uitate);
• să includă numai regulile pe care le consideraţi necesare;
• să se focalizeze pe comportamente specifice;
• să fie stabilite împreună cu preşcolarii;
• să fie afişate într-un loc vizibil pentru ca ei să şi le reamintească;
• să fie discutate şi explicate copiilor;

• să fie respectate toate consecinţele nerespectării unei reguli;
• să fie respectate recompensele atunci când regulile au fost aplicate;
• regulile să fie aplicate consecvent, fără a se face excepţii în modul de aplicare;
• regulile să fie relativ flexibile ( situaţiile sunt diferite şi vârstele copiilor sunt diferite);
• consecinţele nerespectării regulilor să fie în conformitate cu gravitatea comportamentului;
• aplicarea consecinţelor să se facă fără ca preşcolarul să fie blamat – doar comportamentul său este discutat;
• regulile să vizeze îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare la grupă;
• Regulile grupei sunt un sprijin semnificativ pentru educarea copilului „neastâmpărat“ deoarece îl ajută să se orienteze, să se simtă în siguranţă.
• Regulile prezentate verbal au trimiteri la imagini colorate, sugestive:
• Vorbim mai încet, că ne doare capul!

“Clasa noastra este mică Iar copiii dacă strigă Gălagia va fi mare Capul ne va durea tare. Așadar noi nu urlăm Ci frumos ne exprimăm.”

• “Punem jucăriile la locul lor!”

“După ce am folosit Jucăriile din clasă, Le-aşezăm la locul lor: Să fie curată și frumoasă.”

• Când greșim trebuie să ne cerem iertare folosind cuvântul fermecat: „iartă-mă”!

“Dacă ai greșit cumva, Trebuie să-ți ceri iertare. Iartă-mă te rog, n-am vrut, E cuvântul cel mai mare.”

Întărirea/ condiţionarea operantă

• Oferirea de buline colorate este o practică des utilizată pentru a recompensa copiii, consilierea cognitiv comportamentală.
• Este important să avem cerinţe şi pentru retragerea lor. În cazul copilului „neastâmpărat“, oferirea de buline/ puncte/ alte obiecte, se foloseşte şi pentru progrese mici. Este firească îngrijorarea educatoarei care se teme că ar putea apărea „gelozia“ celorlalţi copii, care cred că îl favorizăm pe un anumit copil, în detrimentul celorlalţi.

Exemple de comportamente pe care le recompensăm:

• A crescut durata preocupării faţă de un singur joc
• A rămas aşezat în timpul pe scăunel în timpul activităţilor
• Se înţelege cu ceilalţi copii
• A adunat jucăriile după ce s-a jucat
• Nu a luat jucăriile de la ceilalţi copii (dacă acest comportament nu apare prea frecvent pe parcursul unei zile)

Cum procedăm?

• Recompensarea comportamentului a cărei frecvenţă de manifestare scade. Putem folosi un trenuleţ, o omidă sau o buburuză şi-i ataşăm cerculeţe colorate când considerăm că este cazul.
• Apoi schimbăm cerculeţele, în recompense care-l bucură pe copil: se joacă cu aparatul foto, se joacă pe calculator, organizează masa de prânz, desenează, cântă la chitară etc.
• Acordarea de simboluri cu chipuri fericite. Pentru progresele făcute, copilul primeşte un chip fericit, iar pentru nerespectarea unor cerinţe, un chip trist. Copilul duce acasă simbolurile primite, chiar poate face o colecţie pentru o săptămână.

• Utilizarea jocului ca metodă de rezolvare a problemelor de comportament presupune stabilirea unor etape şi respectarea acestora. Pe măsura înţelegerii lui, i se vor explica scopul, regulile de comportare. De exemplu:
• Fii atent la jocul tău!
• Hai să vedem dacă poţi sta liniştit până termini de pus copăceii!

• Dacă se întâmplă să stea liniştit, copilul este recompensat. Dacă strică jocul altui copil, verbalizăm: “Cum crezi că se simte colegul tău?” Dacă nu se concentrează pe jocul său, îl ajutăm să-l reia de unde a încetat: “Hai să vedem, unde ai rămas?” Lăudăm şi paşii mai mici: Ţi-a reuşit gardul! Copilul poate primi un chip fericit sau încă un cerculeţ colorat pentru trenuleţul lui.

• Copiii îşi dezvoltă un simţ al apartenenţei la grup dacă participă la procesul de stabilire a regulilor grupei. Când au posibilitatea de a face propriile reguli si de a lua decizii ce afecteaza grupul ca entitate socială, chiar dacă sunt la o vârsta fragedă (3- 4 ani), ei realizează că regulile sunt necesare.

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

• FÂNTÂNA

 

• Aceasta este o idee frumoasă pentru menţinerea disciplinei la grupă. Confecţionaţi o fântână ( după modelul alăturat), puneţi câteva bombonele în ,,găleata’’ fântânii şi spuneţi copiilor că dacă vor fi cuminţi – aveţi pregătit  ceva bun pentru ei, dar dacă vor face gălăgie sau vor încălca regulile grupei, pentru fiecare încălcare veţi coborî câte puţin găleata. Dacă găleata va ajunge în fântâna, vor pierde gustarea. Asiguraţi-vă însă, că de câte ori stau cuminţi pentru o perioada mai lungă – veţi ridica înapoi  găleata cu câte o rotire de mâner. În modul acesta le arătaţi că nu doar neascultarea ci şi ascultarea este răsplătită.

  Materiale:

• Cartoane pentru acoperiş, stâlpi ( tuburi) şi pereţii fântânii;
• Amporă pentru suportul din partea de jos a fântânii;
• Culori şi material textil pentru a colora sau îmbrăca acoperişul şi pereţii;
• Mâner ( poate fi o cheie cu nr. mic folosită de mecanici);
• Un păhărel pentru  găleată şi aţă pentru a o atârna la locul ei;

FARFURIA CU BOMBOANE

Instrucţiuni:

• Printaţi, decupaţi şi laminaţi farfuria şi bomboanele;
• Prindeţi farfuria pe perete;
• Lipiţi bomboanele pe farfurie;
• Spuneţi copiilor că aveti pregătit ceva bun pentru ei la finalul programului, dar pentru fiecare dată când sunt gălăgioşi, neatenţi sau nu respectă regulile la jocuri, veţi lua jos câte o bomboană;
• Dacă până la finalul activităţilor vor mai exista bomboane în farfurie, vor primi răsplata pregătită;
• Dacă pănă la final farfuria va fi goală,  răsplata va fi păstrată pentru a doua zi.

TERMOMETRUL CUMINŢENIEI

Instructiuni:

• Tăiaţi termometrul pe linia punctată.
• Ataşaţi “mercurul roşu” termometrului.
• spuneţi copiilor că termometrul acesta va sta pe perete;
• Anunţaţi copiii că la sfârşitul programului le-aţi pregătit o răsplată, dacă sunt cuminţi;
• Dacă în timpul  programului observaţi că nu sunt

cuminţi sau nu respectă regulile grupei, veţi coborî treptat mercurul.

• Dacă la sfârşitul programului mercurul este mai jos de mijloc, grupa nu va mai primi răsplata prestabilită de educatori.
• Mercurul poate fi ridicat din nou  dacă copiii dau semne că se cuminţesc;

Sugestii:

•   Termometrul poate fi folosit şi în timpul jocurilor sau a altor activităţi competitive; în cazul acesta, faceţi câte unul pentru fiecare echipă.

SEMAFORUL COMPORTAMENTULUI

• Confecţionaţi un semafor din carton şi panglică după modelul celui din poză şi agăţaţi-l în clasă.
• Cumpăraţi clame ca acelea pentru rufe şi lipiţi pe ele câte o poză mică cu fiecare copil.
• Puneţi clamele într-un coşuleţ lângă semafor, la îndemăna copiilor.
• Când copiii intră în sala de grupă spuneţi-le să îşi pună clama cu poza pe culoarea verde a semaforului, astfel veţi avea şi o evidenţă clară a celor prezenţi sau absenţi ;
• Repetaţi cu copiii regulile grupei şi spuneţi-le că atâta timp cât le respectă, numele lor vor rămăne pe culoarea cuminţeniei – verde; Dacă încalcă regulile vor primi 1-3 avertizări şi numele lor va fi mutat pe culoarea galbenă; dacă vor continua să le încalce – numele lor va fi mutat pe culoarea roşie. Se pot hotărî şi anumite restricţii pentru acel copil ( de ex. ,,Nu mai poţi sta acolo lângă prietenii tăi, vei veni aici pe scaunul cel mai apropiat de mine.’’  )
• Dacă copiii îşi corectează comportamentul , apreciaţi-i în faţa tuturor şi mutaţi-i numele din nou la verde;