Want to create interactive content? It’s easy in Genially!

Get started free

Escape Game Paoli Co

TEAM CANOPÉ

Created on December 3, 2025

Start designing with a free template

Discover more than 1500 professional designs like these:

Interactive Hangman

Secret Code

Branching Scenario: Academic Ethics and AI Use

The Fortune Ball

Repeat the Sequence Game

Pixel Challenge

Word Search: Corporate Culture

Transcript

Andemi !

Dop'à a disfatta di Ponte Novu, i Naziunali si ni scappani, lachendu daretu à elli l’insemi di l’archivi di Pasquale Paoli chì arrisicheghja d’essa chjappatu da i truppi francesi.

- 1769 -

Pasquale Paoli hà piattatu a virsioni urighjinali di a Custituzioni di u 1755 in un cascioni sughjillatu da 9 sarraturi. Ritruvà a Custituzioni, hè pudè tistimunià di u prughjettu emancipatori pà i ghjinirazioni da vena.

Andemu !

Apra a lettara

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Francescu

Ci simu o Lucì, a pieve di u Rustinu è a casa di i Paoli.

Lucia

Hè a casa di u Babbu Ghjacintu ! Fatta fini ci avarà campatu pocu…

Francescu

Hè una casa umile è rustica, m’aspittavu à di più lussu pà una casa di sgiò.

Lucia

À principiu i Paoli sò una famidda di mulinaghji, sarà forsa par quissa…

Francescu

Ah bon, ùn la sapia micca. Circhemu sta lettara à sugellu rossu.

Circà

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Sintiti un rimori d’apartura in a bibbiuteca, hà lintatu un ughjettu.

Virificà

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Per serve bè, ùn ci vole à scurdassi d’induve si vene. Pigliate e mo trè carte è aprite u cascione.
1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

2 - F

1 - C

2 - M

U suldatu

U mulinu

U piscatori

Title

Title

Title

Write a brief description here

Write a brief description here

Write a brief description here

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

2 - O

3 - S

3 - U

U mulinaghju

U cannoni

A reti

Title

Title

Title

Write a brief description here

Write a brief description here

Write a brief description here

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

Use this side of the card to provide more information about a topic. Focus on one concept. Make learning and communication more efficient.

3 - R

1 - P

1 - A

A barca

L'arsanali

I castagni

Title

Title

Title

Write a brief description here

Write a brief description here

Write a brief description here

Apra u cascionu

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Riveda i carti

Apra u cascionu

1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Eccu a prima chjave. Avà, vi tocca à scudificà u codice in u libru à a basa di a piràmide per sapè induve si trova a siconda chjave. Hè un libru stranu… Tutte e so lettere sò avanzate d’un rangu. Ci vole dunque à rinculà per leghje lu.
1725 - Merusaglia

45: 00

0 / 9

Bravu, cuntinueti puri u vostru camminu.

Andemi !

V QSPTTJNV MPDV IF QBEVMFMMB. "Induve ci tocc'à andà o Lucì ?"

Com'idda a dici l’altru, « S’è tù ùn sai indu' ti ni vai, fighjula da induv’è tù veni. » Rincula d'una lettara par cunnoscia u prossimu locu...

|Padulella|padulella|PADULELLA|Paduledda|paduledda|PADULEDDA

45: 00

1725 - Merusaglia

0 / 9

MF QSPDIBJO MJFV FTU QBEVMFMMB. "O Francè ! Regarde bien si on décale chaque lettre d'un rang on obtient cette phrase ! LE PROCHAIN LIEU EST PADULELLA."

Comme le dit l'adage, "Si tu ne sais pas où tu vas, regardes d'où tu viens." Recule d'une lettre pour connaitre ta prochaine destination...

Réessayer

- 1725 -

In u 1725, in Merusaglia, in a pievi di u Rustinu, nasci Pasquale Paoli. Stu tarritoriu muntagnosu, in cori di a Castagniccia, faci parti di i Cinqui Pievi, induv'ellu veni cultivatu u castagnu, chì copri 70 % di i culturi è chì u so fruttu dà da magnà à tutti. U babbu, Ghjacintu Paoli, chì veni da una famiglia di mulinaghji, s'imponi da nutabili influenti par via di a so educazioni è di u so impegnu puliticu. Difendi i libartà di i Corsi, participeghja à i rivolti contru à a duminazioni ghjinuvesi, dendu à u so figliolu u gustu di a ghjustizia è di l’indipindenza.

Andemi !

1739 - PADULELLA

45: 00

1 / 9

Francescu

Padulella Padulella, a to torra ùn hè a più bella.

Lucia

Hè da quì chì Paoli è d’altri capimachji sò stati custrinti à fughja.

Francescu

Ùn hè cusì vicinu Napuli, deve esse spaventosu assai pà un pullastrone di 14 anni.

Lucia

Sicura. Bon, inveci ùn la socu mancu indu' principià i ricirchi.

Francescu

Aspetta, aghju da spiazzà ogetti, forse ch’è no truveremu calcosa.

Spiazzà

1739 - PADULELLA

45: 00

1 / 9

Hè piattata una catarazza sottu à una cascetta.

Circà

1739 - PADULELLA

45: 00

1 / 9

  • 5
  • 4
  • non
1739 - PADULELLA

45: 00

1 / 9

Cari Naziunali, sta catarazza hà un doppiu fondu..

Title

Use this side to give more information about a topic.

Subtitle

1739 - PADULELLA

45: 00

1 / 9

Daretu à a petra verticale, in u muru sopr'à i gigli bianchi..

Andemi !

1739 - PADULELLA

45: 00

1 / 9

In a capitale, avemu trè libri ornati da e nostre armurature, circate nentru. L’infurmazione seranu sottu à i vostri ochji.

Andemi !

Eccu a siconda chjave. Truverete u prossimu locu scavendu trà e duie barche.

Circà

- 1739 -

Di farraghju di u 1738, un corpu spidiziunariu di trè mila suldati francesi scala in Bastia. Hè cumandatu prima da u conti de Boissieux. U costu d’un'uparazioni cusì maiò saria difficiuli à rimpattà par i Ghjinuvesi, chì sariani tandu incuraghjiti à ceda a Corsica da rimpattu. Di dicembri di u 1738, i Francesi sò vinti in Borgu. Dopu à a morti di u conti de Boissieux, in u 1739, Maillebois u rimpiazza è ci porta una riprissioni accanita. I capimachji corsi sò custretti à fughja è imbarcani in Padulella di Lugliu di u 1739 par Napuli. Ghjacintu Paoli è u figliolu Pasquale, 14 anni, facini parti di stu gruppu d’esiliati.

Andemi !

1755 - Corti

45: 00

2 / 9

Francescu

U Palazzu Naziunale, u nostru locu di guvernenza. Vedi ch’e sò duie o trè cose anch’eiu o Lucì !

Lucia

Francescu, forsa ùn la cridarè micca, ma nanzu d’essa u Palazzu Naziunali, stu palazzu accuglia a tinenza ghjinuvesa.

Francescu

Quessa ùn la sapia micca… Ùn hè tantu male, avianu u gustu quantunque.

Lucia

Paoli ci hà fattu fà i travaddi, t’avia dinò un appartamentu parsunali. L’aletti sò risistanti à i paddi. È quì semu in a sala cintrali, quidda di u Cunsigliu.

Francescu

I truveremu quì i libri allora. Circhemu l’armurature.

Circà

- 1755 -

U 14 di Lugliu di u 1755, à u cunventu Sant’Antone di a Casabianca, Pasquale Paoli hè pruclamatu "Capo generale economico e politico di a Corsica". Hè à capu di u Statu corsu novu, incaricatu di fà a leia trà l’amministrazioni, a ghjustizia è a difesa di u tarritoriu. Inveci di « Ripublica », si parlava di « Regno » : un tarmini chì simbulizeghja a suvranità ritruvata di u populu corsu. In a so currispundenza, Paoli adopra à spessu a parolla « Nazioni », par sprima l’idea d’una cumunità pulitica unita da a lingua, l’usi è a vulintà d’indipendenza. I cunsulti adottani i testi chì difiniscini i stituzioni di u Statu novu. Ponini i basi di un guvernu raprisintativu è d’un' urganizazioni ghjudizaria è amministrativa strutturata. Hè un insemi di dicreti evulutivi, chì si poni adattà à ogni cunsulta. L’ughjittivu di u Ghjinirali Paoli hè chjaru : custruiscia un Statu di drittu corsu, chì possi cuncoglia una pupulazioni sempri sparta, fà turrà a cunfidenza è fà di a Corsica una nazioni guvirnata da i so propii leghji.

Andemi !

1761 - L'Isula

45: 00

3 / 9

Francescu

O Lucì, ùn sò mai andatu in L’Isula. Ùn sò chì camminu piglià.

L'Isula

Lucia

Ùn t’inchiità, hè à bastanza faciuli.

Calvi

Algaiola

Francescu

Facile ? Vale à dì ?

Lucia

Algaiola hè trà Calvi è L’Isula. Calvi hè quidda chì si trova u più à u Miziornu.

Corti

Francescu

Hè intesa. Pensu di pudè ci la fà. Ti ringraziu.

Circà

1761 - L'Isula

45: 00

3 / 9

Francescu

Sta vista hè da veru tremenda ! Magnifica !

Lucia

Iè, hè vera, ma semu in missioni, vultaremi più tardi s'è tù ni voli apprufittà da veru.

Francescu

M’avianu parlatu di u portu di Scalu ma ùn pensava micca chì a regione si fussi sviluppata cusì.

Lucia

Incù a furtificazioni di L’Isula, sò ghjunti à stallà si parichji famiddi, hè divintata una piccula cità. Si sò sviluppati parichji culturi, com’è a viticultura, l’uleicultura o i biadi.

Francescu

O Lucì, cunnosci tuttu ! Lascia mi truvà a bilancia !

Circà

À manca, turnate à assistà u sviluppu di L’Isula. À diritta, aggruppate ciò ch’ella ùn hà micca cunnisciutu.

Andemi !

1761 - L'Isula

45: 00

3 / 9

- 1765 -

Algaiola, capitali amministrativa di a pruvincia di a Balagna, era u locu di risidenza di a tinenza ghjinuvesi. Cù a so furtezza custrutta à u XVImu seculu, u prisidiu hè pupulatu pocu ma situatu bè. Duranti u ghjiniralatu di Pasquale Paoli, Algaiola hè assaltata di modu rigulari da i Naziunali, ma ùn cedi. Hè par quissa chì, in u 1765, Pasquale Paoli dicidi di crià un'accinta furtificata à nantu à u situ di L’Isula d'oghji, da taglià i flussi di robba trà i prisidii è Ghjenuva. À u cuntrariu di ciò chì hè statu dittu à spessu, Paoli ùn hà fundatu L’Isula. U portu di Scalu asistia dighjà è i "Magazini" parmittiani à i famigli di Santa Riparata d’allucà ci a robba. Di più, u Ghjinirali t’hà bisognu di custruzzioni par parmetta ci u cummerciu. Dui anni dopu, sò dighjà quaranta casi abitati. U portu hè situatu d'incantu, à prò di u so sviluppu. U Livanti di a Balagna hè a parti più ricca di u tarritoriu. Ci si pruduci biadi, oliu è vinu.

Andemi !

1762 - Muratu

45: 00

4/ 9

Avemu digià spiazzatu i torchji. Ma s’è vo v’arricurdate cum'ella viaghjava a muneta, da a scavata à u so adopru, ghjunghjerete à a quinta chjave. Entrate à u più prufondu di a Zecca.

Andemi !

Francescu

A Zecca ! Quessa sì ch’e a cunnoscu ! Hè quì chì si stampa a muneta.

Lucia

Iè, ci hè vulsutu à fà vena miccanichi è prufissiunali da u fora.

Francescu

Spergu di truvà calchì pezza…

Lucia

O Francè ! Fà la finita, ci faci perda u tempu !

Francescu

Hè intesa… Andemu ci o Lucì… Tè ! Principiemu lighjendu stu missaghju.

Circà

1762 - Muratu

45: 00

4/ 9

Da a rocca à u so passaghju di manu in manu, rifurmate u parcorsu d'u soldu. Ritruvate dopu u codice per apre u cryptex.

1762 - Muratu

45: 00

4/ 9

Trasportu di u minirali da Linguizzetta à Muratu

  • U minirali di ramu hè caricatu annant'à animali di soma (sameri, muli).
  • A sfilarata viaghja par i cammini pitricosi di muntagna, à spessu sottu scorta.
  • Fatta fini, u mitallu priziosu ghjugni in l’attellu munitariu, « A Zecca », di Muratu, prontu à essa trasfurmatu.

Adopru di u torchju à balanceru

  • U tundellu di mitallu hè postu trà dui matrici (testa è gigliu) in un torchju.
  • U torchju faci una prissioni forti da stampà tutti i mutivi à tempu à nant'à i tundelli di mitallu.
  • Torra u tundellu di mitallu ind’una pezza di muneta finita, cù i so ditagli è i so scrizzioni.

Appruntera di u mitallu

  • I mitalli (ramu) sò strutti insemi par crià un saldu spicificu.
  • Dopu, stu saldu u sdrughjini da fà ni lingotti longhi è sodi.
  • Sti lingotti sò a basa naturali da furmà i pezzi.

106

Scavata miniera di u ramu à Linguizzetta

  • Minatori travagliani prufondu, scavendu u minirali di ramu da a rocca.
  • U minirali grossu u collani fora, à spessu di modu manuali.
  • Hè a prima tappa, chì hè fundamintali par ottena u mitallu da batta a muneta.

13

Missa in circulazioni di a muneta par pagà i suldati.

  • I pezzi novi framenti sò cuntati è insacchittati, po purtati sottu scorta versu campi o guarnighjoni.
  • U tisurieri o un ufficiali supiriori spachja a solda di modu direttu à i suldati, à spessu in rangu.
  • Cù sta muneta nova, si pò fà magnà i truppi è rinfurzà l’ecunumia lucali.

29

44 = SV 84 = SE 202 = L 640 = D 13 = N 86 = NO 21 = RO 29 = U 404 = ER 23 = LI

14 = A 8 = C 1 = E 22 = ST 51 = PA 19 = SI 78 = PU 79 = PA 2 = M 0 = VR

105 = O 250 = LA 66 = GU 6 = R 4 = MEL 99 = NV 101 = DA 43 = PF 34 = FP 7 = I

56 = CO 71 = PR 3 = BU 393 = Z 46 = ZZ 106 = BB 81 = T 70 = LL 601 = V 55 = SP

1762 - Muratu

45: 00

4/ 9

$CODE$

  1. pass: NEBBIU
  2. gap: 64

- 1762 -

U 24 di maghju di u 1761, à a cunsulta di U Viscuvatu, si dicidi di crià una muneta naziunali : u soldu. St’iniziativa si scrivi in u prughjettu più maiò d’indipindenza ecunomica è di rinforzu di a suvranità di u Statu corsu novu. Una muneta propiu corsa hè un simbulu forti d’autunumia pulitica. A dicisioni si cuncretizeghja in u 1762, dopu avè riunitu i mezi nicissarii à a so missa in opara. L’attellu chì nasci in Muratu, chjamatu « A Zecca », hè attrazzatu cù torchji à balanceru, più pricisi cà a martillata tradiziunali, è cù forri da a fusioni di i mitalli. Sò una dodicina l'uparai à travaglià in l'attellu (u ramu prucacciatu veni sopr'à tuttu da a minara di Linguizzetta). Di marzu di u 1763, u soldu entri in circulazioni di modu ufficiali. Ghjova prima à pagà i suldati di l’armata naziunali, ma dinò à rinfurzà a cunfidenza in l’ecunumia lucali.

Andemi !

1764 - CORTI

45: 00

6/ 9

Francescu

Eccu ci di ritornu in Corti, à l’Università sta volta. Li piace à fà ci marchjà à Paoli !

Lucia

Avarà piddatu gustu à u viaghju duranti u so esiliu, hè dinò culà ch’iddu hè statu furmatu.

Francescu

Hè per quessa ch’e vecu tanti libri… Ma ùn sò leghje bè.

Lucia

Eiu sì ! Laca mi fà.

Francescu

Cun piacè !

Circà

1764 - CORTI

45: 00

6/ 9

Per truvà a chjave, lasciate vi guidà da u mo parcorsu è circate lu in a bibbiuteca.

Ghjenuva

Livornu

Tulò

Barcelona

Napuli

1764 - CORTI

45: 00

6/ 9

Francescu

Lucia

Lucia

Francescu

Tombula !

Ai trovu o Lucì ? Và bè ?

Iè ! I pidini assistati formani a parola « DA-RE-TU ». Aiuta mi à caccià i libri par pudè andà in fondu di a bibbiuteca.

Iè, cumandante !

Caccià

1764 - CORTI

45: 00

6/ 9

Francescu

Lettura... pensu ch’ella hè per tè.

Lucia

Cuntinuighja à circà da u to latu mentri chì eiu piddu cunniscenza di ciò chì hè scrittu.

Francescu

...

Lucia

Rimetti i pidini in piazza ! N’avaraghju bisognu, hè sicura !

Francescu

Tè e to pedine…

VAR

LA

RE

DA

TU

BO

SO

Leghja

1764 - CORTI

45: 00

5/ 9

Ai trovu ?

Piddendu a prima lettara d’ogni versu, faci a parola finestra !

Aghju da bulicà in e finestre allora.

Aspetta, sò appena alti. T’aghju da aiutà.

Ti ringraziu o Lucì.

Bulicà

Francescu

Lucia

Francescu

Lucia

Francescu

L'Acrosticu
"Lucia, induva ci tocca à circà avà ?"
Fiera terra induv'ellu veghja u ribombu di i nostri ghjuramenti ,In sti muri feriti stà sempre a forza di a libertà ,Nostra isula si leva, indòmita, contr’à u ventu di i turmenti ,E in core à ognunu batte u curagiu chì nisun imperu pò spaccà ,Seculi crudeli, ùn la sguasserete a nostra lingua, nè a nostra anima ,Tant’anni è seculi, e valle mandanu sempre u so ragiu di sperenza ,Ricordu vivu di ciò ch’è no simu è di ciò ch’è no difendimu ,A Corsica camperà per u sempre..

|Finestra|finestra

Une fenêtre !

1764 - CORTI

45: 00

5/ 9

- 1764 -

A criazioni d’un'Università in Corsica palesa un'affirmazioni di a suvranità naziunali è dinò una vulintà di sfidà a Ripublica di Ghjenuva. U prughjettu di un'università in Corsica hè dighjà ammintatu di modu cunfusu in u 1731, à a Cunsulta di u Viscuvatu. Duranti l’incurunamentu di Tiadoru di Neuhoff à u cunventu d’Alisgiani in u 1736, Ghjacintu Paoli spieca chì a missa in opara d’un insignamentu supiriori hè una priurità, da ch'ella si svilupessi a sucità corsa. Tandu, à mezu à i duminii insignati, ci si trova a teulughjia, u drittu, l’etica, a filusuffia, a matematica o a riturica. U latinu hè a lingua di l’insignamentu, u talianu veni adupratu par l’insignamentu di a pratica ghjuridica civili è criminali. Una borsa è un alloghju sò dati à i studianti più povari. L’idea hè da veru di furmà in Corsica i puntelli di a nazioni è di limità l’esiliu di i ghjovani.

Andemi !

1765 - SUDDACARò

45: 00

6/ 9

Lucia

Hè quì ch'iddu hà scuntratu à James Boswell Pasquale Paoli. Ani parlatu mori ed hè cusì ch'idda li hè vinuta di scriva « An account of Corsica », ind'iddu dici chì u Ghjinirali hà datu forza à a so anima.

Francescu

Lucia, mi pare ch’è no simu usservati.

Lucia

Sarà u sgiò Colonna d’Istria. Andemu à veda lu.

Parlà

1765 - SUDDACARò

45: 00

6/ 9

6 / 9

« Avvicineti vi senza timori viaghjadori. M’ani privinutu chì dui fideli s'ani da prisintà sti pochi ghjorni in casa. Socu Colonna d’Istria, signori di sti tarri. È puri, in sti tempi bughji, chì à li volti u tradimentu si ficca in i scorri di a nostra isula com’è i venti in i petri, ùn docu a me cunfidenza cà à quiddi chì provani a so lialità. L’ughjettu ch’e t'aghju hè priziosu, ùn devi cascà cà in mani à spiriti schjariti è di cori fidi. Si trattarà di l'omu chì hà ludatu i nostri virtù : James Boswell. S'è vo cunnusciti i so parolli è i so atti, tandu ùn vi darà fastidiu sta prova. Feti mi veda ch'è vo seti degni di a me cunfidenza. Tandu sarà vostru l'oghjettu ch'è vo seti vinuti à circà, è cuntinuareti a vostra strada pà a libartà. »»

Pruvà a so lialtà.

À Sollacaro, j’ai vu Paoli entouré de sa garde. Sa simplicité m’a frappé autant que sa grandeur. Ses paroles sur la liberté m’ont ému : il parlait comme un sage de l’Antiquité.

Voyageur

1765 - SUDDACARò

45: 00

6/ 9

Mauvaise réponse à déterminer

Or dunqua, eti ripiazzatu ogni parolla cù ghjustezza. Eti capitu u spiritu di a nostra lotta. Vecu avà ch'ellu ùn si pò dubbità di a vostra lialità. Avvicineti vi. Eccu a chjavi ch’e mi tiniu par quiddi chì sariani degni. Ma ùn si pianta quì a vostra strada. Cresci u priculu, è si faci più forti a strinta di i Francesi. Andeti puri in Macinaghju. Culà, à nantu à un rilittu, truvareti ciò ch'ellu hà lacatu Paoli par voi. Andeti. A Corsica conta à nantu à voi. È chì a luci di a nostra Nazioni vi guidessi sin’à a fini di a vostra missioni. »

Non
Bravo

Continuer

James Boswell

Andemi !

- 1765 -

D’uttrovi di u 1765, Pasquale Paoli stà in Suddacarò, ind’è u signori Colonna d’Istria, unu di i so sustegni fidi. Ci ricevi a visita d’un ghjovanu scuzzesi di vinticinqui anni, James Boswell, chì faci tandu u so "Grand Tour" d’Auropa, stu viaghju d'iniziazioni chì i ghjovani aristucrati brittanichii facini par rifinì a so educazioni. Arricumandatu à Paoli da Jean-Jacques Rousseau è da u consuli di Sardegna in Bastia, Antonio Rivarola, Boswell pò scuntrà u Ghjinirali. Duranti una settimana, i dui omi barattani è discorrini di pulitica, di a libartà, di a filusuffia è di l’idiali di l'Illuminisimu. Boswell hè imprissiunatu da veru da a statura murali è intillituali di Paoli, ch’ellu discrivi com’è un capimachja ghjustu, schjaritu è patriottu.Da stu scontru, nasci ciò ch’omu pò cunsidarà com’è a prima mediatizazioni di a causa corsa in Auropa. In sin'à tandu, l’isula era scunnusciuta, vista com’è una tarra isulata è salvatica. Di vultata in Scozia, Boswell publicheghja u so libru "An Account of Corsica", chì cunnosci un successu trimendu in l’Auropa sana. Paoli ci hè prisintatu com’è “l’aroi di a libartà”, è a Corsica diventa, par un tempu, u simbulu di una nazioni curaghjosa chì lotta contru à a tirannìa. .

Andemi !

1767 - MACINAGHJU

45: 00

7/ 9

Francescu

Lucia, simu in Macinaghju, aspettu.

Lucia

Chì aspetti ?

Francescu

A to spiecazione. Cosa s’hè passatu quì ?

Lucia

Hè da quì ch’idda hè partuta a flotta paulina, cù à u so capu Acchille Murati, par piddà à Capraia.

Francescu

Ùn aspittava nulla di menu. Andemu à bulicà in stu rilittu !

Bulicà

1767 - MACINAGHJU

45: 00

7/ 9

Macinaghju

Isula di Capraia

1767 - MACINAGHJU

45: 00

7/ 9

Macinaghju

Isula di Capraia

- 1767 -

Pasquale Paoli prestu capisci ch'ellu ci voli à crià una marina. Hè di gran primura ch'ellu sichi cuntrullatu u litturali di l'isula pà vincia a guerra. È cù a criazioni di sta marina si pudaria sviluppà l'ecunumia, sviluppu tantu bramatu in l'anni di fami nera. A presa di Capraia, dighjà ammintata in u 1762, dà assai pinseri à i Ghjinuvesi chì u locu hè bellu strategicu. I difesi di l’isula sò rinfurzati. Ma, in u 1767, l’assaltu, di notti, di i Corsi, hè una vera suspresa. Capraia fù accupata in furia è divintò un locu di cumbatti cù a guarnighjoni ghjinuvesi, aggrundata in a furtezza. Quilla casca in 3 mesi. Acchille Murati, chì cumanda a spidizioni, hè l’artighjanu di stu successu inaspittatu. Sò 300 l'omi di u corpu spidiziunariu. L'accampu si feci in cundizioni ed era assistatu di modu ch'elli pudessini intarvena i Corsi in ogni priculu. U 29 di maghju di u 1767, famita è abbandunata da l’autorità ghjinuvesi, a citatella capituleghja. Hè un veru ciaffu pà i Ghjinuvesi è cambia u corsu di a Storia. Corri a voci ch'elli sbarcariani i Corsi in Liguria è tandu i Ghjinuvesi, impauriti, inizieghjani discussioni da lascià a Corsica à a Francia.

Andemi !

1769 - PONTE NOVU

45: 00

8/ 9

Francescu

Porca miseria...

Lucia

Francescu, fighjula in ghjiru à noi. Stu ponti hè statu tistimoniu di tuttu. A disfatta hè sempri scritta in a tarra è in l’acqua.

Francescu

Paoli ci averà lasciatu un segnu, calcosa chì spieca ciò chì s’hè passatu… è ciò ch’ellu ci tocc'à capì per truvà l’ultima chjave.

Lucia

Principiemi cù sti stucci.

Francescu

Ci simu guasgi !

Circà

- 1769 -

A battaglia di Ponte Novu, in u 1769, ferma una di i più dicisivi di a storia di a Corsica. I truppi di Paoli, aduniti par difenda u ponti è piantà l’avanzata francesi, curaghjosi sò, ma prestu patini parechji difficultà. A difesa hè scundisata, chì mancani a disciplina, a polvara da sparà è l'artigliaria ; ùn poni risponda à u focu di i Francesi i Corsi, sò inchjuvati trà u ponti è u fiumi, ùn poni rinculà.U tradimentu di i mercinarii prussiani chì si rivoltani contr'à i Corsi à un mumentu cruciali veni à impighjurì l'affari. I difinsori, intrappulati trà i so alliati divintati nimichi è l'armata francesi chì avanza, sò prestu trapassati. A disfatta di Ponte Novu custrigni Pasquale Paoli à lacà a Corsica è marca a fini di a risistenza assistata. U ponti diventa tandu u simbulu di una battaglia persa, ma ancu di un periudu chì ferma stampatu prufondu in a mimoria corsa.

Andemi !

Lucia

Guarda o Francè, u cascionu hè apartu. A l’emi fatta ! Hè salvata a Custituzioni !

Dirittrici di publicazioni : Alexandra Wisniewski Dirittori di u Canopé di Corsica : Marc-Antoine Mary Capiprughjettu : Pierre-Antoine Beretti Autori : Marc-Olivier Ferrari, Antoine Marchini Cuncipitori : Stéphane Dinelli, Emmanuelle Bartoli Illustrazioni : Emmanuelle Bartoli Traduzzioni : Mariadumenica Predali, Stéphane Dinelli Copyright - 2025 Réseau Canopé - Académie de Corse
Alexandra Wisniewski Marc-Antoine Mary Pierre-Antoine Beretti Marc-Olivier Ferrari, Antoine Marchini Stéphane Dinelli, Emmanuelle Bartoli Emmanuelle Bartoli Mariadumenica Predali, Stéphane Dinelli
Dirittrici di publicazioni Dirittori di u Canopé di Corsica Capiprughjettu Autori Cuncipitori Illustrazioni Traduzzioni

Copyright - 2025 Réseau Canopé - Académie de Corse

Francescu

Iè… Paoli pò parte u core più lebbiu. Emu tinutu a nostra prumessa. Quale l’averebbe pussuta crede chì dui Naziunali cum’è noi serebbenu ghjunti fin'à a fine ?

Lucia

Fà contu chì, in tal'à trè centu anni, calchissia a si pudessi sempri leghja. Ch'idda fussi sempri quì, in Corsica, a Custituzioni...

Francescu

Tal'à trè centi anni… Scummettu ch’ella serà tinuta cum’è un tesoru, forse in Merusaglia.

Lucia

Par ch'iddi sapissini quiddi chì vinarani dopu à noi ciò ch’è no emu difesu ! Andemu ci ni o Francè !

Vittoria !

Bravi ghjovani Naziunali, aveti salvatu a Custituzioni !

Aveti missu :

45: 00

Lucia

Regarde Francescu, le coffre est ouvert. Nous l’avons fait.La Constitution est sauvée !

Francescu

Oui… Paoli peut partir l’esprit plus léger. On a tenu notre promesse. Qui aurait cru que deux Naziunali comme nous iraient jusqu’au bout ?

Lucia

Et imagine un instant… si dans trois cents ans, quelqu’un pouvait encore la lire.Si la Constitution était toujours là, en Corse.

Francescu

Dans trois cents ans… Je parie qu’elle sera gardée comme un trésor, peut-être à Merusaglia.

Lucia

Pour que ceux qui viendront après nous sachent ce que nous avons défendu ! Allons-y Francescu !

VULETI DA VERU LACÀ U GHJOCU ?

Lachendu a partita, pirdareti tutti i vostri prugressi...

Lacà

Ripiglià

Félicitations ! Vous venez de retrouver l'ultime clé qui ouvre le coffre et pouvez alors sauver la Constitution.
RECOMMENCER LE JEU

Andemu !

Pieve diRustinu

Gênes

Livourne

Toulon

Barcelone

Naples

$CODE$

  1. pass: DIONISIA
  2. gap: 64

$PASS$

2025

Infurmazioni è cuntestu :Muratu – 1762In a Zecca di Muratu, Paoli metti in anda a fabricazioni di a muneta corsa : dop'à a strazzioni di u ramu, si sdrughji, si batti è si sparghji. A criazioni di i "ventini" è altri pezzi diventa primurosa par finanzà l’armata è accirtà l’indipindenza ecunomica di a Nazioni..
Raportu di u Conti de Vaux à Versailles

Maestà, aghju l’onore d’infurmà vi chì e truppe di a Vostra Maestà anu uttenutu una vittoria cumpiita in Ponte Novu. L’armata corsa, cuncolta in un disordine tremendu, era in una pusizione pessima assai à nnat'à u ponte di u Golu. Privi d’artiglieria è guasgi senza polvara da sparà, suppurtonu a putenza di a nostra armata. I nostri battaglioni, furniti di munizione è aiutati da pezzi d’artiglieria, avanzonu cù metudu è rompinu a so ligna. I ribelli rinculonu in un spaziu troppu strettu, duve si sfraciconu l’uni contru à l’altri. U fiume impedì a so ritirata è a so resistenza turnò disfatta. Cusì finì a ribellione di stu populu è ni pigliaimu u pusessu à nome vostru.

Infurmazioni è cuntestu :Muratu – 1762In a Zecca di Muratu, Paoli metti in anda a fabricazioni di a muneta corsa : dop'à a strazzioni di u ramu, si sdrughji, si batti è si sparghji. A criazioni di i "ventini" è altri pezzi diventa primurosa par finanzà l’armata è accirtà l’indipindenza ecunomica di a Nazioni..
Sò spiccati i trè puteri. I leghji sò scritti in tuscanu è ùn poni essa mudificati senza l’accunsentu di a Cunsulta.
Trè puteri, trè carreghi !
Indiziu 3 :« Ci tocc'à ritruvà i numari in calchì locu. »
Indiziu 3 : U Rustinu hè à u centru di a Corsica, un pocu à u Nordu, hè cufinanti cù 8 altri rughjoni.
Indiziu :« Semu sicuri d’avè truvatu u parcursu chì faci ghjunghja à l’ora pricisa ? »
Indiziu 3 :«Guarda, ci sò lettari sfarenti in u missaghju, indu' ci purtarà ? »
La lettre au cachet rouge...
Indiziu 3 :Guarda, in ogni libru a ligna suttana hè staccata bè di u restu, è pari ch'edda parli di a sala inde no semu.
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Infurmazioni è cuntestu :Padulella – 1739Ghjenuva, suparata da l’insurizzioni corsa, chjama a Francia par stabiliscia l’ordini. In u 1738 è u 1739, sbarcani millai di suldati in Bastia, sottu à l’ordini di Boissieux è dopu di Maillebois. Di pettu à sta pressioni, à a famiglia di Paoli li tocc'à esilià si in Napuli..
Quand’elli accarezzanu u mo rughjone nativu i mo ochji.
Indiziu 1 :« Ci seranu ogetti ch’è no pudemu spiazzà, lascià mi fà o Lucì. »
A quarta chjave hè vostra, a quinta hè in a Zecca di Muratu.

Andemi !

Indiziu 1 :« Fighjulemu s’iddu ci hè calcosa daretu à sta carta… »
Indiziu 4 :« Ci vurria ch'è no scrivissimi a parola uttinuta, ch'è no ùn la smintichessimi. »
Indiziu 3 :L’ultima parola ci dà u locu.
Infurmazioni è cuntestu :Padulella – 1739Ghjenuva, suparata da l’insurizzioni corsa, chjama a Francia par stabiliscia l’ordini. In u 1738 è u 1739, sbarcani millai di suldati in Bastia, sottu à l’ordini di Boissieux è dopu di Maillebois. Di pettu à sta pressioni, à a famiglia di Paoli li tocc'à esilià si in Napuli..
Informations et contexte : Corti — 1764Paoli fonde l’Università pour former une élite locale instruite en théologie, droit et mathématiques. En créant un centre de savoir indépendant, il veut réduire l’exil des jeunes Corses et bâtir un État moderne, capable de se gouverner par lui-même.
Indiziu 3 :« In chì rughjone si trova Muratu ? »
Infurmazioni è cuntestu :Macinaghju – 1767Da i costi di Macinaghju, i Corsi lampani l’uparazioni par piglià l’isula di Capraia, posta ghjinevusi impurtantissima à nantu à a strada marittima di Bastia. Indibbulita da sta vittoria corsa, Ghjenuva ùn stà tantu à cunfirmà a so dicisioni di lascià a Corsica à a Francia l'annu dopu.
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Indiziu 2 :Ci erani lettari daretu à i carti.
Indiziu 1 : "“Circhemi in a bibbiuteca.”"
Informations et contexte : Suddacarò — 1765L’Écossais James Boswell rencontre Paoli et décrit un chef à la fois simple, sage et charismatique. Son témoignage, largement diffusé en Europe, contribue à faire connaître la cause corse et à renforcer l’aura du “Babbu di a Patria”.
Indiziu 1 :«Ùn pudemi cà leghja par avà. »
Indiziu 1 :“Dopu Padulella…”
Infurmazioni è cuntestu :Muratu – 1762In a Zecca di Muratu, Paoli metti in anda a fabricazioni di a muneta corsa : dop'à a strazzioni di u ramu, si sdrughji, si batti è si sparghji. A criazioni di i "ventini" è altri pezzi diventa primurosa par finanzà l’armata è accirtà l’indipindenza ecunomica di a Nazioni..
Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1755A Cunsulta chì hà elettu à Pasquale Paoli s’hè adunita à u cunventu Sant’Antone di a Casabianca u 14 di Lugliu di u 1755, senza ellu. A Cunsulta s’adunisci ogni settimana in Corti, in u Palazzu Naziunali. U Ghjinirali di a Nazioni, elettu à vita, guverna u Statu.
Indiziu 1 : "O Lucì, aghju intesu calcosa move in a bibbiuteca."
Infurmazioni è cuntestu :Suddacarò – 1765U Scuzzesi James Boswell scontra à Paoli è discrivi un capimachja attempu simplici, saviu è carismaticu. A so tistimunianza, assai sparta in Auropa, cuntribuisci à fà cunnoscia a causa corsa è à rinfurzà l’aura di u « Babbu di a Patria ».
"O Francè, Pasquale Paoli ùn hà micca fattu i so studii in Barcelona aiò !"
Indiziu 1 : "Hè inchjostru invisibile, mi divertia à disegnà cun quellu quand'era chjucu. Bisognu à riscaldà lu par fà lu affaccà, ma senza brusgià u fogliu."
Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1764Paoli fonda l’Università par furmà u fiori lucali, struitu in tiulugia, drittu è matematica. Da ch'elli s'esiliessini menu i ghjovani corsi, fonda un centru indipindenti di u sapè, dinò da custruiscia un Statu mudernu chì si possi guvirnà da par ellu.
Informations et contexte : Muratu — 1762Dans la Zecca de Muratu, Paoli organise la fabrication de la monnaie corse : extraction du cuivre, fonte, frappe et mise en circulation. La création des ventini et autres pièces devient essentielle pour financer l’armée et affirmer l’indépendance économique de la Nation.
Indiziu 2 :Daretu à ogni carta, un numaru hè assuciatu à una lettara, mi tocc'à tena li à menti, è ancu à scriva li.
Indiziu 3 : Mulinaghji ! Erani mulinaghji nanzu chì Ghjacintu, u babbu, ùn divintessi nutabili. Piddemi i carti liati à a cultura di a castagna.
Eccu a quinta chjave. Andate à l’Università per truvà ci u mo parcorsu.

Andemi !

L’ultima chjave hè in u tissutu trà a bandera è u so maghju. Spergu ch’elli seranu Naziunali ad avè stu missaghju...
"O Francè, Pasquale Paoli ùn hà micca fattu i so studii in Livornu aiò !"

En 1765, Paoli décide la construction d’une enceinte fortifiée à l’Isula. L’objectif est de couper les flux de marchandises vers Calvi et Algajola, tenues par les Génois. En quelques années, quarante maisons s’élèvent autour du port qui devient un débouché essentiel pour les céréales, l’huile et le vin de Balagne.

Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1764Paoli fonda l’Università par furmà u fiori lucali, struitu in tiulugia, drittu è matematica. Da ch'elli s'esiliessini menu i ghjovani corsi, fonda un centru indipindenti di u sapè, dinò da custruiscia un Statu mudernu chì si possi guvirnà da par ellu.
Indiziu 1 : Hè a chjavi di u scagnu.
A Cunsulta s’adunisci ogni settimana in Corti, in u Palazzu Naziunali. U Ghjinirali di a Nazioni, elettu à vita, guverna u Statu.
A tola à u centru di a sala, simbulu di l’unioni, hè un locu chjavi.
Daretu à u libru viulettu.
Indiziu 2 : « Ci vulerebbe ch'è no vultessimu à u libracciolu. »
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Indiziu 1 : "Circhemu in e finestre."
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Indiziu 1 :« I fogli sò stati strappati, pensu ch'iddi ùn erani in st’ordini quì. »
«Onorabili membri di a Dieta, vengu à voi cun umiltà è fervore. Aghju dedicatu tutta la mo vita à u studiu di e Sante Scritture è di e regule di a murale cristiana. Aghju servutu cum’è predicatore à u cunventu di Curbara, duve aghju amparatu chì a cunniscenza ùn hà valore chè s’ella cunduce l’omi à una vita virtuosa. Oghje bramu di furmà a giuventù corsa in l’amore di Diu è u rispettu di i cumandamenti. Una nazione ùn si pò custruì senza principii sodi chì guidanu e so stituzione è e so lege. Cù a struzzione di i studienti à u pinsà religiosu, vogliu cuntribuì à crià une sucetà ghjusta, unesta è rispettosa di u prossimu. Cusì, spergu di dà à i futuri magistrati è amministratori una cuscenza schjarita. Vi pregu di cunsiderà cun benevulenza a mo candidatura è di permette mi di serve a patria incù a scenza sacra. »

Voi dui, Naziunali Francescu Guglielmu di e Piazzole d’Orezza è Lucia Polini di a Mela di Tallà, v’aghju digià trasmessu un cascione cù a Custituzione nentru. Nanzi chì i Francesi ùn chjodinu u rughjone, vi cunfidu un’ultima missione : scioglie e nove enigme chì ponu liberà u cuntinutu da u cascione, da ch'ella si salvi a Custituzione.Indiziu n'avete unu è basta : una lettera à sugellu rossu, posta à nantu à u mo scagnu di Merusaglia.

Andemi !

Informations et contexte : Merusaglia — 1725Dans son village natal de Merusaglia, le jeune Pasquale Paoli grandit déjà dans l’ombre des luttes corses. Entre traditions, rigueur et premiers élans patriotiques, se forge ici l’esprit de celui qui deviendra le guide de la Nation.
"L'uttesima chjavi ! Torna una ! Fighjula o Francè, hè scrittu chì a nostra ultima distinazioni hè Ponte Novu !"

Andemu !

Indiziu 2 :« Ogni pidina pari ch'idda riprisenti un duminiu di studiu. »
Indiziu 2 : I libri ci devini dà indizii in più.
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Il n'y a rien derrière cette pierre.
Indiziu 2 : Veni da una famidda di u Rustinu.
Indiziu 1 : « Ai nutatu bè a parulla scudificata di u libracciolu ? »
« Onorabili membri di a Dieta, lasciate mi spiecà vi e ragione di a mo candidatura. Aghju studiatu parechji anni a ghjurisprudenza in e scole di Pisa, duve aghju paragunatu e pratiche di e nazione taliane. Aghju acquistatu a cunvizzione prufonda chì nisun populu pò prusperà senza lege chjare, scritte è rispettate da tutti. Però, fin’ad avà, i Corsi dipendianu di i tribunali di Genuva, ch’ùn rendianu micca sempre una ghjustizia imparziale. A mo ambizione hè quella di furmà quì, in Corti, ghjuristi cumpetenti chì sanu appiecà regule à paru è adatte à i nostri bisogni. Vogliu trasmette à i giovani Corsi a scenza ghjuridica da ch'ella sia garantita da e lege a libertà cunquistata cù l'arme. Questu hè u fundamentu più sicuru di l’indipendenza. »
Mimoria d’un suldatu corsu

Ùn smenticheraghju mai sti ghjorni bughji di maghju di u 1769. Eramu ammassati vicinu à u ponte di Ponte Novu, fiducci in a forza di a nostra pusizione. Ma i mercinari prussiani, piazzati da u Generale per parà i disertori, aprinu u focu contru à noi. Aghju vistu cascà i me camarati, culpiti da palle chì averianu duvutu prutege i nostri fianchi. A cunfusione fù immensa : certi dinunciavanu u tradimentu cù brioni, d’altri pensavanu chì u nemicu avia digià francatu u ponte. In u fume è a panica, si sò rotti i ranghi, è a disciplina svanì. Fù un macellu, micca da a manu di i Francesi, ma da a manu di quelli ch’è no cridiamu i nostri alliati. Da quellu ghjornu, sò cunvintu ch'ella accadì a nostra scunfitta per via di un malintesu quant'è per via di forza nimica.

Indiziu 4 : U numaru daretu à ogni carta ci devi dà un ordini. Tinimu ci lu par dopu.
Indiziu 2 :« Una di sti lettari pari ch'idda hè stata posta quì par noi, ùn hè ? »
Avviate vi avà versu L’Isula è pigliate u tempu d’arrigulà a bilancia.

Andemi !

Indiziu 1 :« Fighjulemi bè da partuttu… Ci devi essa un indiziu in calchì locu. »
"O Francè, Pasquale Paoli ùn hà micca fattu i so studii in Ghjenuva aiò !"
Indiziu 3 :« Una cosa dop'à l'altra ! Prima calculemu u parcursu più cortu. »
Indiziu 2 : "I paroli in culori ùn portani à nudda... Devini essa una trappulu par i nemichi."
Infurmazioni è cuntestu :Padulella – 1739Ghjenuva, suparata da l’insurizzioni corsa, chjama a Francia par stabiliscia l’ordini. In u 1738 è u 1739, sbarcani millai di suldati in Bastia, sottu à l’ordini di Boissieux è dopu di Maillebois. Di pettu à sta pressioni, à a famiglia di Paoli li tocc'à esilià si in Napuli..
Indiziu 3 :Ogni carta t'hà un ciffru, mittimi i carti in ordini par ottena i trè lettari. Pudemi sempri vultà à vedali.
Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1764Paoli fonda l’Università par furmà u fiori lucali, struitu in tiulugia, drittu è matematica. Da ch'elli s'esiliessini menu i ghjovani corsi, fonda un centru indipindenti di u sapè, dinò da custruiscia un Statu mudernu chì si possi guvirnà da par ellu.
Indiziu 1 :A furtificazioni hà purtatu abitanti novi. L’Isula hè divintata una piccula cità.
Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1764Paoli fonda l’Università par furmà u fiori lucali, struitu in tiulugia, drittu è matematica. Da ch'elli s'esiliessini menu i ghjovani corsi, fonda un centru indipindenti di u sapè, dinò da custruiscia un Statu mudernu chì si possi guvirnà da par ellu.
"Iè, hà fattu i so studii in Napuli ! Circhemi in a bibbiuteca avà."
Indiziu 1 :« Vicu u libru o Francè. Hè quistu quì. »
Indiziu 1 :U ducumentu ci dicia di rinculà ogni lettara d’un rangu. Dunqua V diventa U..
Truveti una cartapecura in u legnu di a finestra. Cunteni una chjavi ma dinò u nomi di u prossimu locu da visità : Suddacarò.

Andemi !

Il n'y a rien derrière cette pierre.
Testimunianza

Rivecu è sentu sempre i mughji è u fume sopr'à Golu. Eramu strinti à nantu à u ponte, ùn pudiamu nè avanzà nè rinculà. Si dice chì l’ordini di ritirà si ùn ghjunsenu mai sin’à i primi ranghi. Tandu stetinu bluccati l’omi, mentre chì i Francesi s’avvicinavanu cù i so canoni. Assai si lamponu in fiume per fughje u focu. Famiglie sane piensenu stu ghjornu quì, perchè ogni paese avia mandatu i so figlioli. In e nostre mimorie, Ponte Novu ùn hè solu una battaglia persa, hè una ferita chì serà sempre aperta. Avemu vistu more a libertà attempu à i nostri babbi.

Indiziu 3 :Ci hè vulsutu à fà manghjà tutta sta ghjenti, tandu ani cultivatu i biadi..
Infurmazioni è cuntestu :Muratu – 1762In a Zecca di Muratu, Paoli metti in anda a fabricazioni di a muneta corsa : dop'à a strazzioni di u ramu, si sdrughji, si batti è si sparghji. A criazioni di i "ventini" è altri pezzi diventa primurosa par finanzà l’armata è accirtà l’indipindenza ecunomica di a Nazioni..
Indice 1 :"Nous devrions pouvoir offrir le coffret maintenant."
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Informations et contexte : Muratu — 1762Dans la Zecca de Muratu, Paoli organise la fabrication de la monnaie corse : extraction du cuivre, fonte, frappe et mise en circulation. La création des ventini et autres pièces devient essentielle pour financer l’armée et affirmer l’indépendance économique de la Nation.
Indiziu 1 :Daretu à a petra verticali, in u muru sopr'à i gigli bianchi.
Infurmazioni è cuntestu :L’Isula – 1761Paoli fonda un portu novu da ch'ellu sichi sviatu u cummerciu di i piazzi ghjinuvesi vicini. L’Isula diventa subbitu un centru di scambii vitali par a Balagna, è indibulisci à Calvi è Algaiola, sempri tinuti da Ghjenuva.
Indice 3 : "Acrosticu : a prima lettara d'ogni versu forma una parola."
Indiziu 1 : « Fighjulemi in ghjiru à noi. »
Indiziu 3 :« Spiazzemi ogni pidina sottu à a carta chì li currispondi. »
Infurmazioni è cuntestu :Padulella – 1739Ghjenuva, suparata da l’insurizzioni corsa, chjama a Francia par stabiliscia l’ordini. In u 1738 è u 1739, sbarcani millai di suldati in Bastia, sottu à l’ordini di Boissieux è dopu di Maillebois. Di pettu à sta pressioni, à a famiglia di Paoli li tocc'à esilià si in Napuli..
Infurmazioni è cuntestu :Ponte Novu – 1769A battaglia di Ponte Novu torra scumpientu pà i truppi corsi : tradiscini i mercinarii prussiani, manca l’artigliaria, i ranghi sò in disordini èl' ordini mal trasmissi. Sta disfatta marca a fini di a risistenza paulista è l’annessioni di a Corsica da a Francia.
Infurmazioni è cuntestu :L’Isula – 1761Paoli fonda un portu novu da ch'ellu sichi sviatu u cummerciu di i piazzi ghjinuvesi vicini. L’Isula diventa subbitu un centru di scambii vitali par a Balagna, è indibulisci à Calvi è Algaiola, sempri tinuti da Ghjenuva.
Infurmazioni è cuntestu :Suddacarò – 1765U Scuzzesi James Boswell scontra à Paoli è discrivi un capimachja attempu simplici, saviu è carismaticu. A so tistimunianza, assai sparta in Auropa, cuntribuisci à fà cunnoscia a causa corsa è à rinfurzà l’aura di u « Babbu di a Patria ».
Indiziu 2 :Socu sicura chì in u futuru u rughjoni sarà cunnisciutu pà u so oliu d’aliva.
Infurmazioni è cuntestu :Padulella – 1739Ghjenuva, suparata da l’insurizzioni corsa, chjama a Francia par stabiliscia l’ordini. In u 1738 è u 1739, sbarcani millai di suldati in Bastia, sottu à l’ordini di Boissieux è dopu di Maillebois. Di pettu à sta pressioni, à a famiglia di Paoli li tocc'à esilià si in Napuli..
Indiziu 1 :« Lucia, andemu à parlà à st’omu. »
Informations et contexte : Muratu — 1762Dans la Zecca de Muratu, Paoli organise la fabrication de la monnaie corse : extraction du cuivre, fonte, frappe et mise en circulation. La création des ventini et autres pièces devient essentielle pour financer l’armée et affirmer l’indépendance économique de la Nation.
Indiziu 1 :Ci hè trè piazzi par piarrà lettari, chì lettari ci tocca à piddà ?
Indiziu 1 :« Lighjimi issi trè cartipecura cù attinzioni… »
Il n'y a rien derrière cette pierre.
Infurmazioni è cuntestu :L’Isula – 1761Paoli fonda un portu novu da ch'ellu sichi sviatu u cummerciu di i piazzi ghjinuvesi vicini. L’Isula diventa subbitu un centru di scambii vitali par a Balagna, è indibulisci à Calvi è Algaiola, sempri tinuti da Ghjenuva.
Infurmazioni è cuntestu :Macinaghju – 1767Da i costi di Macinaghju, i Corsi lampani l’uparazioni par piglià l’isula di Capraia, posta ghjinevusi impurtantissima à nantu à a strada marittima di Bastia. Indibbulita da sta vittoria corsa, Ghjenuva ùn stà tantu à cunfirmà a so dicisioni di lascià a Corsica à a Francia l'annu dopu.
Indiziu 1 : "Mi tocca à arricurdà mi di chì rughjoni veni Pasquale Paoli."
« Onorabile membri di a Dieta, vi scrivu per sullicità una catedra à l’Università di Corti. Dipoi a mo zitellina, socu appassiunatu di numeri, figure è muvimenti di l’astre. I numeri sò u linguaghju universale di a ragione è sò cunvintu ch’elli ghjovanu da a prusperità di una nazione. Cun quelli, si pò migliurà l’agricultura, calculà a pruduttività di i campi è migliurà dinò e tecniche d’irrigazione. In l’arte di a guerra, permettenu di traccià piani, di custruì furtificazione sode è di misurà e distanze cun precisione. In a navigazione, aiutanu à orientà si in mare è à redige carte nautiche sicure. U mo prugettu hè di mustrà à i giovani naziunali chì a scenza hè una necessità per un populu chì vole esse maestru di u so destinu. Hè per ciò ch'e vogliu cuntribuì à l’elevazione intellettuale è materiale di a nostra patria.»
Infurmazioni è cuntestu :Padulella – 1739Ghjenuva, suparata da l’insurizzioni corsa, chjama a Francia par stabiliscia l’ordini. In u 1738 è u 1739, sbarcani millai di suldati in Bastia, sottu à l’ordini di Boissieux è dopu di Maillebois. Di pettu à sta pressioni, à a famiglia di Paoli li tocc'à esilià si in Napuli..
"Andemi !"
Indiziu 4 :Si bii l'acqua, ma si bii dinò altri biendi.
Indiziu 1 :Hè piattata una catarazza sottu à una cascetta.
Indiziu 2 :« Fighjula, ci hè un libru codici daretu. »
Infurmazioni è cuntestu :Macinaghju – 1767Da i costi di Macinaghju, i Corsi lampani l’uparazioni par piglià l’isula di Capraia, posta ghjinevusi impurtantissima à nantu à a strada marittima di Bastia. Indibbulita da sta vittoria corsa, Ghjenuva ùn stà tantu à cunfirmà a so dicisioni di lascià a Corsica à a Francia l'annu dopu.
A Cunsulta chì hà elettu à Pasquale Paoli s’hè adunita à u cunventu Sant’Antone di a Casabianca u 14 di Lugliu di u 1755, senza ellu.
Una piazza, à mezu à i dui altri, era firmata libara.
Indiziu 1 :« Piddemi u nosciu tempu, riflittimu appena, pensu ch'è no a li faremi. »
Indiziu 1 :"Lighjimi stu missaghju."
Indiziu 1 :« Ci voli à arrigulà a balancia. »
Indiziu 1 :"Ci tocc'à scavà trà i dui barchi."
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Indiziu 2 :« Forsa chì s'è no cunvirtimu i durati in minuti, i calculi sarani più simplici. Ùn ci scurdemu micca di multiplicà li pà i cuefficienti. »
Indiziu 1 :« Pudemu bulicà è basta. »
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Indiziu 1 : "Ci hè assai fogli, mi tocca à piddà da nutà."
Il n'y a rien derrière cette pierre.
Indiziu 1 : "Apprademu a candela par circà i libri stampati da l’armuraturi."
Indiziu 4 :« In stu casu, pruvemu u parcursu più longu. »
Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1764Paoli fonda l’Università par furmà u fiori lucali, struitu in tiulugia, drittu è matematica. Da ch'elli s'esiliessini menu i ghjovani corsi, fonda un centru indipindenti di u sapè, dinò da custruiscia un Statu mudernu chì si possi guvirnà da par ellu.
Indiziu 1 :Algaiola hè trà Calvi è L’Isula. Calvi si trova à u Miziornu.

Voi dui, Naziunali Francescu Guglielmu di e Piazzole d’Orezza è Lucia Polini di a Mela di Tallà, v’aghju digià trasmessu un cascione cù a Custituzione nentru. Nanzi chì i Francesi ùn chjodinu u rughjone, vi cunfidu un’ultima missione : scioglie e nove enigme chì ponu liberà u cuntinutu da u cascione, da ch'ella si salvi a Custituzione.Indiziu n'avete unu è basta : una lettera à sugellu rossu, posta à nantu à u mo scagnu di Merusaglia.

Andemi !

"O Francè, Pasquale Paoli ùn hà micca fattu i so studii in Tulò aiò !"
Indiziu 1 :« Ci tocca à scriva u parcursu pricisu chì faci parta à 7ori è 20 di mani par ghjunghja à 5 ori menu vinti di sera. »
Indiziu 1 : « A lettara à sughjellu rossu… »
Infurmazioni è cuntestu Merusaglia — 1725 In u so paesi nativu di Merusaglia, u ghjovanu Pasquale Paoli cresci dighjà à mezu à i lotti corsi. Trà tradizioni, rigori è primi impulsi patriottichi, si forma quì u spiritu di quellu chì divintarà a guida di a Nazioni.
Indiziu 1 :Socu chì Pasquale Paoli veni da u Rustinu, ma cosa facia a so famidda… in Castagniccia.
Per apre u cascione, piazzate e pedine di u nostru parcorsu per piglià à Capraia.

Circà

Infurmazioni è cuntestu :Corti – 1764Paoli fonda l’Università par furmà u fiori lucali, struitu in tiulugia, drittu è matematica. Da ch'elli s'esiliessini menu i ghjovani corsi, fonda un centru indipindenti di u sapè, dinò da custruiscia un Statu mudernu chì si possi guvirnà da par ellu.
Infurmazioni è cuntestu :Suddacarò – 1765U Scuzzesi James Boswell scontra à Paoli è discrivi un capimachja attempu simplici, saviu è carismaticu. A so tistimunianza, assai sparta in Auropa, cuntribuisci à fà cunnoscia a causa corsa è à rinfurzà l’aura di u « Babbu di a Patria ».