Tratate ale Europei Unite

Tratate ale Europei Unite

Proiect Jean Monnet- We are European Citizens

Tratatul de la Amsterdam - 1997

Tratatele de la Roma- 1957

1951- Tratatul de la paris

Actul unic European 1986- Luxemburg

Tratatul de la Maastricht- 1992

• State semnatare: Franța, RFG, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, Irlanda, Finlanda Suedia, Austria

• State semnatare: Franța, RFG, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, Irlanda

• State semnatare: Franța, RFG, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg

• State semnatare: Franța, RFG, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, Irlanda

• State semnatare: Franța, RFG, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg

Tratate ale Europei Unite

Proiect Jean Monnet- We are European Citizens

Tratatul de la Nisa-2001

Acordul de la Schengen- 1985

State semnatare- cele 27 state membre ale UE

Tratatul de la Lisabona- 2007

surse

• State semnatare: Franța, RFG, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, Irlanda, Finlanda Suedia, Austria

https://european-union.europa.eu/ https://www.europarl.europa.eu/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen

• State semnatare: Franța, RFG, Belgia, Olanda, Luxemburg

Obiectiv: înființarea Comunității Economice Europene (CEE) și a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). Schimbări esențiale: extinderea noțiunii de integrare europeană pentru a include cooperarea economică

Obiectiv: să reformeze instituțiile în vederea aderării Portugaliei și Spaniei și să accelereze procesul de luare a deciziilor în contextul pregătirilor pentru crearea pieței unice. Schimbări esențiale: extinderea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului (din acest motiv este foarte greu ca o singură țară să aibă drept de veto cu privire la legislația propusă), crearea procedurilor de cooperare și aviz conform, care sporesc influența Parlamentului European.

Obiectivul Actului unic European: să reformeze instituțiile în vederea aderării Portugaliei și Spaniei și să accelereze procesul de luare a deciziilor în contextul pregătirilor pentru crearea pieței unice. Schimbări esențiale: extinderea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului (din acest motiv este foarte greu ca o singură țară să aibă drept de veto cu privire la legislația propusă), crearea procedurilor de cooperare și aviz conform, care sporesc influența Parlamentului European.

• Obiectiv: să creeze o relație de interdependență între industriile cărbunelui și oțelului pentru ca nicio țară să nu își mai poată mobiliza forțele armate fără știrea celorlalte. Această decizie a dus la eliminarea neîncrederii și a tensiunilor acumulate pe durata celui de-al Doilea Război Mondial. Tratatul a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a reunit cele șase țări , pentru a organiza libera circulație a cărbunelui și oțelului și a elibera accesul la sursele de producție.

Prin Acordul de la Schengen semnat in 1985, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 29 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.În anul 2008 Elveția a aderat la Spațiul Schengen,urmata de Croația în anul 2023 și România alături de Bulgaria care au aderat la data de 31 Martie 2024 într-o primă fază numai cu frontierele aeriene si maritime. Pe data de 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit membre ale Spațiului Schengen inclusiv cu frontierele terestre.

Tratatul de la Maastricht creează Uniunea Europeană. Acesta cuprinde trei componente separate (așa-numiții piloni): • Comunitățile Europene; • politică externă și de securitate comună; și • cooperarea dintre guvernele UE în domeniul justiției și afacerilor interne. Printre inovațiile sale cele mai proeminente, tratatul: • pune bazele pentru uniunea economică și monetară, moneda unică (euro) și criteriile de utilizare a acesteia; • oferă temeiul juridic pentru şase noi politici comune ale UE; • consolidează competențele Parlamentului European; și • introduce conceptul de cetățenie europeană.

Obiectiv ul Tratatului de la Nisa: să reformeze instituțiile pentru ca UE să poată funcționa eficient și după extinderea până la 25 de state membre. Schimbări esențiale: metode pentru modificarea componenței Comisiei și redefinirea sistemului de vot în cadrul Consiliului.

Scopuri principale ale tratatului de la Amsterdam A.Consolidarea competențelor Uniunii B. Consolidarea atribuțiilor Parlamentului European- rol de co-decizie S-a pus un accent deosebit pe o dezvoltare echilibrată și sustenabilă și pe un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă. A fost creat un mecanism de coordonare a politicilor de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și posibilitatea de a lua anumite măsuri comunitare în acest domeniu, cum ar fi azilul, imigrația, trecerea frontierelor externe, lupta împotriva fraudei, cooperarea vamală și cooperarea judiciară în materie civilă, precum și unei părți importante a cooperării în temeiul acordului Schengen, pe care Uniunea și Comunitățile și l-au însușit întru totul. Cooperarea interguvernamentală în domeniul cooperării judiciare penale și polițienești a fost consolidată prin definirea unor obiective și sarcini precise, precum și prin crearea unui nou instrument juridic analog unei directive. Instrumentele politicii externe și de securitate comună au fost dezvoltate ulterior, în special prin crearea unui nou instrument, strategia comună, a unei noi funcții, „Secretarul General al Consiliului responsabil pentru PESC”, și a unei noi structuri, „Unitatea de planificare politică și de alertă rapidă”.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2009, a conferit Parlamentului European noi competențe de legiferare, punându-l pe poziție de egalitate cu Consiliul de Miniștri în ceea ce privește procesul decizional legat de ce are de făcut UE și cum se cheltuiesc fondurile. De asemenea, acest tratat a schimbat modul în care Parlamentul cooperează cu celelalte instituții, consolidând puterea deputaților în Parlamentul European de a influența numirile în posturile de conducere ale Uniunii Europene. Datorită acestor reforme, dacă votați la alegerile europene, puteți avea un cuvânt și mai greu de spus cu privire la direcția spre care se îndreaptă Europa.