Cometele

elev :ceban daniela profesor:gavriliță elenaclasa: a xii-a realliceul teoretic "vasile alecsandri"

cometele

Cometă - corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu luminos înconjurat de gaze și de pulberi, care, uneori, se prelungește sub forma unei cozi îndreptate în sens opus Soarelui din cauza presiunii luminii acestuia; stea cu coadă.

Spre deosebire de alte corpuri cereşti din sistemul solar, cometele sunt cunoscute încă din antichitate. Până în anul 1995, 878 de comete au fost catalogate şi orbitele lor au fost calculate. 184 dintre acestea sunt comete periodice (având perioada orbitală mai mică de 200 de ani); celelalte sunt indubitabil periodice, dar orbita lor nu a fost determinată încă cu acurateţe.

Cometele poartă uneori numele de bulgări de zăpadă murdari sau "bulgări de noroi înghețați". Sunt compuse dintr-o mixtură de ghețuri (apă şi gaze înghețate) şi pulberi care din anumite motive nu au fost încorporate în compoziția planetelor când a luat naştere sistemul solar. Din această cauză sunt considerate ilustrate foarte interesante ale istoriei timpurii a sistemului solar.

Nucleul: relativ solid şi stabil, compus în mare parte din gheață şi gaz cu un procent mic de pulberi şi alte solide.Coama: nor dens de apă, dioxid de carbon şi alte gaze neutre provenite din nucleu.Norul de hidrogen: imens (milioane de km în diametru) formând un înveliş foarte rarefiat de hidrogen neutru.Coada de praf: până la 10 milioane de km lungime, compusă din particule de praf cu aspect de fum, antrenate din nucleu de gazele evadate; este cea mai proeminentă parte a cometei, vizibilă cu ochiul liber.Coada de ioni: are câteva sute de km lungime, fiind compusă din plasmă, întrețesută cu raze şi extensii ale coroanei solare, cauzate de interacțiunea cu vântul solar.

Când sunt poziționate în apropierea Soarelui şi sunt active, cometele prezintă câteva părți distinctive:

După în jur de 500 de treceri pe lângă Soare, cea mai mare parte a gheții și gazului unei comete se pierde, rămânând un obiect compus din rocă, foarte asemănător ca aspect cu un asteroid. (E posibil ca jumătate din asteroizii din apropierea Pământului să fie comete "moarte".) O cometă a cărei orbită o poartă în apropierea Soarelui poate să se lovească de una din planete sau de Soare sau să fie deviate în afara sistemului solar prin întâlnirea în special cu Jupiter.

Cometele sunt invizibile cu excepția celor situate în apropierea Soarelui. Majoritatea cometelor au o orbită puternic excentrică, ce le poartă cu mult în afara orbitei lui Pluto; acestea sunt văzute o singură dată şi apoi dispar pentru câteva milenii. Numai cometele cu perioade relativ scurte (precum cometa Halley) stau în preajma orbitei planetei Pluto o mare parte a perioadei de parcurgere a orbitei lor.

Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75–76 de ani.

Cea mai cunoscută cometă este Cometa Halley.

Ploaia de meteori are loc atunci când Pământul trece prin orbita unei comete. Unele au loc cu mare regularitate: ploaia de meteori Perseidele are loc în fiecare an între 9 şi 13 august când Pământul trece prin orbita cometei Swift-Tuttle. Cometa Halley este sursa ploii Orionidelor în octombrie.

Multe comete sunt descoperite de astronomi amatori. Deoarece cometele sunt strălucitoare numai când se găsesc în apropierea Soarelui, ele sunt vizibile numai la răsărit sau apus. Există programe planetare, care pot fi folosite pentru crearea unor hărţi care să arate pozițiile pe cer ale unor comete.

AstronomieEclipsa, soarele şi luna Îl atrăgeau întotdeauna, Dar azi, l-a fascinat discret O stea... din corpul de balet! - Alexandru Lăpuşneanu

Multumesc Pentru Atentie