Copy - CEREALE ȘI UNELTE DESCOPERITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

COLECTAREA

datelor istorice

cereale descoperite pe teritoriul republicii moldova

5000 î.Hr.- îndeletnicirile civilizației Cucuteni-tripoli "cultura Triticum monococcum''

Prezența cerealelor descoperite pe teritoriul republicii este atestată din cele mai vechi timpuri. Domesticirea și introducerea acestor culturi cerealiere are loc, cel mai probabil, în perioada culturii Cucuteni-Tripolia – una din cele mai vechi civilizații din Europa (mil.VI – IV î.Hr.), care a cuprins și teritoriul actual al Republici Moldova.

Vestigiile arheologice includ prezența unei urme de sămânță de mei carbonizat (imaginea imprimată pe un urcior din ceramică) datată cu mijlocul mileniului IV î.Hr. (cultura Cucuteni-Tripole timpurie), depistată în localitatea Sântana de Mureș - Černjahov din preajma satului Ecaterinovca, raionul Cimișlia. Aici în anul 1978 au fost realizate cercetări arheologice de salvare a acestei așezări. Ca urmare a investigațiilor efectuate pe o suprafață de cca 1800 m2 au fost descoperite trei construcții de suprafață din carcasă de lemn, unse cu lut, dintre care una a fost utilizată drept locuință, iar restul având destinație gospodărească. De asemenea, au fost atestate: un bordei, două gropi de provizii, gropi menajere, gropi de la pari, precum și un cuptor mobil din lut. În una din gropile de provizii au fost descoperite cinci vase întregi: trei chiupuri în care s-a atestat mei carbonizat -Panicum miliaceum.

Primele săpături într-o staţiune cucuteniană din interfluviul Nistru-Prut au fost întreprinse în anul 1893 la Şipeniţ, aşezare care în decursul a câtorva decenii a suscitat interesul mai multor specialişti. În urma săpăturilor au apărut câteva studii şi o monografie (Szombathy, 1894-1896; Kaindl, 1904; Childe, 1923; Kandyba, 1937; Nestor, 1938). În Basarabia, primele săpături într-o statiune cucuteniană s-au efectuat la începutul secolului XX la Petreni, de E. von Stern (Stern, 1906)- C.Ambrojevici, N. Moroşan şi I. Moroşanu.

În anii '50-'60, pe teritoriul Republicii Moldova, prin săpături metodice, au fost cercetate aşezările de la Jura şi Ruseştii Noi .

ÎNDELETNICIRILE

Ocupaţiile de bază ale comunităţilor civilizaţiei Cucuteni-Tripolie în general şi a celor din prima ei fază de dezvoltare au fost cultivarea plantelor şi creşterea animalelor domestice, la prelucrarea solului triburile acestei faze au folosit trei tipuri de săpăligi lucrate din corn de cerb şi mai rar din silicolit. Piesele componente pentru seceri sunt lucrate, de regulă, pe lame prismatice retuşate pe latura activă. În complexele de unelte ele constituie la Jora de Sus 2,6%, la Polivanov Jar III 12%, Berezovskaia GES 2,9% din numărul total de unelte.

În urma cercetărilor paleobotanice în aşezările fazei Cucuteni A-Tripolie au fost identificate următoarele specii de cereale: Triticum monococcum, Triticum dicoccum, Triticum aspelta, Triticum aestivum-compactum şi Hordeum vulgare var. nudum, precum şi Hordeum vulgare (Jora de Sus, Bulboci, Polivanov Jar III, Ţipordei, Ruseştii Noi). Dintre speciile menţionate comunităţile culturii Cucuteni-Tripolie cultivau mai des Triticum dicoccum şi Hordeum vulgare var.nudum (Janusevic , 1976). Un interes deosebit il prezintă descoperirea la Ruseştii Noi a amprentelor de sâmburi de zarzăre, cais, prun şi a seminţelor de viţă-de-vie cultivată care, probabil, creşteau pe lângă case (Janusevi-1976).

5000 Î.H. – Viticultura în Cucuteni – cultura Trypillia

Prezența viței de vie pe teritoriul republicii este atestată din cele mai vechi timpuri, vestigiile datând din epoca Cenozoică (terțiară) (începe acum cca. 70 milioane ani în urmă)–amprenta frunzei viței de vie, aparținând reprezentantului speciei Vitis teutonica A.Br. (depistată în vecinătatea satului Naslavcea, raionul Dondușeni) și din epoca miocenului (începe acum cca. 23 milioane ani în urmă) – semințe de viță de vie aparținând speciilor V.aestivalis Michx. și Ampelopis (depistate în vecinătatea satului Bursuc, raionul Florești).

Triticum dicoccum and (asterisk) Triticum spelta. US 216.

A doua ocupaţie a triburilor fazei Cucuteni-Tripolie a fost creşterea animalelor domestice. În loturile de oase recuperate în timpul săpături lor au fost identificate următoarele mamifere: Bos taurus, care ocupă primul loc, urmat de ovicaprine, Sus scrofa domestica, Equus (formă domestică) şi Canis familiaris. Bos taurus, din numărul total de indivizi, la Berezovskaia GES constituia 44,5%, ovicaprinele 22,2%, porcinele 22,2% și calul domestic I l, 1% (Calkin, 1970), la Ruseştii Noi bovinele 31,5%, ovicaprinele 19,4%, porcinele 16,4% şi calul Il ,5% (Sorokin, 1991, p.1 22).Reţinem procentul relativ în oase de cal domestic din staţiun ile an alizate. Oasele de animale domestice, după numărul de indivizi, indică la Berezovskaia GES 49,4%, iar cele sălbatice 50,6%, in timp ce la Ruseştii Noi 1 c orespund cu 78,8% şi respectiv 2 1,2%.

uneltele de muncă

Comunităţile fazei Cucuteni - Tripolie îşi confecţionau uneltele din silex, diferite roci ca silicolit şi corn, os, cupru, lut şi, probabil, lemn. Silexul utilizat la confecţionarea uneltelor provine din zăcămintele de pe Prut şi Nistru şi este de culoare cenuşie sau neagră-cenuşie cu pete albe sau gălbui. În aşezările din bazinul Nistrului au fost descoperite ateliere de prelucrare a silexului care au func ţionat pe parcursul mai multor faze (Nezvisko, Polivanov Jar ş.a.), pentru exemplificare menţionăm atelierul din LI de la Polianov Jar III. Prezentarea uneltelor de silex apelăm la analiza făcută asupra industriei din aşezarea de la Jora de Sus, unde au fost identificate următoarele tipuri: nuclee amorfe, gratoare pe lame şi aşchii, printre care predomină ultimele; lame cu retuşe pe ambele laturi drepte sau convexe, aşchii retuşate pe o latură dreaptă sau concavă, străpunglitoare asimetrice, vârfuri de săgeată foii forme şi triunghiulare cu baza dreaptă (Sorokin, 1991 ).

Uneltele de piatră sunt reprezentate de topoare, tesle, săpăligi, râşniţe etc ., lucrate din silicolit şi gresie. Zăcăminte de acest fel sunt cunoscute şi accesibile în bazinul Nistrului, confecţionau din corn şi os săpăligi, spatule, sule, împungătoare etc.

Surse bibliografice

http://bp-soroca.md/soroca/Memoria%20Antiquitatis.%20Acta%20Musei%20Petrodavensis.%20XXI.%201997%20%28raionul%20soroca%29.pdf

https://www.nationalmuseum.md/ro/press_releases/journal_tyragetia/ecaterinovca_asezare_a_culturii_santana_de_mures_ernjahov/https://moraritsipanificatie.eu/2017/01/17/civilizatia-graului/ https://wineofmoldova.com/ro/istoria-vinului-moldovei/ file:///C:/Users/Enter83/Desktop/clasa%20a%209-a%20geografie/IX_Geografia%20umana%20a%20RM%20(in%20limba%20romana).pdf

În cadrul îndeletnicirilor triburilor fazei Cucuteni-Tripolie se evidenţiază unele deosebiri locale, dar rolul principal îl deţineau cultivarea plantelor şi creşterea animalelor domestice, în subsidiar aflânduse vânătoarea. În această perioadă (eneoliticul mijlociu și târziu) populația din ținut cultiva grâu, orz, mei, ovăz, mazăre, borceag, precum și corcoduș, prun, zarzăr, vița de vie, ale căror sâmburi și semințe au fost depistate în mai multe așezări.

Mulțumim!