Want to create interactive content? It’s easy in Genially!

Get started free

Protocoale si proceduri medicale

Corinela

Created on November 21, 2022

Start designing with a free template

Discover more than 1500 professional designs like these:

Higher Education Presentation

Psychedelic Presentation

Vaporwave presentation

Geniaflix Presentation

Vintage Mosaic Presentation

Modern Zen Presentation

Newspaper Presentation

Transcript

Protocoale și proceduri medicale

Grupa 17Medicină Generală

Obiective:

  1. Definirea protocolului medical
  2. Urmarea unui protocol medical
  3. Descrierea protocolului de resuscitare
  4. Descrierea protocolului de neresuscitare
  5. Descrierea protocolului de prelevare a organelor
  6. Descrierea protocolului de moarte cerebrală

Protocolulmedical

protocolul de moarte cerebrală

Protocolul de resuscitare

Cuprins:

concluzii

PROTOCOL DNR

Bibliografie

Protocolul de prelevareA organelor

Echipa

Ce sunt protocoalele medicale?

Set de recomandări pentru rezolvarea unei probleme clinice, ghid în îngrijirea pacientului sau sprijin medical în efectuarea unei proceduri

Dicționarul Oxford: protocolul definește reguli și formalități de îndeplinire a unei proceduri.

realizarea unui protocol medical

  • Realizarea protocolului se face conform procedurii / metodologiei de elaborare de protocoale clinice de la nivelul unității sanitare.
  • Protocolul va respecta formatul standard sugerat și va trebui să fie ușor de utilizat. Formatul standard se poate adapta în funcție de necesitățile etapelor din procesul clinic.
  • Datele care trebuie înregistrate sau colectate pentru realizarea sau, ulterior, monitorizarea utilizării protocoalelor vor fi colectate în formatul standardadizat în activitățile curente sau în registrele naționale de boli, acolo unde există.
  • Documentația de elaborare a protocolului, se păstrează de echipa de elaborare a protocolului (articole, tabele, evaluări) și se va arhiva, astfel încât la revizuire să poată fi utilizate.

Protocol pentru resuscitarea intra-spitalicească a pacienților suspecți/confirmați COVID-19

  • În contextul epidemiologic actual, orice pacient în stop cardio-respirator este considerat suspect COVID19.
  • Pacienții care riscă o deteriorare acută sau oprire cardiacă, trebuie identificați precoce.
  • Trebuie luate măsuri pentru prevenirea opririi cardiace și evitarea unei resuscitări fără echipament de protecție.

This is a paragraph of text waiting to be awesome subtitle.

RESUSCITAREA PACIENȚILOR ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI

1. Recunoașteți stopul cardio-respirator! Urmăriți absența semnelor vitale și a respirației normale. Palpați pulsul la nivelul arterei carotide.Chemați ajutor!NU începeți resuscitarea (MASAJ EXTERN /ventilație) fără să fiți echipați corespunzător niveluluide risc maxim. Trebuie respectate protocoalele locale privind echiparea înaintea intrării în zona în carese află pacientul.2. Solicitați defibrilator din secție și defibrilați ritmurile șocabile. Restabilirea rapidă a circulației poatepreveni necesitatea echipării altor membri ai echipei de resuscitare.3. Pentru procedurile generatoare de aerosoli, echipamentul de protecție personală (EPP) trebuie îmbrăcat de către toți membrii echipei de resuscitare. Seturile pentru EPP trebuie să fie la îndemână, depozitate împreună cu trusa de resuscitare în fiecare secție.

PROTOCOLUL DE NERESUSCITARE

  • Un ordin de neresuscitare (DNR) introdus în fișa medicală a unei persoane de către un medic ce informează personalul medical că resuscitarea cardiopulmonară (RCP) nu trebuie încercată.
  • Această MĂSURă a fost utilă în prevenirea tratamentului invaziv inutil și nedorit la sfârșitul viețiI.
  • În România există un vid legislativ în ceea ce priveşte decizia de NERESUSCITARE şi de întrerupere a procedurilor ce susțin viața. În legătură cu legislația actuală, lăsarea fără ajutor se defineşte ca şi infracțiune în Codul penal.
  • La 1 ianuarie 1977 intra în vigoare prima lege din Statele Unite ale Americii care permite adulților competenți aflați în stadiul terminal al unei afecțiuni incurabile SĂ ALEAGĂ DACĂ VOR SĂ LI SE APLICE MASAJUL CARDIAC ÎN CAZUL UNUI STOP RESPIRATOR.

Protocolul de prelevare a organelor

Legea a aparut in Romania in 1998, si face parte din legea nr.2 din 8 ianuarie 1998, aliniatul 4 face referinta si la moartea cerebrala si anume: "În înţelesul prezentei legi, prin donator se înţelege subiectul în viaţă sau subiectul în stare de moarte cerebrală, compatibil genetic cu potenţialul primitor care, în scop terapeutic, donează ţesuturi şi/sau organe umane." Din pacate foarte putini romani hortarasc sa doneze organele celor dragi in caz de moarte cerebrala.

Un individ in caz de moarte cerebrala poate constitui un principal donator de organe. Cerinte necesare de respectat ale protocolului:

  • toti pacientii care au o stare de costienta alterata sunt spitalizati in sectii de reanimare sau terapie intensiva
  • confirmarea mortii cerebrale este data in urma determinarii semnelor clinice si testelor paraclinice obligatorii
  • diagnosticul de moarte cerebrala va fi inregistrat in cerificatul de deces
Moartea cerebrală pe motiv de patologie neurologică primară de regulă este cauzată de accidente cerebro-vasculare. Totusi la aceasta patologie intalnita majoritar la acesti pacienti se pot adauga si alte patologii. Pentru a preleva organe de la pacienti in moarte cerebrala, este necesar acordul fie persoanei in caz, atunci cand a fost in stare de constienta, fie a familiei acesteia.

mOARTEA CEREBRALă

Toţi pacienţii cu nivelul conştienţei alterate sunt spitalizaţi în secţii specializate de reanimare sau terapie intensivă.

  • Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de un consiliu medical din doi anesteziști- reanimatologi diferiți sau de un anestezist și un neurolog sau neurochirurg.
  • Diagnosticul de moarte cerebrală va fi înregistrat în Actul de constatare a decesului în baza morții cerebrale.

Confirmarea morții cerebrale este efectuată prin determinarea semnelor clinice şi testelor paraclinice obligatorii:

  1. Coma sau areactivitatea completă;
  2. Absența reflexelor trunchiului cerebral;
  3. Testul de apnee pozitiv;
  4. Testul cu atropină negativ;
  5. Electroencefalografia plus;
  6. Ultrasonografia transcraniană;
  7. Angio CT cranian care să ateste lipsa circulației sanguine intracerebrale;
  8. Etiologia şi ireversibilitatea stării de comă ;
  9. Absența răspunsului motor la stimulare nociceptivă.
Examenul neurologic repetat pentru confirmarea morții cerebrale.

Testarea Reflexului OculovestibulAR

LOREM IPSUM DOLOR SIT

CONCLUZII

Din această prezentare am învățat atât despre protocoalele medicale, cât și despre pașii pe care trebuie să-i urmăm.

BIBLIOGRAfie

  • Wikipedia
  • National Library of Medicine

https://www.nlm.nih.gov/

  • RoHealth View

https://rohealthreview.ro/prelevare-de-organe-si-tesuturi-de-la-un-pacient-aflat-in-moarte-cerebrala-la-sju-deva/

  • Ministerul Sanatatii al Republicii Moldovei

https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/06/Protocol-clinic-standardizat-%E2%80%9EMoartea-cerebral%C4%83%E2%80%9D2020.pdf

  • Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate

hhttps://anmcs.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/03/Conf.metodologie-protocoale-05.03.2020.pdf

  • https://www.srati.ro/

Echipa

Simina

Alex

Anca

Corinela

Mulțumim!