Tradiții și obiceiuri locale

Tradiții și oboceiuri locale

ECHIPA DE PROIECT

Școala Gimnazială Nr.1 Ghidigeni

De vorbă cu personalitățile comunei

SĂ VIZITĂM COMUNA

Profesori și clasele participante:

1. CONSTANDACHE Paula - profesor de limba franceză

Clasa a V-a A

2. GHIȚĂ Daniela-Aurora - profesor de limba și literatura română

Clasa a VI-a A

3. NADANE Florentina-Adriana - profesor matematică

Clasa a VIII-a A

*Colaborator - Bibliotecar NEAGU Sorina-Elena

Școala Gimnaziala Nr.1 Ghidigeni, Galati

- SCURT ISTORIC-

Școala Gimnazială Nr.1 Ghidigeni este situată în centrul localității Ghidigeni, comuna Ghidigeni, județul Galați, alături de alte instituții importante ale comunei: Primăria Ghidigeni, Biserica Ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, Poliția, Cabinetul medical, Biblioteca Comunală și nu în ultimul rând un important obiectiv turistic, Palatul Familiei Chrissoveloni. Comuna se află în marginea nordică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Bârlad, regiunea Moldovei.Primele atestări privind desfășurarea unor forme de învățîmânt în satele din comuna noastră datează din 1885 într-un document - „Situațiunea județului Tecuci” - în care se menționează construirea celui de-al doilea local de școală în satul Tălpigi, care, în acea perioadă, aparținea de comuna Negrilești. În 1941 școala din Ghidigeni avea 222 de elevi, 4 învățători și 2 săli de clasă.

În perioada 1971-1973 se construiește clădirea școlii care funcționează și astăzi. Aici au funcționat până la revoluția din 1989, 8 clase ce se continuau cu prima treaptă de liceu, elevii putând ulterior să continue la liceele și școlile profesionale din oraș. În anul 2007 s-au adus lucrări de reparații importante școlii. Astăzi școala noastră e compusă din Școala coordonatoare cu 5-6 clase de primar și 8-9 clase de gimnaziu și 4 structuri: Școala Primară Gefu cu 4-5 clase de primar, Grădinița Tăplău cu o grupă de preșcolari și Grădinițele Ghidigeni și Gefu, fiecare cu câte 2 grupe de preșcolari, toate cu program normal. Anul acesta școala a fost dotată cu un important echipament informatic: vodeo-proiectoare, table interactive, calculatoare în toate sălile de clasă. Avem și un Centru de Documentare și Informare bine echipat unde putem să ne pregătim temele sau ne putem relaxa.

Personalități culturale și istorice ale comunei

Ghidigeniul, județul nostru și țara sunt reprezentate și peste hotare de o gălățeancă: Mihaela Gudană, născută la 1 mai 1969, Tecuci și locuiește în Ghidigeni, Galaţi. Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, de profesie bibliotecar, a debutat literar în 2012. Mihaela Gudană este membră în Liga Scriitorilor din România din anul 2019. A fost recompensată, pentru activitatea literară, cu Diploma de excelență din partea Institutului Cultural Român de la Chișinău și nenumărate premii la diverse concursuri de literatură. A scris şi publicat în mod deosebit poezii, teatru, evocând vizitele reginei Maria la prietena sa, gălăţeanca Sybille Chrissoveloni - piesă jucată de elevi chiar în faţa Palatului din Ghidigeni, roman și o monografie a comunei.

Familia Chrissoveloni Începând cu anul 1848, o ramură a familiei Chrissoveloni, originară din Chios, cu rang nobiliar şi blazon, a fost strâns legată de istoria României. Familia Chrissoveloni nu s-a limitat la o contemplare a naturii şi a societăţii, ci s-a implicat, cu sârguinţă, în activitatea economică – finanţe, industrie, agricultură, comerţ. Nikolaos Chrissoveloni, fiul lui Zannis Chrissoveloni, a cumpărat în 1879 o vastă moşie la Ghidigeni. Aici a construit o reşedinţă somptuoasă, în stil francez, o biserică şi a sprijinit şcoala locală. Lui i se datorează şi înfiinţarea fabricii de spirt de la Ghidigeni. Locuitorii din comuna Ghidigeni au avut mai multe avantaje datorită investiţiilor făcute de familia bancherului Chrissoveloni. În afara asigurării unor locuri de muncă sigure aceştia au beneficiat, încă din perioada interbelică, de iluminare curent electric, alimentare cu apă potabilă captată din izvoarele naturale din jur, de conectarea la reţeaua de cale ferată.

Monumente istorice si de interes turistic

situl zahareasca

PALATUL CHRISSOVELONI; CAVOUL • “Casa era aşezată pe malul Bârladului, iar templul care adăpostea osemintele Chrissovelonilor era situat pe partea cealaltă a râului, în pădure”. Se vedea foarte uşor templul din casă. Când vedeai templul cu coloanele lui greceşti, bine conturat şi armonios construit, aveai impresia că vezi un colţ din Acropole. Crea o senzaţie puţin grecească şi de romantism. Chiar în faţa palatului, pe Bârlad, era construită o cascadă, care şi aceea crea o imagine plăcută. Casa avea o arhitectură franţuzească, cu sală de muzică, sală de recepţii, cu sufragerii, iar sus erau dormitoarele. În spatele casei se aflau birourile administraţiei moşiei şi a Fabricii de alcool.” • În Primul Război Mondial, Jean Chrissoveloni a transformat palatul într-un spital pentru răniţii de pe front. Din banii lui, a înfiinţat ambulanţele “Regina Maria”, cu multe din maşini mergând personal să adune răniţii de pe front în timp ce regina Maria şi Sybille (soţia lui Jean) erau infirmiere la spital.

STEJARUL CU ICOANĂ Ţinuturile dintre Bârlad şi Tecuci erau acoperite cu păduri seculare , iar turmele de oi, cirezile de vaci şi hergheliile de cai aflate în transhumanţă păşteau pe păşunile bogate ale locurilor. În aceşti codri seculari se ascundea haiducul numit Ghidici, bărbat curajos, însetat de dreptate şi iubitor de libertate. În clipele lor de linişte Ghidici şi ai săi se retrăgeau la stâna lui Gefeanu unde se odihneau sau petreceau.Haiducul Ghidici, era un om cu credinţă şi cu frică de Dumnezeu- după cum dovedeşte Stejarul cu Icoană, cel situat în apropierea stânei lui Gefeanu, aflat şi astăzi în pădurea satului Gefu, arbore gros, bătrân în scorbura căruia se află o icoană sfântă, loc de altar şi de rugăciune pentru Ghidici şi ceata lui de voinici.

SITUL ARHEOLOGIC „ZAHAREASCA” Teritoriul comunei Ghidigeni păstrează mărturii materiale ale prezenţei omului din timpurile străvechi, preistorice. Urme materiale ale prezenţei omului specifice Epocii Bronzului Mijlociu şi Târziu, sunt prezente şi pe teritoriul comunei Ghidigeni. Perioada de sfârşit a epocii bronzului este reprezentată prin aşezări de tip cenuşar, caracteristice culturii Noua, descoperite şi la Gârbovăţ, în punctul numit popular Zahareasca, pe un platou întins greu accesibil datorită terenului abrupt. Este cea mai mare aşezare de acest tip din România, unde au fost făcute săpături arheologice de mare amploare.