LUCEAFĂRUL

Știați că: la un prim nivel al lecturii, titlul poemului, Luceafărul, trimite către numele popular al planetei Venus?

• cuvântul ”LUCIFER” are origini latinești, însemnând= aducător de lumină,
• în tradiția biblică este asociat cu îngerul căzut, cu demonicul;
• începând cu poeții romantici, demonicul devine creatorul, geniul, omul superior, care scormonește în căutarea unor adevăruri neștiute până la el;
• La un al doilea nivel al lecturii Luceafărul = Hyperion, așa că titlul trimite la mitologia greacă, unde Hyperion, fiu al lui Uranus și al Geei, adică al cerului și al pământului, este condamnat să alunece între ”sus” și ”jos”;

Formula stilistică din incipit, ”A fost odată ca-n povești”:

- deschide perspectiva fantasticului semnalând un lirism narativ și însinuând caracterul ireal al protagoniștilor;

- deschide perspectiva fantasticului semnalând un lirism narativ și însinuând caracterul real al protagoniștilor;

Right!

Next

Luceafărul

Notebook Quiz

Aceasta este povestea. Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. ( Notă (pe marginea unui manuscris) a lui Mihai Eminescu)

Tabloul I

Tabloul I / cadrul este terestru și cosmic Ce se naște între cele două ”personaje” lirice?

- o poveste de iubire plasată sub semnul comunicării între două lumi diferite, incompatibile, care comunică indirect prin vis;

- o poveste de iubire plasată sub semnul comunicării între două lumi asemănătoare, compatibile, care comunică perfect;

Right!

Next

Pentru că în ordinea logicii comunicarea dintre un om și o stea este imposibilă, Eminescu apelează la o convenție: motivul romantic al visului. - Ce idee deschide motivul visului?(”Căci o urma adânc în vis De suflet să se prindă”.)

- posibilitatea evadării în lumea raționalului și a acceptabilului;

- posibilitatea evadării din lumea raționalului și a acceptabilului;

Right!

Next

Povestea, ”personajele”, relațiile dintre ”personaje” reprezintă, de fapt, personificări, metafore, simboluri care traduc în plan poetic idei, concepții, atitudini. - Ce simbolizează fata de împărat? Dar Luceafărul? - De ce totul se ”întâmplă” în vis?

- ea = o fată la vârsta delicată când poate fi tulburată de iubire; - el= un tânăr total diferit, tipul omului superior visul = traduce criza adolescentină

ea = omul superior- el = omul comun visul= criza existențială

Right!

Next

„Dar cum ai vrea să mă cobor?/Au nu-nțelegi tu oare,/Cum că eu sunt nemuritor,/Și tu ești muritoare?”.../Deși vorbești pe înțeles,Eu nu te pot pricepe;” - Ce înțelegeți din versurile de mai sus?

În ciuda metamorfozelor, tânăra nu-l înțelege, iar diferențele dintre valorile celor doi sunt exprimate de antiteza ”nemuritor/muritoare”

Tânăra îl înțelege, doar că e copleșită de sfera propriului lumesc

E doar un subtil joc verbal, nu există diferențe de percepție

Right!

Results

Tabloul al II-lea

Cadrul e terestru, atmosfera este intimă, comunicarea e directă. Este descrisă o idilă adolescentină, între Cătălin și Cătălina, care sunt:

- parteneri predestinați și prin onomastică, fiind exponenți ai aceleiași lumi

- prezentați ca fiind o pereche în plan fantastic

Right!

Next

Fata de împărat are revelația asemănării și a potrivirii dintre ei, iar refuzul inițial, iar mai apoi acceptarea lui Cătălin pot fi traduse ca:

- o reacție de orientare, îndrăgostirea se umanizează, comunicarea având loc între două lumi posibile, de data asta

- sacrificiu

- o răzbunare pentru refuzul Luceafărului

Right!

Next

”Cum vânătoru-ntinde-n crâng La păsărele lațul,/Când ți-oi întinde brațul stâng Să mă cuprinzi cu brațul;.../Și ca să-ți fie pe deplin/Iubirea cunoscută, Când sărutându-te mă-nclin,/Tu iarăși mă sărută.”

Versurile sugerează umanizarea îndrăgostirii, iar idila se înfiripă ca un ritual instinctiv și senzual

Versurile sugerează un subtil joc verbal, Cătălin doar își imaginează dialogul

Versurile sugerează iubirea matură, asumată

Right!

Next

Tabloul al III-lea - se prezintă călătoria interstelară a Luceafărului și dialogul lui cu Demiurgul; cadrul e din nou cosmic, limbajul e gnomic (*plin de principii morale, maxime;) în acest tablou, Demiurgul și Hyperion simbolizează:

- absolutul, Dumnezeu, transcendența, iar Hyperion = forma individualizată a absolutului

- același ”personaj”

- zeul și omul

Right!

Next

”„Părinte, mă dezleagă.../Reia-mi al nemuririi nimb/Și focul din privire,/Și pentru toate dă-mi în schimb/O oră de iubire...Hyperion, ce din genuni/Răsai c-o-ntreagă lume,/Nu cere semne și minuni/Care n-au chip și nume;”

- dialogul dintre cei doi rezumă diferențele imposibil de anulat dintre ”ei” și ”noi”, dintre cele două lumi incompatibile

- versurile sugerează încăpățânarea Demiurgului

- versurile evidențiază un Demiurg demonic

Right!

Next

Cum vedeți consecvența în atitudine a Luceafărului, cerând să fie dezlegat de nemurire, pentru...o oră de iubire?

- și geniul are o limită de cunoaștere: cea afectivă

- știe ce-l așteaptă, își asumă

Right!

Next