Prezentare Modulul III

DIDACTICI ŞI EVALUARE ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂRII ACTIVE

START

CUPRINS:

01

Predarea - învăţarea în contextul învăţarii active

02

Instruire diferenţiată şi individualizată

03

Evaluarea în contextul învăţării active: specificitate, beneficii şi impact

01

Predarea - învăţarea în contextul învăţarii active

Ce este cunoașterea elevilor?

Cunoașterea elevilor poate fi evidențiată în cel puțin două ipostaze:

Ipostaze

2.

1.

Cunoașterea ca stare de reflectare a unei realități

Cunoașterea ca proces de comunicare între profesor și elevii

Metode de cunoaștere a elevilor

Observaţia - este o metodă generală de cunoaştere pe care o utilizăm atât în viaţa de toate zilele, cât şi în demersuri științifice, deoarece aceasta permite cunoaşterea unei realităţi prin percepţia faptelor concrete de manifestare a acesteia.

Demersul cadrului didactic in cadrul observației trebuie să țină seama de o serie de condiții:

Next

Condiții

vezi

Vezi

vezi

Vezi

Vezi

Vezi

Metode de cunoaștere a elevilor

Convorbirea

+ INFO

Factori care influențează învățarea

Factori

Factorii interni ai învăţării

Factori

Factorii externi ai învăţării

Climatul motivațional

Într-o clasă, climatul motivațional pozitiv se exprimă prin:

Climatul motivațional negativ se exprimă prin:

R.Gagné

opt tipuri de învăţare

învăţarea de semnale

învăţarea stimul – răspuns

rezolvarea de probleme

învăţarea prin înlănţuire

tipuri

învăţarea regulilor

învăţarea prin asociaţii verbale

de învățare

învăţarea noţiunilor

învăţarea prin discriminare

Învăţarea şcolară

Învăţarea şcolară prezintă următoarele caracteristici şi particularităţi specifice care o diferenţiază de învăţarea general-umană:

+ INFO

Învăţarea şcolară

Învăţarea şcolară poate fi analizată pe de o parte ca produs şi pe de altă parte ca proces.

+ INFO

Produs

Proces

Învățarea școlară

ansamblu de rezultate (calitative şi cantitative)

o succesiune de operaţii,

noi cunoştinte, noţiuni, idei, norme

de acţiuni,

activităţi,

noi priceperi, deprinderi, obişnuinţe

de stări,

noi modalităţi de gândire, de expresie şi de acţiune

de evenimente conştient finalizate în transformări

noi atitudini, comportamente.

Schimbările produse sunt multiple, de la:

• Informaţie la cunoştinţe;
• Imagine la noţiuni;

• Acţiuni la construcţia de cunoştinţe;
• Acţiune la gândire şi invers;
• Contemplarea concret senzorială la gândirea abstractă;
• Empiric la ştiinţific;
• Simple impresii la stări afective complexe;
• Forme vechi de comportare la forme noi;
• Un mod de funcţionare intelectuală la un alt mod.

Învăţarea activă

Învăţarea activă reprezintă procesul calibrat pe interesele/nivelul de înţelegere/nivelul de dezvoltare a elevilor.

+ INFO

Caracteristici

Caracteristicile unei persoane care învaţă responsabil

Teoriile învăţării

• Teoriile învăţării se pot grupa în modele după mai multe criterii, cele mai cunoscute clasificări fiind realizate de psihologii Hilgard şi Bower, iar la noi de către profesorul I.Neacşu.
• Aceste modele sunt: behaviorismul, cognitivismul şi constructivismul.

Behaviorismul

Behaviorismul este o orientare psihologică, fondată de John B. Watson. Acesta a susţinut că obiectul de studiu al psihologiei este comportamentul (behaviour[eng] = comportament), singurul care poate fi studiat în mod obiectiv. Comportamentul este un ansamblu de răspunsuri ajustate stimulilor care îl declanşează.

Constructivism

Pe fundamentul acestei teorii, învăţarea a fost concepută drept o schimbare observabilă a comportamentului produsă de experienţă. Behaviorismul nu se interesează de procesele mentale care intervin în învăţare. El presupune că învăţarea s-a produs când elevul dă un răspuns corect la un stimul dat.

Schimbare observabilă

Răspuns la stimul

Constructivismul

+ INFO

Activitate mentală

Proces activ

+ INFO

+ INFO

Realitate unică

Cognitivismul

Procese interne

Procese informaționale

Elevul

+ INFO

+ INFO

+ INFO

Behaviorismul

Predarea nu constă în a transmite informaţii de la mentor la discipol, ea pune semnificaţiile elevului la încercare.Constructivismul a promovat noi metode didactice – investigaţia centrată pe elev, învăţarea ancorată, învăţarea prin cooperare etc.

Elevul

Noi metode didactice

Stiluri de predare

Caracteristici

Caracteristici

Caractersitici

Cea mai frecvent întâlnită clasificare a stilurilor de predare este cea care are la bază criteriul relatiei profesorului–manager cu clasa de elevi.

Stilul de predare se referă la ”un set de strategii de predare”, o constelație de trăsături care circumscriu comportamentul profesorului în relațiile cu elevii.

În literatura de specialitate există diferite clasificări ale stilurilor de predare.

Stilul democratic

Un profesor care utilizează preponderent un astfel de stil:

+ INFO

Stilul autoritar

Un profesor care utilizează preponderent un astfel de stil:

+ INFO

PROStilul permisiv sau laissez-faire

Un profesor care utilizează preponderent un astfel de stil:

+ INFO

• Stilul de comanda sau directiv;
• Stilul practic;
• Stilul de reciprocitate;
• Stilul de autocontrol;
• Stilul de incluziune;
• Stilul centrat pe descoperirea dirijata;
• Stilul centrat pe descoperirea convergentă;
• Stilul centrat pe activitate divergentă;
• Stilul bazat pe proiectarea Proiectului individual;
• Stilul inițiat de cel care învață;
• Stilul de autoinstrure.

O altă clasificare a stilurilor de predare este realizată de Mosston

Acesta distinge 11 stiluri de predare:

Daniel Goleman (1995, 2001) a adus în atenție un nou tip de inteligență

Inteligența emoțională descrie capacitatea de a utiliza inteligent emoțiile; este vorba de un set de capacități orientate pe cinci domenii:

Read more

Etapele Învățării

Achiziţia

Este prima fază a procesului învăţării

Noile cunoştinţe sunt interiorizate

Interiorizarea

Modificarea

Acţiune din perspectiva noilor achiziţii

Rezultat

Faza de concretizare a modificărilor

Învățarea prin cooperare

După cum arăta J. Richardson, activităţile bazate pe învăţarea prin cooperare au câteva caracteristici generale.Printre acestea sunt:

+ INFO

Învățarea activă

Învăţarea activă, bazată pe cooperarea elevilor, conduce la:

+ INFO

02

Instruire diferențiată și individualizată

Identificarea nevoilor individuale de învățare

Necesitatea identificării nevoilor de învăţare corespunde unei abordări care:

+ INFO

Identificarea nevoilor de învăţare

Identificarea nevoilor de învăţare se bazează în primul rând pe caracteristicile elevului/elevei în ceea ce priveşte:

Interesele

Profilul de învăţare

Experienţa

Sumar

bariere în învăţare

Bariere în participare

01

Sărăcia şi subdezvoltarea

Lipsa unor servicii de sprijin

+ INFO

Etos şcolar

Implicarea necorespunzătoare

Structurile existente nu promovează colaborarea

Bariere de curriculum

02

Bariere generate de curriculum – când învăţarea este obstrucţionată de felul în care este organizată şi prezentată. Cele mai frecvente bariere generate de curriculum sunt:

Info

Sumar

Strategii de diferenţiere și adaptare curriculară

O nouă viziune

a cadrului didactic asupra clasei de elevi

Aplicarea principiilor de instruire diferenţiată într-o şcoală incluzivă se realizează prin acele strategii educaţionale care demonstrează:

Noi roluri

asumate de către profesori şi elevi

Diversităţi de strategii

Folosirea unei diversităţi de strategii de diferenţiere

Metodologii de asistenţă în predare

Create pentru a sprijini dezvoltarea unui sistem de educaţie incluziv şi modul în care procesul de diferenţiere poate veni în sprijinul cadrelor pentru asigurarea la clasă a unui climat educaţional incluziv.

Predarea iconică

Respectarea ritmului personal de învăţare

Centre de învăţare

Sarcini gradate

Contracte

Modalităţi de adaptare a curriculumului realizat de cadrul didactic la clasă

+ INFO

Sumar

Dezvoltarea unei şcoli incluzive presupune o abordare diferenţiată a procesului de predare-învăţare-evaluare iar acest lucru se poate realiza doar prin adaptare curriculară într-un sistem de învăţământ care respectă pricipiile accesului liber şi al egalităţii de şanse pentru toţi cei care au nevoie de educaţie.

Educaţia diferenţiată este educaţia care se practică într-o şcoală „construită” pe măsura elevilor.

03

Evaluarea în contextul învăţării active

Funcții ale evaluării educaționale

Acţionează activ, preventiv şi continuu;

Colectează date diverse;

Centralizează datele colectate;

Combină evaluarea şi intervenţia.

Modalități de evaluare

Dezvoltare socială

Abilități

Deprinderi

Evaluarea abilităţilor / gradului de pregătire;

Evaluarea deprinderilor (cognitive);

Evaluarea dezvoltării sociale şi emoţionale.

Sumar

• Scopul evaluării educaţionale în contextul incluziv este de a aduna şi centraliza informaţii individuale relevante din punct de vedere educaţional, care permit cadrelor didactice să personalizeze strategiile de predare pentru ca fiecare elev să-şi poată atinge potenţialul.
• Evaluarea educaţională vizează furnizarea de informaţii şi despre situaţia socială, emoţională şi mentală a copilului, aplicabile în contextul educaţional, care susţin atingerea potenţialului individual al fiecărui copil.
• În contextul incluziunii şcolare, intervenţia educaţională este întotdeauna realizată plecând de la evaluarea educaţională.

Recomandări

Precizări

În evaluarea fiecărui domeniu al activităţii şi participării trebuie precizate:

Recomandări

Realizați evaluarea progresului împreună cu elevul și familia.

Stabiliți modalități concrete de vizualizare a progresului realizat (grafic de progres, hartă etc.)

Celebrați progresul împreună cu elevul, colectivul clasei, familia etc.

Recomandări

Identificați și acordați „mici recompense” pentru progres (diplome, premii, simboluri etc.).

Evidențiați orice micprogres în învățare al elevilor.

Raportați rezultatele / progresul la rezultatele evaluării inițiale ca valoare adăugată a învățării.

Evaluarea în cadrul învățării prin cooperare

Nivele

Evaluarea individuală

În cadrul învățării prin cooperare, evaluarea se realizează la două niveluri:

Evaluarea grupului

Evaluarea Individuală

În cadrul evaluării individuale, se pot realiza următoarele:

Info

Evaluarea Grupului

În cadrul evaluării grupului, se pot realiza următoarele:

Info

Sumar

• Evaluarea grupului de învățare presupune demersuri de proiectare și de elaborare a instrumentelor de evaluare în raport cu obiectivele lecției.
• În cadrul evaluării învățării prin cooperare, ca și în cadrul evaluării tradiționale, este necesară elaborarea criteriilor de evaluare și a descriptorilor de performanță și comunicare a acestora elevilor.
• Elevii pot fi implicați în evaluare, această activitate conducând la creșterea gradului de responsabilizare a elevilor față de propria învățare și la dezvoltarea capacităților elevilor de a oferi feed-back constructiv.
• Comunicarea rezultatelor evaluării pune în evidență ceea ce trebuie îmbunătățit și pașii pe care elevii trebuie să-I facă pentru a progresa.

Vă mulțumesc pentru atenție!