Argoul și jargonul

Variație stilistică

Argoul și jargonul

Clasa a VIII-a prof. Pavelescu Marilena

Parcurgând aceste materiale, îți dezvolți următoarele competențe:

• 4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

• 5.2. Argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare

variații

ale limbii

Limbajele stilistice

Limba reprezintă un sistem de comunicare caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. Este specifică unei comunități largi care o folosește pentru a-și exprimă gândurile, sentimentele și dorințele.

În situații de comunicare diferite, vorbitorii aceleiași limbi folosesc variante diferite de limbaje, adaptându-și mesajul în funcție de mai mulți factori ai situației de comunicare cum ar fi:

relațiile dintre participanții la comunicare;

gradul de cultură a participanților;

locul și timpul comunicării;

intenția de comunicare;

canalul de comunicare: scris sau vorbit

Variație stilistică. Tipuri de limbaje

Poziționează cursorul peste cuvintele scrise cu verde ca să afli mai multe informații

Limbajul cultivat

Limbajul popular

Limbajul argotic

Limbajul colocvial

Limba vorbită

Limbajul de pe rețelele de socializare

Jargonul

Limba scrisă

Argoul

ȘI

Jargonul

start

Variații de registru

Argoul -

Termenul de „argou” definește în general un limbaj folosit de către membrii unui grup având ca scop:

Să semnaleze apartenența la un grup, la o categorie profesională/ socială.

Să transmită mesaje pe care cei din afara lui să nu le înțeleagă.Argoul infractorilor

Argoul elevilor, al polițiștilor, al soldaților, al unor meserii,hoby-uri etc.

Din argoul elevilor

Auhor

Din argoul pescarilor

Citește mai mult!

Creativitate, umor și spirit de frondă în argoul elevilor și al studenților

Cuvintele din limbajul tinerilor, al elevilor și studenților nu au atât caracter criptic, codat, cât redau mai mult nevoia acestora de a -și exprima apartenența la un grup.

Recunoști semnificația cuvintelor de mai jos din argoul școlar? un scaun, un cocoșat, o lebădă, a pescui, un boboc, mate, diri, boboc , vampir, boabă, fițuică, furmiclub. ? Verifică-te aici!

Surse ale expresivității în argou

Cuvinte din limbajul popular

Își schimbă sensul, devin metafore și/sau hiperbole.

„ A pus mâncarea în pârnaie.”

„A stat șapte ani la pârnaie ( închisoare).”„De-abia am ieșit de la universitate și m-au prins iar.” „Azi mă ascultă vampirul! ” Etc.

Cuvinte din limbajul curent, inclusiv cuvinte noi

Analogie

„A absolvit specializarea Filologie la o universitate din străinătate. „În zona noastră persistă credința în vampiri.”

Își schimbă sensul și forma.

Derivare sau compunere

AMR-UL -

blat-blatist

Jargonul-

b. Limbajul în care se regăsesc multe cuvinte din alte limbi, folosite nu din necesitate, ci din snobism (pentru a da impresia de superioritate).

a. Denumește limbajele specializate ale unor profesiisituație în care cuvintele sunt folosite motivat,.

Științific

Franțuzisime demoazelă, bonjur, madam etc.

Juridic administrativ

Tehnic

Englezisme

Diverse hobby-uri

limbaj sportiv, pescăresc, vânătoresc,

În limba vorbită

Politic

Jargonul/argoul de pe chat

Argoul și jargonul îți sunt acum familiare. Dovedește că ai înțeles ce reprezintă , răspunzând la întrebări.

Folosirea limbajului de specialitate ( jargonul unei profesii) în relație cu persoanele străine domeniului

trebuie evitată întotdeauna; destinatarii nu înțeleg termenii.

este recomandată întotdeauna; mesajul trebuie transmis.

este justificată, dar însoțită de explicații; doar așa mesajul este înțeles.

Amintește-ți definiția jargonului, dacă este nevoie.

Recapitulăm

Jargonul

Argoul

• este folosit de un grup omogen,restrâns
• are caracter codificat -intenționat
• reprezintă un limbaj expresiv
• aparține limbii vorbite

Cuvintele provin:

• din limbajul popular prin transfor marea lor în metafore;prin derivare;

• din alte limbi ( rromă în special, dar nu numai)

a. este utilizat de membrii unei categorii sociale în exercitarea activității specifice

• limbaj greu accesibil nespecialiștilor;
• ciprinde multe cuvinte tehnice și termeni științifici;
• cuvinte din alte limbi

b.conține cuvinte noi, din limbi străine, adesea deformate.

Atât argoul, cât și jargonul pot apărea în operele literare pentru a caracteriza persionajul sau pentru a crea culoarea locală

00 Test

Argou, jargon și limbaj curent (standard)

Rezolvă testul pentru a demonstra că știi să recunoști elementele de argou, jargon, diferențiindu-le de limbajul curent/ standard.

Bifează contextul în care ar fi potrivit mesajul: „ Mie mi-a plăcut de dl. Goe pentru că era beton, frate, toate femeile alea din jurul lui stăteau drepți când deschidea el pliscul. Nu ca mama, să mă certe mereu .”

În timpul orei de română, în discuția cu profesorul.

În recreație, acasă, între prieteni

În compunerea caracterizare de la Evaluarea Națională.

2/5

Enunțul „Suntem plictisiți de reformele structurale. Am înnebunit populația, iar o frecăm” conține (inadecvat) elemente din registrul (limbajul):

Colocvial

Argotic

Standard (cultivat)

3/5

Am putea accepta ca lecția despre jargon să se încheie cu formularea „goodbye ?

Da, dacă o considerăm o glumă.

Nu.Folosirea unor elemente de jargon nu este niciodată permisă.

Da, dacă profesorul pronunță greșit și vrea să epateze.

Adecvarea limbajului la situația de comunicare

• Unele cuvinte din argou „au migrat” ( datorită expresivității lor) în limbajul familiar, iar uneori, din păcate, apar și în contexte în care ar trebui folosit limbajul formal. Vezi câteva exemple.

Nu sunt admise expresiile vulgare, obscene, în nicio situație de comunicare.context.

• Folosirea excesivă și în contexte nepotrivite ( abuzivă) a cuvintelor din argou urâțește exprimare și reprezintă o carte de vizită nefavorabilă pentru utilizatorii lor.

Demonstrează că sesizezi corect când un mesaj este adecvat sau nu situației de comunicare, rezolvând testul următor. Test

Pa și pusi !

Arrivederci! Ciao !

Bye-Bye! Au revoir ! Hasta la vista!

Bibliografie

Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 4 octombrie 2019)

Credite foto: Wikipedia Arhiva prersonală

Author

Name Surname.Profile

Here you can include a relevant fact to highlight. The tone is usually formal and the vocabulary technical, so bear this in mind when drafting.