Tipuri de
Fenomene optice
Elev Clipici Elena Teodora Fizica Clasa a VIII-a A Prof. Octavia Enescu
Aurora Polara
Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.
este un fenomen optic care apare când lumina Soarelui suferă fenomenele de refracţie, reflexie şi difuzie la întâlnirea cu picăturile de apă din atmosferă; are aspectul unui imens arc multicolor desfăşurat pe cer. La contactul cu un strop mărunt de apă, lumina albă este descompusă în frecvenţe individuale corespunzătoare culorilor din spectrul vizibil, prin refracţie, la fel ca la intrarea într-o prismă optică. O parte din lumina din interiorul picăturii de apă este reflectată la contactul cu marginea opusă a stropului de apă, iar o alta se descompune încă o dată la momentul ieşirii din picătura de apă, amplificând separaţia culorilor, aşa cum se vede din imaginea de mai jos. Separarea în frecvenţele individuale combinată cu existenţa unui număr mare de picături de apă expuse luminii solare creează un curcubeu de formă circulară.
Curcubeul
Electroluminescența
este un fenomen optic prin care un material, expus unui curent electric sau unui fortă electrică, emite lumină.
Fenomenul a fost observat pentru prima dată în 1907, pe un cristal decarbon de siliciu, apoi, câțiva ani mai târziu, pe pulbere de desulfurădezinc. Exemple de materiale electroluminescente sunt sulfura de zinc dopată cu aur, semiconductori de tip II-V și semiconductori organici.
Halo
-face parte din gamă largă de fenomene optice atmosferice care se formează în momentul în care Soarele sau Luna strălucesc prin nori subțiri, compuși din cristale de gheață. Aceste fenomene se datorează refracției luminii care trece prin cristalele hexagonale de gheață ce apar în norii cirostratus la o înălțime de 7-12 km, zone în care temperaturile ajung și la 30 de grade cu minus.
Forma specială precum și modul de orientare al cristalelor este responsabil pentru tipul de halo observat de către privitor. Cel mai des întâlnit Halo este cel circular. Acesta este un disc de difracție cu un chenar roșu pe interior. Are mereu aceeași dimensiune din cauza simetriei hexagonale a cristalelor de gheață și este extrem de intens, creând senzația că pe cer nu vedem un singur Soare.
Umbra se formează doar în spatele corpurilor opace când sunt luminate de o sursă
de lumină. Umbra este pata întunecată din spatele corpului opac. a) Dacă corpul opac este luminat de o sursă punctiformă (de dimensiuni foarte
mici) se va forma doar umbra.
b) Dacă corpul opac este luminat de o sursă nepunctiformă (de exemplu un
bec), atunci umbra este înconjurată de o zonă semiluminată, numită
penumbră.
Observație Dacă un corp opac este luminat de mai multe surse de lumină simultan, se vor
forma tot atâtea umbre câte surse de lumină sunt
This is a paragraph of text waiting to be awesome content
Umbra
Mirajul
Mirajul (sau Fata Morgana) este un fenomen optic datorat devierii razelor de lumină la trecerea printr-un mediu neomogen, în particular prin straturi de aer aflate la temperaturi diferite.Fenomenul optic a fost denumit "Fata Morgana", deoarece se credea că mirajul era provocat de farmecele vrăjitoarei malefice Morgana, regina din Avalon, sora legendarului rege Arthur. Expresia este de origine italiană, deoarece la început aşa a fost denumit mirajul văzut uneori la răsăritul soarelui în strâmtoarea Messina din sudul Italiei.
Fenomene Optice
Teodora Clipici
Created on May 20, 2021
Start designing with a free template
Discover more than 1500 professional designs like these:
View
Psychedelic Presentation
View
Chalkboard Presentation
View
Witchcraft Presentation
View
Sketchbook Presentation
View
Genial Storytale Presentation
View
Vaporwave presentation
View
Animated Sketch Presentation
Explore all templates
Transcript
Tipuri de
Fenomene optice
Elev Clipici Elena Teodora Fizica Clasa a VIII-a A Prof. Octavia Enescu
Aurora Polara
Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.
este un fenomen optic care apare când lumina Soarelui suferă fenomenele de refracţie, reflexie şi difuzie la întâlnirea cu picăturile de apă din atmosferă; are aspectul unui imens arc multicolor desfăşurat pe cer. La contactul cu un strop mărunt de apă, lumina albă este descompusă în frecvenţe individuale corespunzătoare culorilor din spectrul vizibil, prin refracţie, la fel ca la intrarea într-o prismă optică. O parte din lumina din interiorul picăturii de apă este reflectată la contactul cu marginea opusă a stropului de apă, iar o alta se descompune încă o dată la momentul ieşirii din picătura de apă, amplificând separaţia culorilor, aşa cum se vede din imaginea de mai jos. Separarea în frecvenţele individuale combinată cu existenţa unui număr mare de picături de apă expuse luminii solare creează un curcubeu de formă circulară.
Curcubeul
Electroluminescența
este un fenomen optic prin care un material, expus unui curent electric sau unui fortă electrică, emite lumină. Fenomenul a fost observat pentru prima dată în 1907, pe un cristal decarbon de siliciu, apoi, câțiva ani mai târziu, pe pulbere de desulfurădezinc. Exemple de materiale electroluminescente sunt sulfura de zinc dopată cu aur, semiconductori de tip II-V și semiconductori organici.
Halo
-face parte din gamă largă de fenomene optice atmosferice care se formează în momentul în care Soarele sau Luna strălucesc prin nori subțiri, compuși din cristale de gheață. Aceste fenomene se datorează refracției luminii care trece prin cristalele hexagonale de gheață ce apar în norii cirostratus la o înălțime de 7-12 km, zone în care temperaturile ajung și la 30 de grade cu minus. Forma specială precum și modul de orientare al cristalelor este responsabil pentru tipul de halo observat de către privitor. Cel mai des întâlnit Halo este cel circular. Acesta este un disc de difracție cu un chenar roșu pe interior. Are mereu aceeași dimensiune din cauza simetriei hexagonale a cristalelor de gheață și este extrem de intens, creând senzația că pe cer nu vedem un singur Soare.
Umbra se formează doar în spatele corpurilor opace când sunt luminate de o sursă de lumină. Umbra este pata întunecată din spatele corpului opac. a) Dacă corpul opac este luminat de o sursă punctiformă (de dimensiuni foarte mici) se va forma doar umbra. b) Dacă corpul opac este luminat de o sursă nepunctiformă (de exemplu un bec), atunci umbra este înconjurată de o zonă semiluminată, numită penumbră. Observație Dacă un corp opac este luminat de mai multe surse de lumină simultan, se vor forma tot atâtea umbre câte surse de lumină sunt
This is a paragraph of text waiting to be awesome content
Umbra
Mirajul
Mirajul (sau Fata Morgana) este un fenomen optic datorat devierii razelor de lumină la trecerea printr-un mediu neomogen, în particular prin straturi de aer aflate la temperaturi diferite.Fenomenul optic a fost denumit "Fata Morgana", deoarece se credea că mirajul era provocat de farmecele vrăjitoarei malefice Morgana, regina din Avalon, sora legendarului rege Arthur. Expresia este de origine italiană, deoarece la început aşa a fost denumit mirajul văzut uneori la răsăritul soarelui în strâmtoarea Messina din sudul Italiei.