MEDIUL TROPICAL-USCAT

Mediul tropical-uscat

Neagu Bianca

CUPRINS

vegetație

lOCALIZARE

ACTIVITATI ECONOMICE

GALLERY

clima

RELIEFUL

hidrografia

FAUNA

principalele deșerturi

soluri

Localizare

Clima

Climatul este tropical uscat, prezentând următoarele caracteristici: T° maxima absoluta = 20° - 30°C (în interiorul continentelor) și 15° - 16°C (în fâșiile litorale sau pe munții mijlocii), înregistrându-se diferențe mari de la zi (50° - 60°C = datorită aerului uscat, deșerturile caracerizându-se printr-o insolație puternică), noaptea (0°C sau chiar <0°C = datorită valorii mari a radiației terestre care provoacă scăderea temperaturii, pe baza lipsei norilor și a slabei umidități a aerului), relectate într-o amplitudine termică diurnă foarte ridicată (excepție = fâșiile litorale și cele de trecere spre climatele limitrofe) . De asemenea, în lunile de vară se înregistrează temperaturi de 30° - 35°C (când razele Soarelui, la solstițiul de vară de pe 22 iunie cad perpendicular pe Tropicul Racului, determinând o valoare a radiației totale de 180 - 200 kcal/cm pătrat/an, mai mare la Ecuator) și în cele de iarnă, în jur de 15° - 20°C, rezultând o amplitudine termică anotimpuală de aproximativ 15°C. T° maximă absolută = 58,5°C (13 septembrie 1922, localitatea Azizyah din Libia) Înghețurile sunt frecvente în munții din regiunile tropicale (în Munții Hoggar = 113 zile/an).

Caracteristici climatice:

• climat cald și uscat/secetos;
• amplitudine termică foarte mare;
• precipitații anuale sub 200 mm, ploi torențiale;
• vânturi specifice: alizee.

Hidrografia

Marile fluvii, râurile permanente și cele temporare care traversează acest mediu geografic, își au obârșia în regiuni vecine unde cad precipitații bogate, la traversarea deșerturilor, acestea micșorându-și treptat debitul. Emisfera Nordică Africa = Senegal, Nil (Nilul Alb și Nilul Albastru), Chari (Lacul Ciad), Niger, Bahr el Arab, Beme, Volta Neagră (Lacul Volta), Kuiseb, Koiehab (Namibia), peste 20 de râuri cu regim permanent și temporar în regiunea deșertului Kalahari (Auob, Botletle, Okma, Nossob, Olifants, Motopo, Nosop, Anobririvier, Lotsane, Serurui, Moselebe, Phepane ș.a.) Asia Mică = Tigru și Eufrat Asia = Indus, Sutlej Emisfera Sudică America de Nord = Rio Grande, Rio Bravo del Norte (Mexic) -> în N, Yaqui, Conchos, Santiago, Balsas -> în S. Australia = Victoria, Fitzroy, Murchison, Cooper, Murray (Lachlan), Darling (Marquarie), Fortesane, Murchinson, Warrego, Diamantina și Thompson -> în centru.

+INFO

Regimul de scurgere al apei pe văi = dependent de condiţiile climatice (temperaturi mari, precipitații puține, evaporație intensă) şi permeabilitatea depozitelor. Se deosebesc astfel: a) REGIMURI ENDOREICE (Sahara de E, centrul și V Australiei) = ariditatea climatului face ca scurgerea să nu se producă; aici sunt totuşi văi torenţiale (cu apă de la câteva zile la câteva săptămâni) pe versanţii unor masive vechi . b) DEPRESIUNI = În anumite sectoare ale deşertului în care sunt lacuri (Eyre, Ciad) alimentate de râuri mari ce-şi au obârşia în regiuni montane cu precipitaţii bogate; debitele râurilor scad pe măsura străbaterii deşertului, în condiţiile alternanţei perioadelor secetoase lungi cu perioade ploioase, dimensiunile lacurilor variază . c) VĂI MARI, multe moştenite dintr-o etapă de evoluţie cu alte caracteristici pluviale. Aceste văi în Sahara sunt numite ueduri. La căderea unor precipitaţii torenţiale pe ele, se produc viituri ce transportă un volum însemnat de aluviuni cu ajutorul cărora se realizează . d) ŢINUTURILE SEMIARIDE = regim de scurgere mai variat și apropiat de cel întâlnit în regiunile naturale limitrofe. Sunt ape mari în sezonul cald pe văile din vecinătatea savanelor şi se produc viituri iarna pe văile de la altitudini mari (au scurgere câteva săptămâni în funcție de volumul de apă dat de ploi).

principalele deșerturi

1. Marele Bazin,Mojave,Sonoran,Chihuahuan(America de Nord și Mexic)

2. Peruvian,Atacama,Patagon(America de Sud)

3. Sahara,Western,Somali-Chalbi(Africa)

4. Namib,Kalahari(Africa)

5. Deșertul Arabic (Asia)

6. Lut,Thar,Kara-Kum(Asia)

7. Taklinakan

8. Deșertul Victoria ,Marele deșert de Nisip(Australia)

Relieful

Relieful se remarca prin dune,glacisuri,pedimente si multe dezagregari.

Vegetația

Vegetația este discontinuu,mica si adaptata uscaciunii.Atat catre savana,cat si spre climatul mediteranian apare stepa tropicala.Fiind concentrata in cea mai mare parte in semideserturi si prezinta adaptari la mediul arid.Sunt intalnite ierburi marunte,plante suculente(cactusi,agave),care pot sa reziste perioade indelungate deoarece acumuleaza rezerve de apa. In deserturi exista suprafete intinse lipsite de vegetatie,acoperite cu dune de nisip sau stanci .Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci si in oaze,unde prezenta apei determina dezvoltarea a numeroase specii de palmier.

• plante cu sezon scurt de vegetație;
• speciile de plante prezintă numeroase adaptări (rădăcini lungi și adânci, frunze reduse, mici, frecvent transformate în spini, ciclu vegetativ scurt pe intervalul de după ploi, dar cu semințe rezistente în lunga perioadă secetoasă).

FAUNA

pasari

Fauna este reprzentata prin:

reptile

insecte

mamifere

SOLURI

Caracteristicile solului:

• nefertil, bogat în oxizi de fier și aluminiu;
• există dune de nisip, erguri (dune foarte mari de peste câteva sute de m, în deșertul Namib – cele mai mari), hamade (câmpuri de pietre) și ueduri(văi seci).

-foarte sarac in humus si nefertil, fapt pentru care activitatile agriole nu sunt favorizate . Din cauza oxizilor culoarea pamantului este rosiatica.

Activitati economice: -In zona tropical-uscata se practica agricultura irigata pe mici parcele (legume, bumbac, pomi fructiferi). -In subsolurile deserturilor se adapostesc o serie de bogatii minerale, cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia, minereurile neferoase din desertul Atacama, minereurile de fier si aurul din deserturile australiene, diamantele din desertul Namib ceea ce a favorizat aparitia unor asezari umane.

Probleme Demografice -Populatia este extrem de redusa datorita conditiilor de viata nefavorabile si a temperaturilor ridicate. Densitatea populatiei este sub 1% .

Diferențieri regionale

4)Oazele din regiunile deșertice:- pânza de apă se află la adâncimi mici; -medii favorizabile așezărilor umane și a activităților antropice; -culturi de curmali, leandri, arbori de fistic, alte plante necesare alimentației; -Dubai, Kuweit, Iran, nordul Libiei, Arabia Saudită; -peisaj dominat de construcții și instalații.

1)Deșerturile propriu-zise: -precipitațiile sunt sub 150 mm/an; vegetație foarte săracă (câteva specii de graminee); -cruste de săruri rezultate prin evaporarea apei unor lacuri în depresiunile în care pânza freatică se află la adâncime mică.

3)Munții din regiunile deșertice:- se ridică până la 2000 m; precipitații sub 200 mm/an; -amplitudinile termice mari determină dezagregări pe versanți cu pante mari, lipsiți de vegetație și formarea maselor de grohotiș.

2)Semideșerturile: -cantitatea de precipitații este de 300 – 350 mm/an; peisaje specifice: brusă cu acacii din N Saharei, brusă cu cactacee din Mexic, caatinga braziliană.

FOTOGRAFII

SFÂRȘIT DE PROIECT!

Neagu Bianca