Renașterea

Literatura română înEpoca Renasterii

Nicolae Milescu

Neagoe Basarab

Constantin Cantacuzino

Miron Costin

Grigore Ureche

Mulțumesc pentru atenție!

Vîrlan Maria clasa a X-a „B”

• Neagoe Basarab s-a născut în anul 1482 și a decedat pe 15 septembrie 1521. El a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521.
• În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole.
• În 1512 ieromonahul Macarie tipărește un Tetraevanghel slavon la Târgoviște cuprinzând cele patru evanghelii așezate în ordinea canonică: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Această lucrare conține un cuvânt înainte aparținând lui Neagoe Basarab.

• Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi sud-est europene „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie” scrisă în slavonă, dar tradusă în română pe la jumătatea veacului al XVII-lea.
• Neagoe Basarab, în „învățăturile” sale către fiul său Teodosie, așternu pe hârtie nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci și principii de îmbunătățire spirituală, care oferă celor ce le vor urma moștenirea adevăratelor valori, cele duhovnicești.
• Această monumentală lucrare a fost creată între anii 1519-1521.

Literatura română înEpoca Renasterii

Nicolae Milescu

Neagoe Basarab

Constantin Cantacuzino

Grigore Ureche

Miron Costin

• Miron Costin, născut pe 30 martie 1633 și decedat în decembrie 1691, a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean.
• Erudit, cunoscător de limbi străine și conștient de rolul culturii în evoluția statelor, Costin a trecut în eternitate lăsând posterității o operă valoroasă atât din perspectivă istorică, documentară, cât și din punct de vedere literar.
• Activitatea dregătorului, a diplomatului ce se remarcă prin patriotism și ură împotriva asupritorilor nației sale, cunoașterea tuturor aspectelor politicii din vremea sa, experiența luptătorului s-au împletit cu preocupările cărturarului, ale istoricului devotat pământului strămoșesc și ale scriitorului deschizător de drumuri în literatura română.

Oprele sale

• „Viața Lumii” - este prima sa operă originală, un poem
• „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche – vornicul” - continuă cronica lui Ureche din 1594 până în 1661
• „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor” - lucrare neterminată, păstrată în 29 de copii manuscrise și publicată pentru prima dată de M. Kogălniceanu în 1852, are un caracter savant și o noblețe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene.

A mai scris și două cronici în limba polonă

• „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei”

• „Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească” (Poema polonă), 1684.

Literatura română înEpoca Renasterii

Nicolae Milescu

Neagoe Basarab

Constantin Cantacuzino

Grigore Ureche

Miron Costin

• Constantin Cantacuzino s-a născut în anul 1639 și a murit pe 7 iunie 1716, a fost un boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentant de seamă al umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domenii precum istoria și geografia.
• Stolnicul Cantacuzino a lăsat posterității caiete de note istorice și o operă istorică fundamentală, „Istoria Țării Rumânești dintru început” (1716), care analizează critic un material extrem de bogat, cuprinzând autori antici, bizantini și occidentali.

• Un document valoros pentru cultura română îl constituie catalogul bibliotecii lui Constantin Cantacuzino, care conține printre altele și o listă a cărților tipărite în principatele române la sfârșitul veacului al XVII-lea.

Ediții ale operei lui modificate sunt:

• 1901 – „Operele lui Constantin Cantacuzino”, editată de Nicolae Iorga, București
• 1991 – Constantin Cantacuzino stolnicul: „Istoria Țării Românești”, București

Literatura română înEpoca Renasterii

Nicolae Milescu

Neagoe Basarab

Constantin Cantacuzino

Grigore Ureche

Miron Costin

• Grigore Ureche, născut în anul 1590 și decedat în anul 1647, a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
• El și-a făcut studiile la Lwów, Uniunea statală polono-lituaniană, la Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi ca spătar.

Opera sa

„Letopisețul Țării Moldovei” a fost scris spre sfârșitul vieții; se crede că Grigore Ureche ar fi muncit la el între anii 1642-1647. Baza informativă a cronicii au constituit-o scrierile slavone de curte, cronica Poloniei a lui Joachim Bielski și o cosmografie latină. Valoarea ei constă în integrarea faptelor istorice într-un sistem de gândire politică.

Lui Ștefan cel Mare îi sunt dedicate cele mai multe pagini din Letopiseț, într-un joc de lumini și umbre, căci cronicarul nu se sfiește să-l judece uneori. Celebru este finalul portretului, în care moartea voievodului este prezentată secvențial.

Literatura română înEpoca Renasterii

Nicolae Milescu

Neagoe Basarab

Constantin Cantacuzino

Grigore Ureche

Miron Costin

• Nicolae Milescu Spătarul, născut în anul 1636 la Vaslui și decedat în 1708 în Moscova, a fost un autor de literatură de călătorie și istorie, cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat român, activ atât în Moldova, cât și în Țaratul Rusiei.
• Între anii 1661–1668 efectuează prima traducere integrală în limba română a „Vechiului Testament”, având ca sursă principală textul grecesc din „Septuaginta”, apărută la Frankfurt în 1597.

• Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul său periplu prin Orient (1675-1678).
• Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 31 octombrie 2011, o monedă din argint dedicată aniversării a 375 de ani de la nașterea lui Nicolae Milescu.

Opere

• „Jurnal de călătorie în China” – jurnalul a fost scris în limba slavonă
• „Descrierea Chinei”
• „Aritmologhia, Etica și originalele lor latine”

• „Manual sau steaua răsăritului luminând apusul” – Paris, 1667
• „Dicționar slavo-grec-latin” – în limba slavă, în manuscris
• „Genealogia marilor împărați și prinți ruși”
• „Vasiliologhion, adică cronologia tuturor împăraților lumii”
• „Cronica pre scurt a Românilor” – 1663
• „Cartea Tătarilor” – 1677

Literatura română înEpoca Renasterii

Nicolae Milescu

Neagoe Basarab

Constantin Cantacuzino

Grigore Ureche

Miron Costin

Mulțumesc pentru atenție!

Vîrlan Maria clasa a X-a „B”