Proiect chimie

Grasimi

Presentare

“Am putea trăi în prezent fără un Platon, dar ne-ar trebui un număr dublu de Newtoni pentru a descoperi secretele naturii şi a aduce viaţă în armonie cu legile naturii.” (Dimitri Mendeleev)

Elaborat dE:gALEA gHEORGHE-cEZAR baTC ANTON

Definitie|Compozitia

Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Grãsimile sînt o clasã de substanțe bine-cunoscute și folosite pe larg. Grãsimea de pasãre, de vitã sau de porc, untul, uleiul oi alte tipuri de grãsimi intrã în rația alimentara zilnicã a fiecãrui om Grãsimile sînt de proveniențã animalã (de exemplu,grãsimea de porc) și vegetalã (uleiul de floarea-soarelui, de porumb, de mãsline, de cînepã etc.). *În compoziþia chimicã a grãsimilor intrã, de obicei, resturi de acizi monocarboxilici superiori (de exemplu, acidul stearic C17H35COOH) și de alcool trihidroxilic – glicerolul.

pROPRIETATI Fizice

• Sunt substante lichide sau solide fara miros , mai
• usoare decit apa si solubile in aceasta
• Se dezolva in solventi organici nepolari
• Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt amestecuri, ci fierb și se topesc în intervale de temperatură.

pROPRIETATI Chimice

• Gliceridele participa la reactia de hidroliza
• Grasimile se pot supune oxidarii partiale sau totale
• Cu timpul , grasimile solide , dar mai ales cele lichide isi pierd calitatea , capata gust si miros.

vaLOARE BIOLOGICA A GRASIMILOR

• Organismul nostru are nevoie de energie. El o obține pe baza oxidãrii cîtorva tipuri de substanțe nutritive, cum ar fi grãsimile, proteinele, hidrații de carbon, care pãtrund în organism odatã cu hrana.
• Ajungînd în organism, toate grãsimile se supun mai întîi hidrolizei (în stomac are loc hidroliza acidã, iar în intestin – cea bazicã), în urma cãreia se formeazã glicerol și acizi superiori. Oxidarea ce decurge în organism este un proces de transformãri extrem de complicat, care se încheie cu formarea dioxidului de carbon, apei și energiei. Procesul este identic cu reacția de ardere. Acizii superiori (formați la hidrolizã) „ard“ parțial pînã la CO2 oi H2O, eliminînd energia necesarã organismului, iar glicerolul și acizii nefolosiți se recombinã, formînd grãsimea proprie organismului dat, care se depune în țesuturi ca rezervã de energie.

uTILIZAREA GRASIMILOR

• Grăsimile se folosesc la obținerea de săpunuri ,cosmetica farmacie și în alimentația zilnică.

sAPUNURUILE

Un amestec de săruri de sodiu ale acizilor graşi ( C12 - C18 ) , obţinut prin hidroliza bazica a grasimilor. Pentru obtinerea sapunului se folosesc: grasimi animale – grasimea de porc, de bou, de oaie, etc; grasimi vegetale - grasimile de cocos, de palmier, etc; Prelucrarea pastei de sapun, care se separa prin hidroliza bazica a grasimilor, este diferita in functie de compozitia ei si de destinatia sapunului.

Obtinerea sAPUNUlui

Sapunurile se obtin prin hidroliza alcalina a grasimilor.Sapunul se obtine prin amestecarea de grasimi purificate cu soda caustica.Prin incalizrea amestecului are loc reactia de saponificare, in urma careia rezulta o masa de sapun lichid, care se ingroasa treptat. Spre finalul reactiei se pot adauga coloranti si odorizanti apoi, dupa omogenizare, amestecul se toarna in forme speciale pentru a se solidifica. Dupa solidifcare, amestecul se taie in calupuri cu ajutorul unui cutit-grila si se pune la uscat pe rafturi

Multumim pentru atentie!

“Chimia este o ştiinţă care va avea asupra vieţii o influenţă imensă şi o amplă aplicare.” (Goethe)