Chisinau ep moderna monumente

2021

Monumente, valori, tradiții cu rădăcini în epoca modernă

realizat de eleva clasei a 11-a "b", melnic mihaela

Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată cu 17 iulie 1436, denumirea ar însemna „izvor”

01

În 1818, după şase ani de la anexarea Basarabiei în urma tratatului ruso-turc, această provincie devine gubernie, iar Chişinău obține statutul de capitală. În 1834 se întocmeşte planul General de dezvoltare a oraşului. Treptat Chişinăul se extinde şi apar numeroase construcii, parcuri, străzi noi. În 1870 este construită Gara Feroviară, iar primul tren trece în 1871. Unul din puținele vestigii păstrate din acele timpuri este Casa Muzeu ”A. S. Puşkin”.

chișinău

orașul de "sus"

Orașul de "JOS"

Conform planului adoptat în 1834, oraşul cuprindea doua părţi distincte: cea “de jos”, cu străduțe medievale întortocheate, şi orasul nou, “de sus”, impărțit în cartiere delimitate conform normelor stabilite. În acest plan este trasată strada centrală a oraşului – Moskovskaia (actualmente bulevardul Ştefan cel Mare) şi delimitat terenul pentru viitoarea piață cu catedrală şi grădină publică. Astfel, incă din această epocă se conturează tendința de sistematizare a oraşului.

+info

Clădirea Gimnaziului de Băieţi nr. 1

s-a deschis în 1833 cu denumirea "Gimnaziul Regional" din Chişinău. Neavând propriul local, a fost amplasat în diferite case închiriate. Clădirea din imagine a aparținut Spitalului Militar. În urma unui incendiu imobilul a fost refăcut. Din 1918 este transformat în Liceul "B. P. Hasdeu".

Gimnaziul nr. 1

Panorama Chişinăului, Basarabia ţaristă, secolul XIX

Vedere generală de pe dealul Râșcanovca , 1889

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ritmul modernizării oraşului a devenit mai rapid: a fost construită calea ferată (1870), au fost pavate străzile, a fost înfiinţată presa locală (aici a apărut, în limba română, primul ziar din Basarabia).

Clădirea Seminarului Teologic din Chișinău

Arcul de triumf

Arcul are în plan formă de pătrat și dispune de două niveluri. Înălțimea monumentului este de 13 m.

Anul 1840, arhitect Luca Zaușkevici

Capitelurile celor patru piloni ai construcției au fost sculptate în stil corintic. Nivelul superior este decorat în stil clasic.

Pe partea frontală este montat un orologiu mecanic, luminat în timpul nopții, care însă nu anunță prin sunet ora exactă.

Ornamentele și capitelurile sunt executate în ceramică. Primele ceasuri pe arcada au apărut în anul 1842.

Gara feroviară

Clădirea Școlii de Pomicultură

A. Bernardazzi (1831-1907) a fost unul dintre cei mai celebri arhitecți ai Basarabiei de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului următor. După proiectele sale sau cu colaborarea lui au fost realizate circa 30 de edificii, spre exemplu:

biserica grecească “Sfântul Panteleimon” (1889-1891), în stil neobizantin, clădire a Gimnaziului de fete “Dadiani” (1900-1903), în stil gotic Italian, şi capela Gimnaziului de fete din str. Puşkin (1895-1897), unde se combină elemente ale arhitecturii ruse de la sfârşitul secolului al XVII-lea cu elemente de arhitectură orientală.

Conacul urban al familiei Catargi

Excursie în istorie

Teatrul Național, Chişinău, sec. XIX

Casa eparhială, Chişinău

Primăria Chişinău, sec.XIX

Societatea crucii roşii, Chişinău, sec.XIX

Judecătoria, Chişinău, sec.XIX

Liceul de băieți numărul 3

Clădiri care s-au păstrat

dar și-au schimbat destinația inițială

gimnaziul pt fete fondat de principesa N. G. Dadiani

Biserica Schimbarea la Faţă a Mântuitorului

Gimnaziul de fete

Clădirea este un monument de arhitectură de însemnătate națională, în prezent sediul Muzeului Național de Artă al Moldovei.

Monument de arhitectură, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la inițiativa Academiei de Ştiințe.

Ulterior - Liceul de fete “Regina Maria”, astăzi - Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”.

+info

+info

+info

Biserica Măzărache

..................

este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură din Chișinău.

Biserica Măzărache

Inițial a purtat hramul Nașterea Maicii Domnului, fiind sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei.

+info

1830-1836

Inițiativa înălțării

îi aparține mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chișinăului din 1817.

Construcția

s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844).

Este construită din

piatră și cărămidă, cu trei altare: central – Nașterea Domnului, laterale (inchinate initial ): cel sudic – Sf. Alexandru Nevski, cel nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky.

Catedrala Nașterea Domnului

Astăzi cele două altare laterale

sunt închinate binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Adormirii Maicii Domnului, sărbătoare la care orașul Chișinău își aniversează hramul – 14 octombrie.

+info

str. Alexandru cel Bun

str. Mareşal Badoglio

Clădirea fostei Bănci Urbane, din 1978 - Sala cu Orgă

Adresa: Ştefan cel Mare, 81

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene

Adresa: Bucureşti, 64

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa N. Dadiani

Adresa: 31 August 1989, 115

Complexul de edificii ale Școlii Teologice cu biserica „Întâmpinarea Domnului”

Adresa: Mihai Kogălniceanu, 67

Clădirea fostei Administraţii Financiare

Adresa: Mihai Kogălniceanu, 67

Vila urbană a lui Vladimir Herța

Adresa: Mihai Kogălniceanu, 67

Casă de raport cu încăperi pentru funcții sociale

Adresa: Mihai Kogălniceanu, 67

Conacul urban al familiei Donici

Adresa: Mihai Kogălniceanu, 67

Casa Stoianov, strada Grădinilor (cel mai probabil, actuala stradă Albișoara sau Grădinarilor)

Chișinău. Casa Bonza, situată pe actuala stradă A. Hâjdeu

Casa Pătlăgeanu pe strada Voznesenski (actuala stradă G. Ureche)

Chișinău. Casa Bulgaru, situată la intersecția actualelor străzi A. Hâjdeu și Cojocarilor

Mulțumesc pentru atenție