Clasificarea organismelor în dependență de acțiunea factorilor.

Clasificarea organismelor în dependență de acțiunea factorilor

A elaborat: Beleac Mihaela, clasa a X-a ,,D''

Factori de mediu

Factori climatici

Geomorfologici

Factori hidrici

Factori edafici

antropici

Factorii climatici

Aerul: O mare influență asupra vieții organismelor o are aerul în mișcare, adică vântul. În regiunile vântoase, sau pe vârfurile munților, unde vânturile sunt puternice și constante, copacii sunt adaptați la vânt, sunt pitici, cu tulpini strâmbe, uneori chiar târâtoare, cu coroana asimetrică. Pe unele insule oceanice, unde vântul bate cu putere, multe insecte nu au aripi, sau dispun de organe de fixare de substrat pentru a nu fi luate de vânt.

Lumina: Deosebim animale diurne (active ziua), așa ca elefantul, girafa și nocturne (active noaptea), așa ca liliecii și bufnițele. Însă plantele se clasifică în heliofite, adaptate la lumină intensă și sciofite, adaptate la lumină mai slabă. Căldura: Animalele se clasifică în euriterme (vulpea, căprioara), stenoterme (maimuțele, termitele, focile) și animale megaterme, care rezistă la temperaturi foarte ridicate. Umiditatea: Plantele se clasifică în suculente (agavele, cactușii), hidrofite (puțin rezistente la secetă, care cresc în mediul cu surplus de umezeală), mezofite și xerofite (cactușii).

Factorii geomorfologici

Relieful: Formele înalte de relief pot constitui bariere în răspândirea spațială a unor organisme. În unele cazuri, formele de relief pot servi ca zone de refugiu pentru anumite plante și animale.

Factorii Edafici

Solul are o influență deosebită asupra plantelor. Acestea extrag apa din sol împreună cu substanțele nutritive necesare. Solul determină răspândirea asociațiilor vegetale. Unele plante sunt adaptate la anumite tipuri de sol. Acestea sunt numite plante halofite și cresc pe soluri sărate. În deșert cresc plante de nisipuri.

Factorul Antropic

A devenit una din principalele cauze ale diminuării diversității biologice, de exemplu: defrișarea irațională a pădurilor, colectarea ilicită a plantelor rare, braconajul. Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari dezechilibre în natură prin modificarea regimului de precipitații (secetă), prin schimbarea mișcării curenților de aer, prin degradarea și eroziunea solurilor, întețirea inundațiilor, pierderea biodiversității, cauzate de extincția speciilor de plante și animale. Impactul pozitiv al omului asupra biodiversității se reflectă prin plantarea fâșiilor forestiere de protecție, prin protejarea plantelor și a animalelor.

Factorii hidrici

Salinitatea: unele organisme sunt adaptate și viețuiesc în ape cu o salinitate redusă (organisme salmastre), altele au nevoie de ape cu salinitate mărită. Speciile care suportă ușor oscilațiile de salinitate sunt numite organisme eurihaline, iar cele adaptate la salinitate stabilă – organisme stenohaline. Temperatura apei influențează viața organismelor acvatice. Unele viețuitoare pot suporta variațiile de temperatură (acestea se numesc euriterme), de exemplu, cele din zona litorală și pelagică – cașaloții, pe când altele nu suportă variațiile termice (numite stenoterme). Luminozitatea: plantele marine fotosintetizante se dezvoltă numai până la aceste adâncimi. Mai în adânc viețuiesc doar animalele și microorganismele. Animalele bentonice s‑au adaptat la lipsa luminii, iar unele și‑au creat organe luminoase (fosforescente) proprii.

Dinamica apei: În apele cu o dinamică foarte activă organismele s-au adaptat la mediu: au organe de înot dezvoltate sau organe puternice de fixare pe substrat; au schelete elastice sau schelete tari pentru a rezista la loviturile valurilor; unele animale se afundă în nisipul de pe fundul mării. Presiunea: Planctonul este alcătuit din organismele care se deplasează pasiv, fiind purtate de valuri și curenți. În componența planctonului intră o serie de organisme mici (alge diatomee, crustacee, infuzori, meduze etc.), care nu au organe de fixare. Nectonul este alcătuit din animale cu organe pentru înot bine dezvoltate și corp fusiform. Din această grupă fac parte peștii, balenele, delfinii, unele moluște, crustacee. Bentonul este alcătuit din organismele care viețuiesc pe fundul oceanului, fiind fixate sau deplasându‑se liber. Dintre acestea fac parte unele alge, spongierii, cora‑ lii, anumite moluște și pești bentonici. Întunericul absolut de la fundul oceanului a favorizat dezvoltarea organelor tactile la aceste animale. În schimb, organele de văz sunt complet atrofiate sau foarte slab dezvoltate. Adaptându-se la întuneric, multe animale au organe fosforescente (de exemplu, unele specii de pești).