conceptii contemporane despre structura si evolutia universului

Concepții contemporane despre structura și evoluția Universului.

De unde a început totul? Cu această întrebare s-a întalnit umanitatea din antichitate, iar răspunsul la această întrebare s-a schimbat odată cu dezvoltarea gândirii umane

Din trecut

În conformitate cu cosmologia mitopoetică iraniană veche, Universul este rezultatul activităților a doi zei, zeul Binelui(Aguramadza) si zeul raului(Ahriman).Iar creștinismul a aprobat conceptul de creație a lumii de către Dumnezeu din nimic.

Conform conceptelor moderne, Universul este un imens suprasistem în dezvoltare, care include mai multe subsisteme

Nebuloase și Galaxii

Sisteme solare

Sistem planetar

Metagalaxia

Universul

Nivelurile structurale de organizare a universului

Cel mai comun în cosmologie este modelul omogen, Univers izotrop, non-staționar, fierbinte și în expansiune, construit pe baza relativității generale a lui Einstein și a teoriei relativiste a gravitației

Metagalaxia este o parte a Universului accesibilă pentru observare prin metode moderne, incluzând câteva miliarde de galaxii. Conține nebuloase și galaxii.

Nebuloasa este un nor interstelar de praf, gaze și plasmă, emisă de radiația sau absorbția sa în comparație cu mediul interstelar înconjurător. Anterior, astronomii numeau astfel orice obiecte cerești care sunt nemișcate față de stele.

Galaxia (vechea greacă galaktikos - Calea Lactee) este un sistem legat gravitațional de stele, gaze interstelare, praf și materie întunecată. Tot obiectele din galaxii participă la mișcare față de general centrul de masă

Constelațiile sunt grupuri separate de stele pe cer au fost distinse de observatori deja în cele mai vechi timpuri. Astăzi, există 88 de constelații pe cerul înstelat aproximativ 240 de stele au propriile lor nume. Cea mai faimoasă constelație a cerului nordic emisfera - Ursa Mare.

Constelațiile

Au existat diferite modele de formare a Universului. La inceput au existat și au concurat două modele: modelul staționar (Universul a existat dintotdeauna, rarefacția observată a materiei compensat prin crearea sa continuă) și modelul expansiunii Universul (starea inițială din care a apărut universul a fost atât de fierbinte și dens încât doar elementar particule și radiații; apoi universul s-a extins și s-a răcit, formându-se stele și galaxii).

Teoria universului fierbinte

Teoria universului fierbinte a fost dezvoltată de Georgy Gamov (un american de origine rusă, autor al teoriei descompunerii, teoria formării elementelor chimice, primul model al codului genetic) în anii patruzeci ani ai secolului XX, îmbunătățit de Fred Hoyle. Hoyle a numit teoria lui Gamow în glumă "teoria big bang" - teoria loviturii puternice

Potrivit teoriei Big Bang, acum aproximativ 10-20 miliarde de ani, substanța Universului exista sub forma unui obiect cu densitate super-mare, Universul era o imensă picătură nucleară, din anumite motive, picatura s-a aflat intr-o pozitie instabila si a explodat

„Teoria Big Bang” este modelul care explică apariția materiei, energiei, spațiului și timpului, altfel spus a existenței Universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde permanent încă de la apariția sa, și de ce pare a fi uniform în toate direcțiile.

Acum 13,7 miliarde de ani, s-a extins rapid într-o fracțiune de secundă, pentru ca mai apoi, sa se extindă și mai mult, dar într-un ritm mult mai lent, timp în care stelele, planetele si ulterior oamenii au apărut. Aceasta extindere se presupune ca în acest moment este accelerată si se estimeaza rezultatul unui univers rece si uniform.

Ipoteza Universului Rece

Observațiile sugerează că expansiunea a universului va continua pentru totdeauna. O teorie populară este că universul se va răci pe măsură ce se extinde, devenind în cele din urmă prea rece pentru a susține viața . Din acest motiv, acest scenariu viitor numit odinioară popular „ Moarte de căldură ” este acum cunoscut sub numele de „Big Freeze”