Realismul

Liceul Teoretic "Ion Pelivan"

REALISMUL

medalionul curentului

Elaborat: Al-Yafeai Yosif Verificat: Beregoi Nadejda Profesoară de limba și literatura română

UPRINS

• Realismul. Prezentare generală
• Inaugurarea realismului românesc: Ion Creanga "Amintiri din copilărie"
• Creatorul romanului istoric românesc: Mihail Sadoveanu "Frații Jderi"
• Romanul eternei reîntoarceri: Ion Druță "Povara bunătății noastre"

• Relativizarea perspectivei realiste: Marin Preda "Cel mai iubit dintre pămînteni"

• Concluzie/Aprecieri critice

REALISMUL

Definiție

Tehnica detaliului

Realismul este un curent literar care s-a manifestat în secolul al XIX-lea și are drept centru de iradiere Franța. Este o mișcare, curent, atitudine în creația sau teoria literară și artistică având ca principiu de bază reflectarea realității în datele ei esențiale, obiective, caracteristice.

Tehnica detaliului are scopul de a scoate în evidență, prin descriere și caracterizare, orice detaliu semnificativ care pune în lumină trăsături tipice ale personajelor (aspecte legate de vestimentație, gesturi, acțiuni, detalii ale portretului fizic și moral) și elemente tipice de anturaj (obiecte de interior, sunete, elemente de arhitectură).

Sursele curentului

particularități

Istorice: realismul apare în condițiile societății burgheze și ale capitalismului în țările Europei Occidentale. Estetice: apare ca reacţie la romantism. Perspectiva ideatică: doctrina realistă a fost influențată de marile descoperiri științifice, în special de răspândirea concepțiilor materialiste și a ideilor pozitiviste.

Realismul literar românesc a fost inaugurat în proză și dramaturgie de către scriitorii pașoptiști (Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri). Acest stil a fost adoptat și folosit în operele lor de scriitori români precum Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Călinescu și Marin Preda.

Ioan Slavici

Ion Luca Caragiale

George Călinescu

Nicolae Filimon

(n. 1 februarie 1852– d. 9 iunie 1912)

(n. 19 iunie 1899 – d. 12 martie 1965)

(n. 18 ianuarie 1848 – d. 17 august 1925)

(n. 6 septembrie 1819 — d. 19 martie 1865)

Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.

a fost un arivist și prozator român, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul primului roman realist românesc. De asemenea, autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român.

a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.

a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Lev Tolstoi

Charles Dickens

Stendhal

Honoré de Balzac

(n. 7 februarie 1812– d. 9 iunie 1870)

(9 septembrie 1828– d. 20 noiembrie 1910)

(n. 20 mai 1799– d. 18 august 1850)

(n. 23 ianuarie 1783 – d. 23 martie 1842)

Honoré de Balzac a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez. El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic.

a fost un scriitor rus. Lev Tolstoi este considerat unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Operele sale Război și pace și Anna Karenina au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial.

a fost un scriitor francez renumit pentru finețea analizei sentimentelor personajelor sale și pentru lipsa intenționată de sensibilitate a stilului său.

a fost un romancier, critic social și scriitor englez reprezentativ pentru realismul secolului al XIX-lea, cunoscut prin opere precum Marile speranțe, Aventurile lui Oliver Twist.

Inaugurarea realismului românesc: Ion Creanga "Amintiri din copilărie"

Prezentare

Cartea oferă o relatare detaliată a copilăriei lui Ion Creangă, petrecută în ceea ce era atunci Principatul Moldovei, cu amănunte privind peisajul social al universului copilăriei sale, descriind relațiile dintre eroul principal, cunoscut în acest context ca Nică al lui Ștefan, și diversele persoane cu care interacționează. Ea urmărește maturizarea lui Nică, de la o vârstă idilică în satul Humulești la o adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele urbane. Cursul narațiunii este întrerupt adesea de îndelungate monologuri ce exprimă cugetările și sentimentele lui Creangă.

Opera lui Ion Crangă are un şir de caracteristici care o fac să aparţină curentului realist. Caracterul realist este observabil în operă prin mai multe caracteristici. Unele dintre acestea sunt:

1.Personajul tipic în împrejurări tipice: În descrierile sale Ion Creangă redă viaţa de la sat, viaţa unor ţărani simpli, care duc un mod de viaţă prin nimic diferit de cel al altor simpli creştini. 2.Personajul produs al mediului în care trăieşte: Personajele lui Ion Creangă sunt personaje care sunt direct influenţate de mediul în care trăiesc. 3.Interesul pentru viaţa socială: Autorul povesteşte despre viaţa de la ţară, despre relaţiile sociale. El stăruie asupra narării evenimentelor care ţin de societatea acelui timp şi în deosebi de viaţă ţăranului. 4.Reprezentarea veridică a realităţii şi accentuarea amănuntului: Naratorul în opera sa nu ascunde unele trăsături ale mediului în care trăieşte, nu înfrumuseţează şi povesteşte totul în modul cel mai veridic. Deasemenea autorul pune accentul pe amănunt. El descrie cît mai detailat realitatea.

Pages: 119

Language: Lorem ipsum

Price: $XX

Amintiri din copilărie

Autor:

Ion Creangă

a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

Personaje:

Smaranda, Irinuca, David Creangă, Smărăndiţa, Măriuca, Nică, Vasile a Ilioaei, Nastasia, Iordache, Ștefan, Dumitru

Publicată inițial:

1892

Genuri:

autobiografic, memorialistic

Creatorul romanului istoric românesc: Mihail Sadoveanu "Frații Jderi"

Frații Jderi este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu. Este, de fapt, o trilogie alcătuită din romanele Ucenicia lui Ionuț (1935), Izvorul Alb (1936) și Oamenii Măriei-Sale (1942), care evocă epoca domniei lui Ștefan cel Mare între anii 1469 și 1475, fiind considerată o epopee, un amplu poem epic care povesteşte fapte eroice, împletind datele istorice cu produsele ficţiunii şi ale legendei. Tehnica folosită este atât aceea a epopeii clasice, homerice, cât și aceea a romanului de aventuri.

Frații Jderi

Frații Jderi

Motiveliterare

Romanul "Frații Jderi" de Mihail Sadoveanu aparține curentului realismului, deoarece are următoarele trăsături distinctive prezente:

1. Are o redare obiectiva a realității "De Sfântă Înălțare, hram al ctitoriei Neamțu, se strânsese în preajma zidurilor și în ogrăzile călugărilor mare număr de norod. ".
2. Redarea veridică a unor detalii "Slujba dintâi se mântuise la biserica cea mare din cetățuie, când toaca bătu din nou în turnul de la poartă, după care clopotul cel bătrân începu a suna rar, numai într-o dungă.".
3. Prezența personajului realist Ionuț Jder, care se caracterizează prin faptul că este un personaj tipic în împrejurări tipice " Jder își ceru voie de la măria sa ca să se ducă să vadă în ce chip rânduiește medelnicerul mâncarea și masa slujitorilor domnești.".

Tema operei

Frații Jderi

Personaje

Structura

Romanul eternei reîntoarceri: Ion Druță "Povara bunătății noastre"

Povara bunătății noastre este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și Povara bunătății noastre. Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte).

Povara bunătății noastre

Autor:

Ion Druță

Personaje:

a este un scriitor, poet, dramaturg și istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, Frunze de dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătății noastre, Clopotnița, Toiagul păstoriei ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane

• Onache Cărăbuș
• Tincuța
• Nuța
• Mircea Moraru
• Haralampie
• Nică
• Ileana
• Nicolai și Grigore Moraru
• Micu Miculescu
• Tudorache
• Nikolai

Publicată inițial:

Coperta primei cărți a dilogiei, publicate la Chișinău în 1963

Prima parte a romanului, intitulată Balade din cîmpie, apare în 1963, iar partea a doua în 1968. Integral, în ediție completă, romanul apare în 1960

Teme principale

• Pământul mitic al Basarabiei
• Drama neamului moldovenesc din Basarabia
• Criticarea sistemului sovietic

Relativizarea perspectivei realiste: Marin Preda "Cel mai iubit dintre pămînteni"

Cel mai iubit dintre pământeni (1980) este ultimul roman scris de Marin Preda. Romanul este o frescă a României „socialiste” și prezintă orori din epoca dintre 1945 și 1964.Cel mai iubit dintre pământeni este un roman realist, care are ca tema critică societății socialiste sau a dictaturii proletariatului. Întâmplările din român sunt relatate în cea mai mare parte la persoană I, din perspectiva personajului-narator Victor Petrini, profesor de filozofie, intelectual, care asemenea eroilor lui Camil Petrescu, își problematizează și își analizează cu luciditate existența.

Concluzie

Aprecieri critice -"Realismul se definește prin grija de a descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul a evitat-o sau a travestit-o" (G.Picon) -"Prin relația dintre timpul scriitorului și calendaritatea acțiunii, realismul înseamnă perspectiva în timp real." (Aureliu Goci) -"Un creator nu copiază realitatea, ci-şi realizează concepţia sa despre realitate" (G.Ibrăileanu)

Concluzie:

Concluzia cu care se încheie evaluarea noastră este aceea că realismul, ca și curent artistic, filosofic și politic a apărut pentru a satisface nevoia de autenticitate, de redare a realității așa cum este ea, nealterată de produsul imaginației scriitorilor, al filosofilor, al oamenilor politici, de cultură sau al artiștilor. Curentul realist a inițiat o mișcare creatoare de mentalități, de motivații, dar și de limitări. Așa cum am subliniat de-a lungul acestei lucrări, realismul este un concept artistic care implică perceperea mediului înconjurător în mod obiectiv și redarea realității într-un mod cât mai sugestiv.

Bibliografie

• http://literaturaromana.md/clasa11/modul4/dex
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Povara_bun%C4%83t%C4%83%C8%9Bii_noastre
• https://www.scribd.com/doc/85499888/Realismul-in-Literatura
• https://www.scribd.com/doc/126798423/Povara-Bunatatii-Noastre-Ion-Druta
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Povara_bun%C4%83t%C4%83%C8%9Bii_noastre
• https://www.scritub.com/literatura-romana/Realismul181912313.php
• http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/realismul-obiectivitate-si-omniscienta.html