Want to create interactive content? It’s easy in Genially!

Get started free

Moștenirea evreiască și amprenta Holocaustuluinially

gabrielapricop81

Created on April 20, 2021

Start designing with a free template

Discover more than 1500 professional designs like these:

Transcript

Moștenirea evreiască și amprenta Holocaustului

Basic guide to create an awesome presentation

PERSONALITĂŢI EVREIEŞTI DIN PANCIU

RABINUL ANVER KASSVAN A activat o bună parte a vieţii la Panciu apoi a oficiat serviciul divin la Brăila (Templul Coral) între anii 1860 - 1873 şi apoi la Craiova. Potrivit The Universal Jewish Enciclopedia (vol. 6) acesta s - ar fi născut la Snyatin în Rusia la 1837 şi a murit la Râmnicu - Sărat în 1898. A activat în perioada 1880 - 1883 în organizaţia sionistă Chovevei Zion intrând în contact cu Adolphe Cremieux, Sir Moses Montefiore, Benjamin F. Peixotto şi alţi lideri evrei ai perioadei.

PERSONALITĂŢI EVREIEŞTI DIN PANCIU

AVOCATUL JACK IANCONESCU S - a născut LA 8 APRILIE 1896 în Oraşul Panciu. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti. După Primul Război Mondial s - a mutat la Focşani unde s - a afirmat ca un orator talentat şi o personalitate marcantă printre intelectualii oraşului mai ales pentru activitatea culturală şi sionistă. Intră ca avocat stagiar în Baroul Putna la 1922. A fost, de la sfârşitul anului 1944 şi până în 1948, preşedintele comitetului de conducere al Lojii Instrucţiunea nr. 390 din Focşani ce aparţinea de Înaltul Ordin B`nai B`rith precum şi preşedinte al Uniunii Evreilor Români - Filiala Putna. Împreună cu Dr. Flitman a editat ziarul "Unirea" iar după Al Doilea Război Mondial a fost membru în mişcarea "Bnei Brit" şi membru în comitetul de redacţie al publicaţiei "Palatul de Justiţie". În perioada Holocaustului a fost şef al Detaşamentului de Evrei de la Răcoasa care au lucrat la reconstrucţia Drumului Panciu - Soveja.

PERSONALITĂŢI EVREIEŞTI DIN PANCIU

HEINRICH ISRAEL S - a născut la 5 aprilie 1892 în Oraşul Panciu, devenind apoi preşedinte al Comunităţii Evreilor din Focşani.

CIMITIRELE EVREIEŞTI - MĂRTURII ALE TRECUTULUI

În oraşul Panciu există 2 cimitire evreieşti: primul din a doua jumătate a secolului al XIX - lea şi începutul secolului al XX - lea (până la Primul Război Mondial) situat pe Dealul Neicului, la marginea viilor, la aprox. 500 m de Schitul Sf. Ioan şi al doilea, din perioada interbelică şi după Al Doilea Război Mondial, situat în cartierul Dumbrava, aproape de linia ferată. Deşi cimitirul din Dealul Neicului este mai vechi decât cel din Dumbrava totuşi nu este trecut pe lista monumentelor istorice de către Direcţia de Cultură Vrancea.

Majoritatea pietrelor funerare din ambele cimitire au căzut la pământ fiind acoperite de ţărână, iarbă şi muşchi. Având în vedere faptul că monumentele funerare sunt făcute din piatră dură şi marmură acestea pot fi recondiţionate, scrisul putând fi lesne de descifrat după aceea, inscripţiile (în română şi ebraică) fiind săpate adânc în materialul respectiv.

Cercetând cu atenţie pietrele funerare vom putea desluşi, printre altele, atât numele eroilor evrei din Panciu căzuţi la datorie în Războiul de Reîntregire a Neamului din 1916 - 1919 cât şi numele victimelor groaznicului cutremur care a avut loc în toamna anului 1940. Respectivlele cimitire reprezintă o dovadă incontestabilă a prezenţei în Panciul de altădată a unei importante comunităţi evreieşti şi pot trezi interesul celor pasionaţi atât de istoria evreilor cât şi de genealogie şi epigrafie.

SINAGOGI ŞI TEMPLE LA 1923 Din documentele Prefecturii Putna rezultă că la 1923 Comunitatea Evreilor din Panciu avea următoarele aşezăminte cultural - religioase: - Sinagoga Mare (cu 247 locuri) din Strada Costache Negri - Casa de Rugăciune (cu 146 locuri) tot pe Strada Costache Negri - Templul Meseriaşilor (cu 164 locuri) pe Strada Carol nr. 143

Evreii din orașul Panciu

  • Evreii au fost afectați de cutremul din 10 noiembrie 1940. Din cei 141 de răniți din Panciu, care au fost transportați la spitalele din Focșani, Tecuci și Mărășești cam jumătatea erau evrei.

Situația evreilor din orașul Panciu era disperată deoarece cutremurul dărâmase toate imobilele lor.

Antonescu a hotărât evacuarea tuturor evreilor din Panciu. din 600 de evrei evacuați cca 71 de familii s-au stabilit în Focșani. De altfel, generalul Antonescu se pronunțase categoric pentru îndepărtarea populației evreiești din Panciu.

Lt. -col. N. Dragomir: „ Orașul Panciu, care este ras de pe fața pământului, se prezintă într-un mod cu totul deosebit. Trebuie să se procedeze la dărâmarea sistematică a zidurilor rămase și la reconstrucția acestui oraș istoric. ”

G-ral I. Antonescu: „Dar de 50 de ani scriu istorie în el jidanii să-l refacem, dar pentru români. Nici un jidan nu se va mai instala acolo.”

Regele Mihai în vizită în orașul Panciu

Beneficiind de interesul unor membrii ai autorităților locale de a-i utiliza în folos propriu și de legăturile de rudenie cu populația românească, câteva persoane de origine evreiască nu au fost evacuate din oraș.

„ La farmacia domnului primar ( Adolf Căpățână) funcționează ca asistent evreul Franz Binder Iosef.”Sub protecția primarului era găzduit la familia Banciu, fostul judecător Rămureanu, de origine evreu botezat, căsătorit cu o româncă.

Împotriva celor care îi ajutau pe evrei se luau măsuri dure care mergeau până la eliberarea din funcție. Cazul gardianului public Bortoș Ștefan, maghiar de religie romano-catolică căruia șeful poliției din Panciu i-a făcut raport la Focșani pentru a fi destituit deoarece în perioada cât au fost legionarii la putere acesta l-a ținut ascuns în casă pe evreul Flitman.

Izgonirea evreilor din Panciu în proporție de aprope 100% a constituit un caz unic în județul Putna, mai ales că li s-au confiscat toate mărfurile în timp ce evreii din Focșani, Adjud și Odobești au putut să-și exercite comerțul, deși cu restricții severe.

Unicitatea la nivel național este dată de faptul că a fost singurul oraș declarat „curat creștin ”cu excluderea prin lege a oricărui element evreiesc.

La 13 iulie 1943 Serviciul Tehnic al Prefecturii Putna făcea cunoscut faptul că, din ordinul mareșalului Antonescu, Corpul II Teritorial al Armatei Române va majora efectivul Detașamentului de evrei nr 110 Panciu cu 150 de oameni. Deși au contribuit în mod substanțial la refacerea orașuluim Panciu, evreii întorși după august 1944 au fost supuși în continuare unor abuzuri și brutalități atât din partea autorităților cât și din partea unor cetățeni români cu atitudini profund antisemite.

Începuturile așezărilor evreiești

Primele dovezi ale existenţei evreilor în Focşani dateazā din sec.XVII. În acei ani funcţiona ca rabin al oraşului rabinul Nathan Neta Hanover. A scris “IAVAN METZULA” (Iadul grecesc) despre tulburārile şi interdicţiile antievreesti din anii 1648-1649. O altā carte care meritā a fi amintitā este “ŞA’AREI ŢION” care conţine poezie cu caracter religios, de asemeni un dicţionar ebraic-german-latin cât şi alte scrieri, care l-au fācut cunoscut.

Începuturile așezărilor evreiești

Se cunoaşte existenta unui cimitir evreiesc în partea moldoveanā a oraşului (Str. Bahne), care s-a închis pe la jumātatea secolului XVIII. În anul 1797 evreii aveau o sinagoga. În timpul rāscoalei greceşti împotriva turcilor în 1821, oraşul a fost ars de rāsculaţi. Cu aceastā ocazie au avut loc şi manifestāri antievreieşti, soldate cu victime.

În 1859, comunitatea evreilor din Focşani numāra 1855 de suflete. În aceastā perioadā, viaţa comunitarā evreiascā continuā sā se dezvolte şi sā se organizeze.În 1866 s-a deschis o şcoalā evreiascā, dar dupā trei ani s-a închis din cauza împotrivirii cercurilor religioase. Începe sā funcţioneze organizaţia LEV EHAD("O singura inima ")pentru ajutorarea bātrânilor, orfanilor, elevilor sāraci. În 1874 şcoala se redeschide şi are 200 elevi. În 1888 numārul elevilor a crescut la 300, iar în 1897 comunitatea deschide douā şcoli: una de fete şi alta de bāieţi. Cea de fete s-a construit din donaţia bancherului Wilhelm Schleyer, focşenean originar din Viena.

În 1885 începe sā funcţioneze o grādiniţā de copii, din iniţiativa şi donaţia lui Sigismund Gottfried. În oraş şi-a desfāşurat activitatea profesorul şi scriitorul Israel Teller. În 1896 se construieşte Sinagoga Mare şi lângā el - alte douā temple mai mici, precum şi un abator ritual pentru pāsāri. În anul 1900 s-a abātut asupra României o secetā grea in urma careia mulţi evrei din Focşani au emigrat în Palestina sau in America.

În acest an a început sā aparā în oraş ziarul antisemit “SANTINELA”, condus de marea antisemitā Tiţa Pavelescu. În 1910 s-a declarat în Focşani boicot împotriva comercianţilor evrei. Erau atunci în oraş 245 negustori evrei dintr-un total de 600 negustori.

Tot în Focşani a apārut şi ziarul “RATIUNEA” al cārui sprijinitori au jurat sā nu cumpere nimic “de la jidani". Tot odatā oraşul începe sā devinā un centru de activitate sionistā. În februarie 1912 Focşaniul primeşte vizita lui Nahum Sokolov însoţit de Dr. Jaakov Nacht, pentru a lua parte la aniversarea a 30 de ani de la Congresul Sionist de la Focşani din 1881.In 1923 apare publicaţia localā "TORŢA", care aducea populaţiei evreieşti ştiri din viata comunitāţii, educaţia tineretului etc. În 1924 apare un alt periodic local, "UNIREA". Trebuie amintitā şi publicaţia "ACŢIUNEA NOASTRĀ" care apare în 1923. .

În luna martie a anului 1925 a avut loc la Focsani procesul conducātorului mişcārii fasciste “Garda de Fier” Corneliu Zelea Codreanu. Cu aceastā ocazie, bande antisemite au devastat 300 case evreieşti şi şcoli, iar la Templul cel Mare au fost sparte geamurile şi mobilierul distrus. În 14.06. 1925, Corneliu Zelea Codreanu s-a casatorit la Focșani cu Elena Ilinoiu - aceasta ocazie fiind folosită pentru a produce pagube mari și neplăceri evreilor din oraș. Nunta a avut și o tentă politică. La sfârșitul ei, Corneliu Zelea Codreanu, A.C. Cuza, preotul Popescu au ținut cuvântări antisemite evocând necesitatea curățării orașului de evrei, participanții distrugând magazine și afaceri evreiești din oraș.

Dintre imobilele Comunității evreilor din Focșani au sufeirit avarii: Templul Coral și Templul Mic care au fost imediat evacuate. Sinagoga Birjarilor, Sinagoga Croitorilor, Sinagoga Achai-Verei și Spitalul Istraelit.

Într-o situație mai bună se găseau Școala Primară Israelită de Băieți și Școala Primară Isrealită de Fete. Nr. 11 Școala evreiască

VS

Școala israelito-română de băieți

Școala israelito-română de fete

Primul congres sionist 1881

Primul Congres al tuturor Uniunilor Sioniste din Romania pentru colonizarea Eretz Israelului a avut loc la Focșani în urma cu 123 de ani, în 30-31 decembrie 1881, cu participarea a 56 de delegați, reprezentanți ai 33 de organizații locale care reprezentau aproximativ 70,000 de mii de activiști - o treime din evreii din România, doi redactori, trei reporteri de ziare și oaspeți de seama. Acest congres din 1881, primul de felul lui, cu 16 ani înaintea primului Congres Sionist de la Basel din 1897, a avut o mare influență asupra evreilor din România, iar lucrarile lui au stârnit ecouri puternice și ân afara României. Ca președinte al Congresului a fost ales Smuel Pineles din Galați, însuflețitorul mișcării pentru colonizarea Israelului. Secretarul a fost David Rintzler, care i-a scris cu mâna lui lui Hertzel invitația în limba ebraică. Președintele de onoare a fost ales rabinul Focsanului, Moshe Halevy Goldring, al cărui discurs a fost primit cu aplauze însuflețite.

Imnul "HaTikva" a fost intonat pentru prima oara la deschiderea congresului din Focsani

Congresul a hotarat ca soluția pentru rezolvarea problemei evreiești din România este emigrarea în Israel și colonizarea agricolă, crearea unei vieți noi evreiești, independente. Congresul din Focșani a fost un fenomen nou în istoria poporului evreu. Ecourile lui scot în evidență cotitura serioasă în modul de gândire a evreimii române ți est-europene în problema emigrării în Israel . Hotărârile Congresului au început a fi puse în aplicare în anul 1882 când au venit în Israel pionierii evrei care au întemeiat orașele Rosh Pina și Zichron Iaakov, printre ei și 3 familii din Focșani (Israel Sehter, Alter Vainstoc-Filderman și Itzhak Aaron Apelboim). Congresul din Focșani a fost primul de acest fel din istoria poporului evreu, care și-a pus ca obiectiv crearea unui stat în Tara lui Israel.

În urma Congresului la sfârșitul anului 1882 a luat ființă în oraș Organizația Femeilor Zioniste - "Bnot Zion" (Fiicele Zionului) și au avut ca scop înfințarea școlilor în coloniile evreiești înființate de evreii din România în Eretz Israel. Președintele organizației a fost doamna Goldring, soția rabinului șef al orașului Focșani.

Sinagogi

În anul 1698 este pomenită existența unei sinagogi ce funcționa de multa vreme în Focșanii Moldovei; În anul 1800 a avut comunitatea înca o sinagogă pe str. Cotești. În anul 1854 se construiește o nouă sinagogă care va fi distrusă de cutremurul din 19.08.1894. În locul acesteia s-a construit Templul Coral în anul 1896.

Moshe Halevy Goldring

Templul Coral a fost o realizare foarte importantă, clădit în stil modern, cu bogate ornamentații, obiecte de cult și candelabre strălucitoare. Rabinul Mose Halevi Goldring a păstorit comunitatea 1847-1890. În anul 1896 se aflau în comunitatea Focșani 6 sinagogi . Pe lângă acestea funcționau și câteva case de rugăciuni. În anul 1899 erau aproape 6.000 de evrei, reprezentând 25% din toata populația orașului.

Sinagogi

Lângă Sinagoga Mare erau două sinagogi , abatorul pentru păsări și lângă el brutăria de azimă de paște. Această curte spațioasă, cu cele 3 lăcașuri de cult pe care le adăpostea, era punctul central al vieții evreiești din Focșanii de odinioară. Alte siganogi au fost: Templul Mic , Sinagoga Birjarilor, Sinagoga Croitorilor, Sinagoga Ahai va Reai. Sinagoga Breslașilor, este singura care a mai ramas după 1940, pe str.Oituz no.4 și funcționează pentru comunitatea locală. În anul 1924 funcționau încă câteva sinagogi: Sinagoga Veche, Singoga Beit-Iacov

Bibliografie

  1. http://panciu-filehistory.blogspot.com/2010/03/sinagogi-si-temple-la-1923.html
  2. http://jews-focsani.com/ro/figuri_evreiesti.htm
  3. Dogaru, Bogdan, Constantin, Adafini, Mihai,Liviu, Evreii din Panciu. Scurt istoric, Ed. Andrew, Focșani, 2012

Bibliografie

  1. http://panciu-filehistory.blogspot.com/2010/03/sinagogi-si-temple-la-1923.html
  2. http://jews-focsani.com/ro/figuri_evreiesti.htm
  3. Dogaru, Bogdan, Constantin, Adafini, Mihai,Liviu, Evreii din Panciu. Scurt istoric, Ed. Andrew, Focșani, 2012