Want to create interactive content? It’s easy in Genially!
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. DOMNIA LUI AL. I. CUZA
alexandrescumedeea
Created on April 7, 2021
Start designing with a free template
Discover more than 1500 professional designs like these:
Transcript
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE ROMÂNIA MODERNĂ
FORMAREA STATULUI ROMÂN MODERN. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA
DUPĂ ÎNFRÂNGEREA REVOLUȚIILOR DE LA 1848-1849, UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE (ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA) A DEVENIT PRINCIPLALUL OBIECTIV NAȚIONAL AL MIȘCĂRII UNIONISTE
1 .
RĂZBOIUL DIN CRIMEEA
- a reprezentat o nouă fază a Chestiunii Orientale - a avut loc în Peninsula Crimeea între anii 1853-1856 - s-au confruntat Rusia și Imperiul otoman căruia i s-au alăturat Marea Britanie, Franța, Austria, Sardinia, Prusia
2 .
CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS
- a fost organizat la sfârșitul Războiului din Crimeea, în anul 1856 - au participat statele învingătoare (Imperiul otoman, Marea Britanie, Franța, Austria, Sardinia, Prusia) și Rusia care fusese înfrântă - pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de pace de la Paris care făcea referire și la Principatele Române
TRATATUL DE PACE DE LA PARIS
- Țara Românescă și Moldova rămân vasale Imperiului otoman
- Protectoratul Rusiei este înlocuit cu garanția colectivă a celor șapte puteri participante la congres
- Moldova primește de la Rusia, trei județe în sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail și Bolgrad)
- la București și Iași urmau să fie organizate adunări ad-hoc pentru a-i consulta pe români în legătură cu unirea celor două Principate
3. ADUNĂRILE AD-HOC
- au fost convocate la Iași și București - au avut rol consultativ și reprezentativ - și-au desfășurat lucrările în anul 1857 - hotărârile adunărilor ad-hoc au fost cuprinse în două rezoluții (una în Țara Românească și una în Moldova) care conțineau solicitări comune: - unirea Principatelor într-un singur stat numit România - conducerea să fie încredințată unui prinț dintr-o dinastie europeană - neutralitatea pământului Principatelor
4. CONVENȚIA DE LA PARIS - 1858
- în anul 1858, cele șapte puteri garante s-au întâlnit la Paris pentru a decide soarta Principatelor Române - fără să țină cont de dorințele românilor, reprezentanții celor șapte puteri garante au adoptat Convenția de la Paris care stabilea viitoarea organizare a Principatelor
+info
5. DUBLA ALEGERE A LUI ALEXANDRU IOAN CUZA
Nemulțumiți de prevedrile Convenției de la Paris, românii vor recurge la politica faptului împlinit și vor alege același domnitor în ambele Principate. Pe 5 ianuarie 1859, la Iași, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei. Pe 24 ianuarie 1859, Cuza este ales domnitor și al Țării Românești. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza se realiza unirea Principatelor Române.
+info
+info
+info
REPERE CRONOLOGICE
1856
1857
1858
1859
1853-1856
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
Convenția de la Paris
Adunările ad-hoc
Tratatul de pace de la Paris
Războiul din Crimeea
DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (1859-1866)
În primii ani de domnie, Al. I. Cuza a avut ca obiective: - pe plan intern, realizarea unirii depline între Moldova și Țara Românească; - pe plan extern, recunoașterea unirii de către marile puteri. În a doua parte a domniei, împreună cu Mihail Kogălniceanu, realizează o serie de legi și reforme care vor contribui la modernizarea noului stat și vor nemulțumi forțele politice conservatoare cu care va intra în conflict: - decembrie 1863 - legea secularizării averilor mănăstirești; - mai 1864 - legea electorală; - august 1864 - legea agrară; - noiembrie 1864 - legea instrucțiunii publice; - decembrie 1864 - Codul Civil.
+info
MIHAIL KOGĂLNICEANU (1817-1891)
+info
ABDICAREA LUI AL. I. CUZA
Pe data de 11 februarie 1866, Al. I. Cuza semnează actul de abdicare ca urmare a unui complot organizat de ”monstruoasa coaliție”, o grupare din care făceau parte politicieni conservatori și liberali care a urmărit înlăturarea domnitorului. Câteva zile mai târziu, Cuza părăsește România și se stabilește în străinătate, unde va rămâne până la sfărșitul vieții.
Conacul de pe moșia Ruginoasa
Ultimii ani din viață, Cuza i-a petrecut în exil. A murit pe 3 mai 1873, la Hotelul Europa din Heidelberg (azi, Germania)
Biserica Trei Ierarhi din Iași
Placa memorială de pe clădirea Hotelul Europa