Douăzeci și trei martie
Tema: ,,Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu. Lectura expresivă. Elemente de vocabular
Item 1. Stabilește conexiunea dintre cuvintele-cheie propuse:
Basm
Copilărie
Vis
Bibliotecă
Ce este basmul?
BASM, basme, s.n. 1. Narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului. 2. Născocire, minciună, scornitură.
Copilărie - basm - vis
Mihai Eminescu
,,Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu
Fiind băiet, păduri cutreieram
Și mă culcam ades lângă izvor,
Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam,
S-aud cum apa sună-ncetișor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Și un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopți întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Răsare luna,-mi bate drept în față:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceață,
Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceață,
Sunând din ce în ce tot mai aproape…
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.
Alături teiul vechi mi se deschise:
Din el ieși o tânără crăiasă,
Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,
Călcând pe vârful micului picior,
Veni alături, mă privi cu dor.
Și ah, era atâta de frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viața ta
Un înger blând cu fața radioasă,
Venind din cer se poate arăta;
Iar păru-i blond și moale ca mătasa
Grumazul alb și umerii-i vădea.
Prin hainele de tort subțire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.
Jurnal de lectură
- Ce sentimente ați trăit în timpul lecturării textului?
- Ce v-a plăcut cel mai mult și de ce?
- Ați avut posibilitatea prin intermediul visului să călătoriți în locuri magice? Unde?
- Ce elemente de basm observăm în poezie?
- Care este conexiunea dintre titlu și poezie?
- Din ce perioadă sunt amintirile descrise în poezie?
- De ce poetul își petrecea nopțile în pădure?
- Ce moment al zilei este prezentat în poezie?
Elemente de vocabular. Cuvinte necunoscute
A cutreiera vb. - a străbate, a colinda (în lung și în lat), a umbla (din loc în loc), a hoinări ♦ A umbla adesea prin...; a frecventa. Cutreiera parcurile. A vădi 1) A scoate la iveală; a remarca; a releva; a evidenția. 2) (despre persoane) A arăta așa cum este; a da pe față; a da de gol; a trăda; a destăinui.
A mânea vb. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte.
♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta.
Ceată , cete, s. f.
1. Grup (neorganizat) de oameni, adunați de obicei în vederea unui scop comun.
♦ (Urmat de determinări) Grămadă de animale (de același fel).
Grumaz
1. (Pop.) Gât; ceafă. ◊ Expresia: A-și pleca grumazul (în fața cuiva) = a se umili; a se lăsa robit.
2. (Rar) Gâtlej.
3. (Rar) Partea mai îngustă a unor obiecte, asemănătoare cu gâtul.
Radios adj.
1. Care strălucește, răspândind raze de lumină; luminos, strălucitor.
2. Fig. (Despre figura omenească) Care exprimă seninătate, veselie, fericire; (despre oameni) cu o expresie de fericire; voios, senin, încântat.
Văpaie s.f. 1 Parte luminoasă, mobilă (și dogoritoare) care se înalță dintr-un corp aprins, flacără.
2 Foc violent și mistuitor 3 Lumină strălucitoare.
4 Fascicul de lumină, rază.
5 Căldură arzătoare, arșiță, dogoare .
6 (Fig) Suferință morală, chin, durere.
7 (Fig) Înflăcărare.
8 (Fig) Pasiune.
Maramă s. f.
1. Fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ);
2. Ștergar
Bucium, buciume, s. n.
1.Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal și folosit în special de ciobani pentru chemări și semnale.
2. (Pop.) 1. Trunchi sau buștean (de arbore); spec. butuc de viță-de-vie.
3. Butuc (al roții carului).
TORT, torturi, s. n. 1. Fir tors de cânepă, de in sau de alte materii textile; torsătură. Țesătură, pânză lucrată (în casă) din fire de cânepă sau de in. 2. torturi, s. n. Prăjitură (de obicei de formă cilindrică) făcută din mai multe straturi de aluat, având între ele straturi de cremă, de dulceață etc., acoperită cu o glazură sau cremă, ornamentată etc.
Item 2. Includeți în enunțuri proprii cuvintele ,,văpaie” și ,,maramă”
MaramăFâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ)
Văpaie1. Parte luminoasă, mobilă (și dogoritoare) care se înalță dintr-un corp aprins, flacără. 2 Foc violent și mistuitor 3 Lumină strălucitoare. 4 Fascicul de lumină, rază. 5 Căldură arzătoare, arșiță, dogoare. 6 (Fig) Suferință morală, chin, durere. 7 (Fig) Înflăcărare. 8 (Fig) Pasiune.
Tema pentru acasă: 1. De lecturat expresiv textul; 2. De învățat definițiile cuvintelor noi; 3. De învâțat variantele literare ale cuvintelor: ,,băiet”, ,,ades”, ,,câmpi”, ,,naltul”, ,,numa”, ,,pasă”.
,,Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu
roe17zaporojan.iuliana
Created on March 22, 2021
Start designing with a free template
Discover more than 1500 professional designs like these:
View
Vaporwave presentation
View
Animated Sketch Presentation
View
Memories Presentation
View
Pechakucha Presentation
View
Decades Presentation
View
Color and Shapes Presentation
View
Historical Presentation
Explore all templates
Transcript
Douăzeci și trei martie
Tema: ,,Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu. Lectura expresivă. Elemente de vocabular
Item 1. Stabilește conexiunea dintre cuvintele-cheie propuse:
Basm
Copilărie
Vis
Bibliotecă
Ce este basmul?
BASM, basme, s.n. 1. Narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului. 2. Născocire, minciună, scornitură.
Copilărie - basm - vis
Mihai Eminescu
,,Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu
Fiind băiet, păduri cutreieram Și mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam, S-aud cum apa sună-ncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas.
Răsare luna,-mi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un val de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape… Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii.
Alături teiul vechi mi se deschise: Din el ieși o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise, Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă, Călcând pe vârful micului picior, Veni alături, mă privi cu dor.
Și ah, era atâta de frumoasă, Cum numa-n vis o dată-n viața ta Un înger blând cu fața radioasă, Venind din cer se poate arăta; Iar păru-i blond și moale ca mătasa Grumazul alb și umerii-i vădea. Prin hainele de tort subțire, fin, Se vede trupul ei cel alb deplin.
Jurnal de lectură
Elemente de vocabular. Cuvinte necunoscute
A cutreiera vb. - a străbate, a colinda (în lung și în lat), a umbla (din loc în loc), a hoinări ♦ A umbla adesea prin...; a frecventa. Cutreiera parcurile. A vădi 1) A scoate la iveală; a remarca; a releva; a evidenția. 2) (despre persoane) A arăta așa cum este; a da pe față; a da de gol; a trăda; a destăinui.
A mânea vb. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta.
Ceată , cete, s. f. 1. Grup (neorganizat) de oameni, adunați de obicei în vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinări) Grămadă de animale (de același fel).
Grumaz 1. (Pop.) Gât; ceafă. ◊ Expresia: A-și pleca grumazul (în fața cuiva) = a se umili; a se lăsa robit. 2. (Rar) Gâtlej. 3. (Rar) Partea mai îngustă a unor obiecte, asemănătoare cu gâtul.
Radios adj. 1. Care strălucește, răspândind raze de lumină; luminos, strălucitor. 2. Fig. (Despre figura omenească) Care exprimă seninătate, veselie, fericire; (despre oameni) cu o expresie de fericire; voios, senin, încântat.
Văpaie s.f. 1 Parte luminoasă, mobilă (și dogoritoare) care se înalță dintr-un corp aprins, flacără. 2 Foc violent și mistuitor 3 Lumină strălucitoare. 4 Fascicul de lumină, rază. 5 Căldură arzătoare, arșiță, dogoare . 6 (Fig) Suferință morală, chin, durere. 7 (Fig) Înflăcărare. 8 (Fig) Pasiune.
Maramă s. f. 1. Fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ); 2. Ștergar
Bucium, buciume, s. n. 1.Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal și folosit în special de ciobani pentru chemări și semnale. 2. (Pop.) 1. Trunchi sau buștean (de arbore); spec. butuc de viță-de-vie. 3. Butuc (al roții carului).
TORT, torturi, s. n. 1. Fir tors de cânepă, de in sau de alte materii textile; torsătură. Țesătură, pânză lucrată (în casă) din fire de cânepă sau de in. 2. torturi, s. n. Prăjitură (de obicei de formă cilindrică) făcută din mai multe straturi de aluat, având între ele straturi de cremă, de dulceață etc., acoperită cu o glazură sau cremă, ornamentată etc.
Item 2. Includeți în enunțuri proprii cuvintele ,,văpaie” și ,,maramă”
MaramăFâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ)
Văpaie1. Parte luminoasă, mobilă (și dogoritoare) care se înalță dintr-un corp aprins, flacără. 2 Foc violent și mistuitor 3 Lumină strălucitoare. 4 Fascicul de lumină, rază. 5 Căldură arzătoare, arșiță, dogoare. 6 (Fig) Suferință morală, chin, durere. 7 (Fig) Înflăcărare. 8 (Fig) Pasiune.
Tema pentru acasă: 1. De lecturat expresiv textul; 2. De învățat definițiile cuvintelor noi; 3. De învâțat variantele literare ale cuvintelor: ,,băiet”, ,,ades”, ,,câmpi”, ,,naltul”, ,,numa”, ,,pasă”.