fractura de col femural

PROGRAM DE RECUPERARE KINETICĂ A FACTURII DE COL FEMURAL

ELABORAT: PȘENICICA ANDRIANA 211KTO

next

Fractura de col femural este cel mai adesea provocata de deteriorarea considerabila a calitatii osului, in cadrul procesului natural de imbatranire. Persoanele de varsta a treia sunt cele mai predispuse fracturii de col femural, afectiunea intalnindu-se si la tineri, care sunt mai expusi traumatismelor si accidentelor diverse. Statisticile au reliefat faptul ca femeile in varsta sunt mai predispuse sa dezvolte o fractura de col femural, osteoporoza senila, la care se adauga si osteoporoza endocrinologica si cea postclimaterica ducand la o fragilizare deosebita a oaselor. Din pacate acest tip de fractura poate fi uneori fatala pentru varstnici, care ajung sa fie imobilizati, starea sanatatii lor degradandu-se accelerat in aceasta situatie. Pentru a preveni deteriorarea masei osoase si inclusiv riscul producerii unei fracturi la nivelul colului femural, specialistii recomanda cel putin 30 de minute de miscare zilnic, timp in care se pot face diverse exercitii usoare sau plimbari in aer liber.

LOREM IPSUM DOLOR SIT AMET CONSECTECTEUR AURI DOR

Fractura de col femural poate fi fara deplasare sau cu deplasare, in functie de aceasta clasificare stabilindu-se si prognosticul si programul de tratament/recuperare medicala. Daca in cazul fracturii de col femural fara deplasare pacientul poate ridica piciorul de la nivelul patului si nu se remarca deformari vizibile, impotenta functionala fiind partiala, in cazul fracturii cu deplasare piciorul afectat pare mult mai scurt, el avand si atitudinea de adductie si rotatie externa. In plus, la palpare, plica inghinala este dureroasa, uneori remarcandu-se si o tumefiere in aceasta zona. Diagnosticarea fracturii de col femural se face numai in urma unui examen radiologic, medicul ortoped fiind cel care stabileste daca a avut sau nu loc o deplasare.

In situatia in care fractura de col femural este insotita de deplasare, dar aceasta este mica sau chiar nesemnificativa, vasele de sange care hranesc capul femurului raman integre. In acest caz sunt sanse foarte mare de consolidare osoasa, fractura avand un prognostic favorabil. Daca insa fractura de col femural este insotita de o deplasare sesizabila, consolidarea osoasa nu se mai poate realiza spontan, in lipsa unei interventii chirurgicale putand aparea diverse complicatii, inclusiv imposibilitatea de deplasare cu sprijin pe piciorul afectat. Reducerea fracturii se face in acest caz prin manevre specifice ortopedice, osteosinteza realizandu-se de cele mai multe ori clasic, prin intermediul suruburilor. Daca osteosinteza se dovedeste a fi stabila, fractura se poate consolida in cateva luni, iar in situatia in care se ia masura inlocuirii soldului cu o proteza artificiala, pacientul se poate deplasa in zilele imediat urmatoare.

In cazul persoanelor varstnice, tratamentul ortopedic al fracturii de col femural este destul de rezervat, tehnicile ortopedice incluzand osteosinteza sau artroplastie. Din nefericire, chiar si la cateva saptamani dupa osteosinteza zona nu este deloc stabila, nefiind permise nici macar exercitiile izodinamice rezistive. Evolutia si prognosticul sunt influentate in mare masura atat de varsta pacientului, cat si de afectiunile acestuia, prezenta sau anterioare.

Tratamentul chirugical consta fie in osteosinteza, fie in protezarea totala a capului femural. Indiferent de procedura pacientul va putea sa mearga cu sprijin partial, articulatia soldului fiind mobilizata si ea. Nu este permisa insa deplasarea cu sprijin total decat dupa 8 saptamani de la operatie.

In cazul fracturii de col femural fara deplasare sau cu deplasare mica, exista riscul unei deplasari secundare, caz in care se impune efectuarea de urgenta a unei interventii chirurgicale. Pentru evitarea neplacerilor, se recomanda repaus prelungit, cu mobilizarea kinetoterapeutica a membrului afectat. Nu de putine ori se practica solutia imobilizarii in apara gipsat, cu reluarea progresiva a mersului, deplasarea cu sprijin favorizand consolidarea fracturii si evitand si complicatiile datorate repausului prelungit. Pentru evitarea deplasarii fracturii de col femural se opteaza pentru solutia fixarii prin doua suruburi. In ciuda precautiilor, fractura de col femural poate genera diverse complicatii, dintre acestea amintind doar de cap femural, artroza soldului (coxartroza) sau pseudoartroza (neconsolidarea fracturii).

Programul de recuperare trebuie sa inceapa imediat dupa mobilizare, exercitiile fiind amplificate treptat, in functie de gradul de consolidare al fracturii. Recuperarea medicala are in vedere cresterea mobilitatii si tonifierea articulara, ea realizandu-se prin exercitii de gimnastica medicala (kinetoterapie), fizioterapie si masaj terapeutic. Recuperarea medicala in cazul fracturii de col femural are urmatoarele OBIECTIVE GENERALE: • Prevenirea unor eventuale complicatii datorate imobilizarii prelungite • Refacerea stabilitatii articulare si a tonusului muscular • Recuperarea mobilitatii articulatiei si ameliorare/eliminarea durerii la mobilizare • Recuperarea fortei musculare si imbunatatirea circulatiei sangvine la nivel local • Cresterea rezistentei articulare, prin incarcari progresive • Redobandirea amplitudinii in miscare • Reluarea mersului

Recuperarea prin kinetoterapie include posturarea membrului inferior afectat, manipulari osteoarticulare in articulatia soldului, mobilizari pasive, active si active cu rezistenta.

Sedintele de electroterapie ajuta si ele la calmarea durerilor, diferitele forme de curent avand efecte antialgice, miorelaxante, decontracturante si antiinflamatorii. De asemenea, laserterapia stimuleaza circulatia la nivel local, crescand metabolismul si grabind procesul de vindecare. Masajul poate creste mobilitatea articulatiei si tonusul muscular, el fiind permis numai la distanta de focarul fracturii. Prin tehnicile speciale realizate, ce vizeaza favorizarea intoarcerii veno-limfatice, specialistul combate contracturile musculare responsabile de aparitia durerilor

Preoperator

Pozitia: decubit dorsal(culcat pe spate) Izometrie fesieri (Se incordeaza muschii fesieri, se mentine contractia 6” si se face pauza 12 ” – se repeta de 20 de ori, cu pauza la 10 repetari)

Fexie – extensie picior -Se trage varful piciorului catre piept si se impinge inainte -20 repetari cu pauza la 10 repetari -Se pot face si rotatii de picior: 10 catre stanga/10 catre dreapta

Flexie – extensie genunchi -Se indoaie genunchiul si soldul cu talpa sprijinita pe masa, apoi se intinde la loc -Flexia coapsei si a genunchiului se afectueaza atat cat permite boala de baza -20 repetari cu pauza la 10

Abductie-Adductie sold -Se misca catre lateral, membrul inferior intins, apoi este adus in pozitia initiala -20 repetari cu pauza la 10 -Uneori, in functie de gradul artrozei, aceasta miscare nu poate fi efectuata

Flexie-extensie sold -Celalat genunchi este indoit si cu talpa sprijinita de masa -Se ridica membrul inferior bolnav intins, ai apoi se revine la pozitia initiala -Miscarea se efectueaza atat cat permite soldul bolnav -20 repetari cu pauza la 10

Tonifiere cvadriceps -Se pune un prosop facut sul sub genunchi si se incordeaza muschiul de deasupra genunchiului pana se ridica piciorul de pe masa -Varianta: se impinge in jos, catre masa cu genunchiul fara sa se ridice calcaiul de pe masa -20 repetari cu pauza la 10

MIJLOACELE UTILIZATEETAPA I - DE IMOBILIZARE

Se prescrie din ziua a 2a după repoziție și se va încheia din momentul când pacientului i se permite întoarcerea pe abdomen (10-16zile)

Obioectivele KTO :-Scoaterea sindromului dureros - Relaxarea musculaturii bazinului -Mărirea tonusului muscular a membrului inferior -Resorbția hematoamelor -Ameliorarea funcției cardio-vasculare și metabolice

+ info

Posturarea membrului inferior afectat Din decubit dorsal ƒ Cu o pernă între coapse. ƒ Cu pernă sub bazin, membrul inferior afectat întins pe pat, celălalt cu genunchiul flectat. Din decubit ventral ƒ Cu o pernă sub abdomen, o pernă sub genunchi şi un săculeţ de nisip pe zona lombară. ƒ Membrul inferior afectat cu genunchiul flectat la 90º, se lasă gamba să cadă prin greutatea ei în afară, se menţine maxim 2 minute. Din decubit heterolateral ƒ Membrul inferior afectat cu şoldul flectat, piciorul se sprijină pe pat cu marginea internă, călcâiul uşor ridicat.

George Bernard Shaw

Kinetoterapeutul trebuie sa ajute pacientul sa coboare din pat (de a doua zi postoperator), sa invete sa urce si sa coboare scarile corect ( URCATI CU PICIORUL SANATOS, COBORATI CU PICIORUL BOLNAV)

In primul rand, va trebui sa faceti exercitii de respiratie, cu inspir amplu si expir prelungit. Miscarea este indicata imediat postoperator. Dupa ce va treziti din anestezie si va dezmortiti, este bine sa miscati piciorul atat cat puteti, fara durere. Macar varful piciorului, asa cum a fost prezentat la primul exercitiu (20 de repetari la 2 ore).

+ info

+ info

Din decubit dorsal ƒ Kinetoterapeutul mobilizează pasiv articulaţia şoldului, genunchiul fiind flectat (se face pe toate sensurile de mişcare). ƒ Kinetoterapeutul mobilizează pasiv articulaţia şoldului, genunchiul fiind extins (se face pe toate sensurile de mişcare).

Din decubit heterolateral ƒ Kinetoterapeutul mobilizează pasiv articulaţia şoldului, genunchiul fiind flectat (se face pe toate sensurile de mişcare). ƒ Kinetoterapeutul mobilizează pasiv articulaţia şoldului, genunchiul fiind extins (se face pe toate sensurile de mişcare).

Majoritatea pacientilor parasesc spitalul la 7 zile postoperator. In functie de organismul fiecaruia si de puterea de recuperare

Saptamanile 1-2 postoperator -La mers se vor folosi cadrul/carjele, iar distanta permisa in a doua saptamana postoperator este in jur de 3-400 m -Flexia coapsei pe bazin este permisa pana la 60 grade -In prima luna postoperator, timpul in care stati in sezut pe scaun nu trebuie sa depaseasca 30-45 minute o data, pentru a preveni umflarea membrului inferior protezat . -Cand stati in pat, pentru a imbunatati circulatia de reintoarcere a membrului inferior operat, este bine sa tineti piciorul ridicat cu o perna sub glezna, astfel incat glezna sa fie usor mai sus decat nivelul inimii.

ETAPA II - FUNCȚIONALĂ Săptămâna 2-4

La inceput , pacientul va merge in cadru, apoi renunta la cadru si merge in carje sau bastoane canadiene, dupa care se renunta la un baston si va ramaine cu unul singur pana se permite sa va sprijinul in totalitate pe membul inferior protezat. Aceasta evolutie a mersului depinde de capacitatea de regenerare a organismului pscientului cat si de tipul de proteza aleasa de doctor

Nu se permit aplecari in fata mai mult de 90 grade, sezînd picior peste picior sau rotiri varfurilor picioarelor catre interior sau exterior. Oricare dintre aceste miscari pot produce luxarea protezei.

Din decubit dorsal ƒ Cu membrul afectat pe o placă alunecoasă; pacientul execută adducţii-abducţii ale şoldului. ƒ Membrul inferior sănătos cu genunchiul flectat; pacientul execută flexia şoldului, la început flectând genunchiul, apoi cu genunchiul extins. ƒ Membrele inferioare întinse pe sol; pacientul execută ducerea alternativă a genunchilor la piept, apoi flexia alternativă a şoldului cu genunchii extinşi.

Începând cu 5 repetări pentru fiecare exercițiu de 3-4 ori pe zi ,se va crește treptat efortul

Din decubit heterolateral ƒ Cu genunchiul flectat/extins; execută adducţii-abducţii ale şoldului. ƒ Cu genunchiul flectat/extins; execută flexii-extensii ale şoldului.

Din aşezat ƒ Cu gambele atârnate la marginea patului; pacientul execută rotaţia externă a şoldului ducând gamba înăutru. ƒ Cu gambele atârnate la marginea patului; pacientul execută rotaţia internă a şoldului ducând gamba în afară. Din ortostatism

Din ortostatism ƒ Cu mâinile sprijinite pe speteaza unui scaun; pacientul execută genoflexiuni. ƒ Mersul cu 2 cârje

Tehnici de facilitare neuroproprioceptivă „Hold – relax” ƒ Pacientul în decubit heterolateral (de exemplu extensia este limitată), kinetoterapeutul opune o rezistenţă în 1/3 distală a coapsei, pacientul încearcă să flecteze coapsa învingând rezistenţa, apoi relaxează (comanda: rezistă-relaxează), se repetă de câteva ori; apoi execută extensia şoldului. Stabilizare ritmic㠃 Pacientul în decubit dorsal (de exemplu flexia este limitată) execută activ flexia şoldului, la capătul mişcării învinge rezistenţa opusă pe faţa anterioară şi posterioară a coapsei în 1/3 distală (comanda: trage-împinge). Izometria alternant㠃 Pacientul în decubit heterolateral, kinetoterapeutul opune rezistenţă în 1/3 distală a coapsei pe partea internă şi externă; pacientul execută contracţii izometrice scurte, alternative pe agonişti şi antagonişti fără pauze.

Manipulări osteoarticulare în articulaţia şoldului Din decubit dorsal ƒ Membrul afectat cu genunchiul flectat, kinetoterapeutul pe partea afectată cu o mână stabilizează bazinul iar cu cealaltă prinde de genunchi lipindu-şi toracele de gambă; kinetoterapeutul execută o flexie a şoldului, apoi face abducţia şi rotaţia externă

Decubit ventral Membrul inferior afectat cu şoldul şi genunchiul în extensie, kinetoterapeutul pe partea opusă susţine coapsa cu o mână plasată pe faţa anterioară a coapsei iar cu cealaltă plasată pe faţa posterioară a coapsei astfel încât palma să vină în contact cu zona poplitee; kinetoterapeutul execută extensia şoldului

Saptamanile 2-4 -Se va putea renunta la cadru/carje, astfel incat pacientul va utiliza in continuare un singur baston (acest aspect este decis de obicei de catre medicul curant). -Continurea mersul pe o distanta de 500-600 m. -Se foloseste bicicleta medicala(stationara/cu sa): 15-20 minute zilnic, fara rezistenta, la trepta 0. -Se va flecta soldul la 90 de grade -Se vor reluarea activitatile zilnice obisnuite (casnice-toaleta, imbracat, mancat)

Perioada III - de AntrenareSăptămâna 4-12

Din ortostatism 1Cu săculeţi de nisip prinşi de gleznă; pacientul execută ducerea genunchilor la piept. 2. Cu săculeţi de nisip prinşi de gleznă; pacientul execută abducţii – adducţii ale membrelor inferioare.

3.Cu gantere în mâini; execută fandări anterioare.

Saptamanile 4-6 -Se continua activitatile zilnice obisnuite. – Continuti mersul pe bicicleta statica. -Se exerseaza urcatul, coboratul scarilor, precum si mersul. -Se continua exercitiile precedente, iar pentru a tonifia mai bine musculatura, putem adauga greutati la glezne(0,5 kg la inceput apoi 1 kg)

Dezechilibrări pe mingea Boșu 1.pasarea mingii medicinale stînd pe piciorul fracturat2. p.i. - stând cu ambele pe mingea boșu1-fandare laterală cu stângul2-stîngul ridicat flectat anterior3-p.i.4-6- aceeași cu dreptul

Saptamanile 6-12 -Se continua toate exercitiile de mai sus plus urmatoarele exercitii dupa saptamana 7 -Se renunta la baston (daca este si optiunea medicului ortoped) -Mers intre 700-1400 m -Urcat si coborat scari Din ortostatism, cu sprijin pe piciorul sanatos, se duce piciorul operat catre lateral (prima saptamana se va executa fara greutate, apoi cu greutate) Imbracatul – cautati sa va folositi de diverse obiecte pentru a va ajuta sa va imbracati, mai ales sa va incaltati, fara sa va aplecati peste sold. Toaleta - Incercati sa va sprijiniti pe membrul inferior sanatos, apoi sa veniti cu membrul operat. Nu va aplecati prea mult. Puteti incerca sa va puneti un scaun de dus in cada (ATENTIE!Care sa nu alunece!!!) sa puteti sta confortabil.