Want to create interactive content? It’s easy in Genially!

Get started free

Rezumat De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă

Andrei

Created on March 16, 2021

Start designing with a free template

Discover more than 1500 professional designs like these:

Tarot Presentation

Vaporwave presentation

Women's Presentation

Geniaflix Presentation

Shadow Presentation

Newspaper Presentation

Memories Presentation

Transcript

Prezentarea cărții lui ALLAN și BARBARA PEASE

DE CE BĂRBAȚII SE UITĂ LA MECI ȘI FEMEILE SE UITĂ ÎN OGLINDĂ

realizat de către consilier școlar CJRAE/CJAP SĂLAJ prof. ANDREI-CLAUDIU DAROCZI

start

Introducere Merită să parcurgeți această prezentare? DA! Din 6 cel puțin motive: 1. Veți putea afla diferențele biologice și psihologice pe care le are fiecare gen în parte 2. De ce bărbații pot face un singur lucru odată iar femeile mai multe în același timp? 3. Când este vorba de sex, femeile au nevoie de un motiv; bărbaţii au nevoie de un loc în spaţiu. 4. De ce când bărbatul greșește, se consideră un ratat? 5. De ce femeile vorbesc nonstop iar bărbații se plictisesc? 6. Sexul este preţul pe care femeile îl plătesc pentru căsnicie. Căsnicia este preţul pe care bărbaţii îl plătesc pentru sex.

Diferențe între creierul bărbatului vs femeilor :)

start

Bărbaţii şi femeile sunt diferiţi. Nu sunt mai buni sau mai răi — ci diferiţi. Singurul lucru pe care îl au în comun este faptul că aparţin aceleiaşi specii. Ei trăiesc în lumi diferite, cu valori diferite şi conform unor reguli diferite. Toată lumea ştie asta, dar foarte puţini oameni, şi mai ales foarte puţini bărbaţi, sunt dispuşi s-o recunoască. De regulă, bărbaţii merg la toaletă dintr-un singur motiv. Femeile folosesc toaletele ca pe adevărate locuri de întâlnire mondene sau de aplicare a diverselor terapii, însă toată lumea ar fi foarte uimită dacă un bărbat ar spune ceva de genul: „Măi Frank, mă duc până la toaletă — nu vrei să vii cu mine ?" Când sunt tensionaţi, bărbaţii beau mult alcool şi explorează ţinuturi noi; femeile mănâncă ciocolată şi merg la cumpărături.

start

Această carte este dedicată tuturor bărbaţilor şi femeilor care la 2 noaptea îşi smulg părul din cap, întrebându-şi cu disperare partenerul: „De ce naiba nu înţelegi ?" Relaţiile sfârşesc prost pentru că bărbaţii nu pricep că femeia nu poate fi asemeni lor, iar femeile se aşteaptă ca bărbaţii lor să se comporte exact ca ele. Această carte nu numai că vă va ajuta să vă înţelegeţi mai bine cu persoanele de sex opus, dar şi să vă descifraţi propria persoană. Ea vă va învăţa cum să trăiţi mai fericiţi, mai sănătoşi şi într-o mai mare armonie. Barbara şi Allan Pease.

start

CUPRINS:

Cap. 1 Aceeași specie, lumi diferite

Cap. 2 O logică absolută

Cap. 3 Totul ţine de minte

Cap. 4 Vorbitul şi ascultatul

Cap. 6 Gânduri, atitudini, emoţii şi alte zone dezastruoase

Cap 5. Capacităţi de orientare în spaţiu

Cap. 7 Formula chimică a personalităţii

Cap. 8 Băieţii rămân băieţi...

Cap. 9 Bărbaţii, femeile şi sexul

Cap 10. Căsnicie, iubire şi idilă

Cap. 11 Spre un altfel de viitor

Thanks

Capitolul 1 Aceeaşi specie, lumi diferite

  • Femeile îi critică pe bărbaţi că sunt insensibili, că nu sunt grijulii, atenţi, destul de calzi şi de înţelegători, că nu stau de vorbă, că nu oferă destulă iubire, că nu se implică în relaţiile sentimentale, că preferă să facă sex şi nu dragoste şi că lasă colacul de la toaletă ridicat.
  • Bărbaţii le critică pe femei pentru felul cum conduc maşina, că nu sunt în stare să găsească o adresă în ghidul străzilor, că întorc hărţile cu capul în jos, că nu sunt în stare să se orienteze în spaţiu, că vorbesc prea mult fără rost, că nu au iniţiative în privinţa sexului suficient de des, că vor mereu să fie mai cald în casă şi că nu lasă niciodată colacul de la toaletă ridicat.

Diverse fişe ale postului Bărbaţii şi femeile au evoluat diferit pentru că n-au avut încotro. Bărbaţii au vânat, femeile au cules recolta. Bărbaţii au protejat, femeile au hrănit. Ca urmare, corpurile şi minţile lor au evoluat complet diferit. Pe măsură ce din punct de vedere fizic corpul lor s-a schimbat în bine, pentru a se adapta funcţiilor specifice, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu mintea lor. Bărbaţii au crescut mai înalţi şi mai puternici decât majoritatea femeilor, în vreme ce mintea li s-a dezvoltat pentru a le servi diverselor îndeletniciri specifice. Femeile erau bucuroase că bărbaţii lor îşi vedeau de treabă în vreme ce ele se îngrijeau de focul din peşteri, iar creierul li s-a dezvoltat astfel încât să se adapteze funcţiilor lor în viaţă.

Timp de milioane de ani, structura creierului bărbaţilor şi al femeilor a continuat să se schimbe în mod diferit. Acum ştim că sexele prelucrează informaţiile în mod diferit. Gândesc diferit, cred lucruri diferite, au percepţii, priorităţi şi comportamente diferite. Ideea de a pretinde că lucrurile stau altfel presupune numai dureri de cap, confuzii şi o deziluzie pe viaţă. Felul în care se stabilesc conexiunile în creierul nostru în pântecul mamei şi efectul hormonilor vor determina felul în care gândim şi ne comportăm.

Cum am ajuns astfel A fost o vreme când bărbaţii şi femeile trăiau fericiţi la un loc şi munceau în armonie. Bărbatul se aventura zilnic într-o lume ostilă şi periculoasă, riscându-şi viaţa ca vânător, pentru a aduce hrană femeii şi copiilor săi, apărându-i împotriva animalelor sălbatice sau a duşmanilor. El şi-a dezvoltat un sistem de orientare în spaţiu pentru a găsi mai uşor hrana şi a o aduce acasă, dar şi îndemânarea necesară pentru a putea nimeri o ţintă în mişcare. Fişa postului său ar fi următoarea: vânarea prânzului — şi asta se şi aştepta de la el.

Rolul femeii era la fel de limpede. I se încredinţase purtatul copilului în pântece, acest lucru stabilind felul în care va evolua şi se va specializa pentru îndeplinirea acestui rol. Ea trebuia să fie capabilă să supravegheze exact zona în care se afla pentru a detecta semne ale primejdiei şi avea un excelent simţ de orientare, într-un spaţiu îngust însă, folosind delimitări precise pentru a nu se rătăci şi având talentul să sesizeze schimbările mărunte din comportamentul şi aspectul copiilor şi adulţilor. Lucrurile erau foarte simple: el era vânătorul-prânzului, iar ea apărătoarea cuibului. Reuşita lui ca bărbat era măsurată prin capacitatea de a vâna şi de a aduce acasă de-ale gurii, iar respectul de sine era măsurat prin recunoştinţa femeii lui pentru bătălia şi eforturile depuse de el.

Ea îşi petrecea ziua având grijă de copii, adunând fructe, legume şi nuci, intrând în legătură cu celelalte femei din grup. Nu trebuia să se preocupe de hrana de bază ori să se lupte cu duşmanii, iar reuşitele îi erau măsurate în raport cu capacitatea de a menţine o viaţă de familie. Respectul de sine era determinat de recunoştinţa bărbatului ei şi de felul în care acesta îi aprecia talentul de a ţine „casa" şi de a avea grijă de toată lumea.

Capitolul 2 O logică absolută

start

Femeile ca detectoare radar Orice femeie îşi dă seama imediat când o altă femeie este supărată sau se simte jignită, pe când bărbatul trebuie să vadă lacrimi sau o altă dovadă palpabilă, eventual o criză de furie ori o palmă peste obraz, pentru a-şi da seama despre ce e vorba. Femeile sunt dotate cu un sistem senzorial mult mai fin decât al bărbaţilor, ceea ce de obicei este numit „intuiţie feminină" nu este altceva decât capacitatea foarte dezvoltată a femeilor de a observa orice amănunte, cât de mici, precum şi schimbările de aspect sau de comportament ale celorlalţi.

Unul dintre prietenii noştri ne povestea că nu-i vine să creadă cât de repede detecta soţia sa ceva ce el avea de ascuns şi cum dintr-odată acest har o părăsea când era vorba să intre în marşarier în garaj. Capacitatea de estimare a distanţei dintre maşină şi zidul garajului ţine de capacitatea de orientare în spaţiu, localizată în emisfera frontală dreaptă şi nu este deloc bine dezvoltată la majoritatea femeilor. „Soţia mea vede de la 50 de metri un fir de păr blond pe haină, dar invariabil intră în uşa garajului de câte ori trebuie să parcheze maşina."

Numai ochii lor văd Ochii sunt o extensie a creierului, aflată în afara craniului. Retina de la baza globului ocular conţine aproximativ 130 de milioane de celule în formă de bastonaşe, care se mai numesc şi fotoreceptori şi care reacţionează la alb şi negru, dar şi şapte milioane de celule conice, care percep culorile. Cromozomul X furnizează aceste celule de culoare. Femeile au doi cromozomi X, ceea ce le dă posibilitatea de a avea o mai mare varietate de celule conice decât bărbaţii, această diferenţă fiind sesizabilă din faptul că femeile descriu culorile mult mai amănunţit.

+ info

Bărbatul va face o descriere sumară a culorilor cum ar fi roşu, albastru şi verde, în vreme ce femeile vor distinge nuanţe castanii, translucide, asemeni lişiţei, mov şi verde ca mărul. Femeile au albul ochilor mai mare decât al bărbaţilor, un alb al ochiului mai extins permite detectarea mai multor semnale ce pot fi transmise sau primite, descifrând direcţia mişcării ochilor partenerului. Femeile nu numai că au o mai mare varietate de celule conice la nivelul retinei, dar au şi o percepţie periferică mai amplă decât cea a bărbaţilor.

+ info

+ info

+ info

Ca apărătoare a cuibului, ea are o construcţie a creierului care îi permite să perceapă la nivelul unui unghi de cel puţin 45° pe ambele laterale ale capului, precum şi deasupra şi sub nivelul nasului. La multe femei, percepţia periferică ajunge pînă la aproape 180°. Ochiul bărbatului este mai mare, iar creierul îl configurează pentru un tip de privire ca printr-un tunel, la mare distanţă, ceea ce înseamnă că poate vedea limpede şi cu mare acurateţe în faţă şi pe distanţe mai mari, ca şi cum ar avea un fel de binoclu.

De ce ar trebui ca numai bărbaţii să conducă noaptea În vreme ce femeia poate vedea mai bine pe întuneric decît bărbatul, mai ales la capătul roşu al spectrului de culori, ochiul bărbatului permite o percepere la distanţă într-un câmp îngust, ceea ce determină o vedere mult mai bună — şi deci mai sigură — pe timp de noapte comparativ cu o femeie. Multe femei suferă de ceea ce pare a fi un fel de orbire pe timp de noapte: incapacitatea de a distinge din ce parte a drumului vine un alt mijloc de transport. La drum lung, bărbaţii ar trebui să conducă noaptea, iar femeile, ziua.

+ info

De ce bărbaţii nu le pot minţi pe femei? Dotarea senzorială superioară a femeii alege şi analizează informaţiile, iar capacitatea creierului său de a le transfera rapid de la o emisferă la alta, o face mai expertă în sintetizarea şi descifrarea semnelor verbale, vizuale şi a altor semne. În schimb, aşa cum o ştiu prea bine, femeilor le este relativ uşor să-1 mintă pe bărbat când se află faţă în faţă, pentru că el nu este dotat cu sensibilitatea necesară pentru a detecta inadvertenţele dintre semnalele ei verbale şi nonverbale. În plus, creierul femeii este programat în aşa fel încât să audă cum plânge copilul noaptea, în vreme ce tatăl doarme liniştit. Dacă o pisicuţă plânge undeva departe, femeia o va auzi cu siguranţă. Bărbatul însă, datorită capacităţii sale de orientare în spaţiu net superioare, îi poate spune unde se află pisicuţă.

Bărbaţii ignoră amănuntele Lyn şi Chris se întorc acasă cu maşina de la o petrecere — el este la volan, ea îi spune pe unde s-o ia şi tocmai s-au certat pentru că ea i-a spus s-o ia la stânga, când de fapt voia să-i spună s-o ia la dreapta. Până la urmă ea îi spune: „Fufa aia s-a tot învârtit pe lângă tine toată seara, făcându-ţi ochi dulci, şi tu n-ai ştiut s-o pui la punct — ai încurajat-o!" Ce ochi dulci? El n-a observat nimic. El e un vânător, poate observa o zebră la orizont şi poate spune cât de repede aleargă, dar nu are capacitatea femeilor de a distinge limbajul semnalelor vocale sau trupeşti, care dovedesc clar că cineva vrea să facă avansuri.

Femeile sunt sensibile la mângâieri Pielea este cel mai întins organ al corpului, măsurând cam doi metri pătraţi. De-a lungul său, sunt distribuiţi inegal 2.800.000 de receptori ai durerii, 200.000 pentru frig şi 500.000 pentru atingeri sau strângeri. Oxitocina este un hormon care stimulează dorinţa de mângâiere şi activează receptorii atingerilor. Nu e de mirare că femeile, având receptori de zece ori mai sensibili decât ai bărbaţilor, dau mult mai multă atenţie mângâierilor din partea bărbaţilor, a copiilor şi a prietenilor.

Femeilor le place să „fie atinse la suflet" şi le displace când cineva încearcă „să le intre pe sub piele". Pentru a câştiga în faţa femeilor, bărbaţii trebuie să mângâie adecvat momentului respectiv şi să evite pipăielile. Pentru a creşte copii sănătoşi din punct de vedere mental, mângâiaţi-i cât mai mult.

+ info

Gustul vieţii Simţul gustativ al femeii precum şi cel olfactiv sunt net superioare în raport cu cele ale bărbaţilor. Există până la 10.000 de receptori de gust pentru detectarea a cel puţin patru categorii majore: dulce şi sărat, pe vârful limbii, acru pe laterale şi amar în cerul gurii. Bărbaţii sunt mai eficienţi în a discerne gustul de sărat şi de amar, de aceea şi beau bere, în vreme ce femeile preferă dulciurile şi gustul de zahăr. Ca apărătoare ale cuibului, ele trebuie să guste hrana şi să verifice dacă este dulce şi coaptă, pentru a fi dată copiilor.

Capitolul 3 Totul tine de minte

start

Aceasta ilustrare a creierului bărbatului şi a celui al femeii este nostimă tocmai pentru că ea conţine şi multe adevăruri. Dar oare cât de multe ?

De ce suntem mai deştepţi decât ceilalţi?

gorila omul din Neandertkal omul modern

start

Creierul bărbaţilor şi al femeilor a evoluat în privinţa diverselor capacităţi, talente şi abilităţi. Bărbaţii, având ca principală preocupare vânatul, aveau nevoie de o capacitate de a se putea orienta pe distanţe mari şi de a-şi dezvolta diverse tactici de organizare a prinderii vânatului, dar şi de a ţinti cât mai bine. Ei nu aveau nevoie să se priceapă la conversaţii sau să fie sensibili la necesităţile emoţionale ale celorlalţi, drept pentru care nu şi-au dezvoltat aceste zone ale creierului, ale capacităţii de a stabili relaţii interpersonale.

În schimb, femeile aveau nevoie să se descurce pe zone limitate, să aibă o capacitate de percepţie vizuală periferică mai amplă, pentru a urmări atent tot ceea ce le înconjura, precum şi pentru a face mai multe lucruri deodată, dar şi pentru a comunica în mod eficient. Ca urmare a acestor nevoi, creierul bărbaţilor şi cel al femeilor şi-au dezvoltat anumite zone pentru a satisface fiecare talent în parte.

Creierul din spatele reuşitei Filozoful grec Aristotel credea că centrul gândirii se află în inimă, în vreme ce creierul ajuta doar la răcorirea trupului. În 1962, Roger Sperry a câştigat premiul Nobel pentru că a demonstrat faptul că cele două emisfere ale cortexului cerebral răspund în mod direct de anumite funcţii intelectuale de sine stătătoare. Ştim că emisfera dreaptă, partea creatoare, controlează partea stângă a corpului, în vreme ce emisfera stângă deţine controlul asupra logicii, raţionamentului, vorbirii şi a părţii drepte a corpului. În lobul stâng se află localizate limbajul şi vocabularul, în special la bărbaţi, iar în cel drept sunt înmagazinate şi controlate informaţiile vizuale.

Acesta este motivul pentru care există un număr extrem de mare de stângaci deveniţi adevărate genii artistice, inclusiv Albert Einstein, Leonardo Da Vinci, Picasso, Robert De Niro. În 1997, cercetătoarea daneză Bente Pakkenberg de la Secţia de neurologie a Spitalului Municipal din Copenhaga a demonstrat că, în medie, bărbatul are patru miliarde de celule în plus în creier faţă de femeie, dar de obicei femeile sunt cu 3% mai inteligente. Se pare că femeile au mai multă materie cenuşie decât bărbaţii. Materia cenuşie este locul unde se fac calculele şi datorită ei femeile comunică mult mai bine decât bărbaţii. „Este clar că femeile sunt mai deştepte decât bărbaţii. Gândiţi-vă — cel mai bun prieten al lor sunt diamantele; cel mai bun prieten al bărbaţilor este câinele." Joan Rivers

Ce anume este şi unde se află mintea noastră? Există însă mai multe zone în care oamenii de ştiinţă şi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. Folosind Tomografia cu Rezonanţă Magnetică (TRM), care măsoară activitatea electrică din creier, pot fi identificate, măsurate şi localizate exact mai multe funcţii ale creierului. Majoritatea bărbaţilor au o localizare specifică în creier care le permite să simtă direcţia, drept pentru care li se pare uşor să o găsească. Le place să planifice diferite drumuri, dar nu sunt decişi să le urmeze şi, de asemenea, le plac distracţiile care le permit să-şi folosească abilităţile precum spiritul de negociator sau orientarea în spaţiu. Femeile au anumite zone specifice pentru vorbire.

Emisfera dreaptă Partea stângă a corpului Creativitatea înclinaţia artistică Vizualul Intuiţia Ideile Imaginaţia Vederea în ansamblu Melodia unui cântec Perceperea „imaginii globale " Orientarea în spaţiu Prelucrarea multiplă

Emisfera stângă Partea dreaptă a corpului Matematica Vorbirea Logica Faptele Deducţia Analiza Simţul practic Ordinea Cuvintele dintr-un cântec Conturul Detectarea detaliilor foarte fine

Cum este analizat creierul? De la începutul anilor 1990, aparatura de scanare a creierului s-a dezvoltat într-o asemenea măsură, încât în prezent este posibil să vezi în direct pe un monitor cum funcţionează creierul prin utilizarea unui tomograf special (Positron Emission Tomography — PET — Tomografie cu emisie de pozitroni), precum şi sistemul de rezonanţă magnetică (Magnetic Resonance Imaging — MRI — Tomografie cu Rezonanţă Magnetică). Marcus Raichle de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington a măsurat zonele specifice ale metabolismului crescut la nivelul creierului pentru a fixa exact felul în care funcţionează anumite capacităţi umane, care arată cam așa:

Principalele puncte specifice la nivelul creierului, aşa cum apar ele la TRM

De ce femeile sunt mai bine conectate? Emisferele stângă şi dreaptă ale creierului sunt legate printr-o serie de nervi care se numesc corpus callosum. Acest cablu face ca o parte a creierului să comunice foarte bine cu cealaltă, permiţînd schimbul de informaţii. Încercaţi să vă imaginaţi că aveţi două calculatoare pe umeri, ele fiind legate de o unică interfaţă. Aceasta ar fi corpus callosum. Neurologul Roger Gorski a confirmat că de fapt creierul femeii are un corpus callosum mai gros decât cel al bărbatului, femeile având cu peste 30% mai multe legături între emisfera stângă şi cea dreaptă.

Corpus callosum

De asemenea, el a mai dovedit că bărbaţii şi femeile folosesc părţi diferite ale creierului atunci când îndeplinesc aceeaşi misiune. Acest lucru mai explică şi capacitatea femeilor de a putea executa mai multe lucruri fără legătură aparentă între ele. Femeia este mai bine dotată din punct de vedere senzorial, prin această conectare multiplă putându-se face un transfer mai rapid de informaţii între emisfere şi de aceea nu este de mirare că o femeie poate emite judecăţi rapide şi precise în legătură cu diverse persoane şi situaţii la nivel intuitiv.

De ce bărbaţii nu pot face decât „un singur lucru odată!" Creierul bărbatului este configurat astfel încât să se concentreze asupra unei misiuni precise şi majoritatea bărbaţilor vă vor spune că nu pot face decât „un singur lucru odată". Când bărbatul opreşte maşina ca să vadă numele străzii în ghid, ce face cu radioul? îl opreşte! Ele pot citi în timp ce ascultă şi pot şi vorbi, şi atunci el de ce nu e în stare? De ce vrea să oprească televizorul când sună telefonul? Se plâng absolut toate femeile din lume, mai devreme sau mai târziu.

+ info

Răspunsul este că de fapt creierul bărbatului este astfel configurat încât să facă un singur lucru odată, pentru că există mai puţine conexiuni între emisferele stângă şi dreaptă, iar creierul este mai compartimentat. Dacă îi veţi scana creierul în timp ce citeşte, veţi constata că practic este surd. În cazul în care un bărbat găteşte după o reţetă şi tu îi vorbeşti, mai mult ca sigur că el se va înfuria pentru că nu poate urmări instrucţiunile scrise şi ceea ce ai de spus în acelaşi timp. Dacă se bărbiereşte şi încerci să-i vorbeşti, sigur se taie.

+ info

+ info

Creierul femeii este astfel configurat încât să poată face mai multe lucruri deodată. Acestea pot să nu aibă nicio legătură şi creierul să continue să funcţioneze fără întrerupere. Poate să vorbească la telefon, să gătească în acelaşi timp după o reţetă nouă şi să se uite la televizor. Sau poate conduce maşina, se poate farda şi poate asculta radioul vorbind totodată la un telefon mobil. !!Cum femeile folosesc ambele laturi ale creierului, multora li se pare mai greu să distingă între mâna stângă şi mâna dreaptă. Cam 50% dintre femei nu pot distinge pe loc între cele două fără să se uite după vreun inel sau după vreun pistrui, drept pentru care femeile din lumea întreagă sunt mereu dojenite de bărbaţi că au indicat direcţia dreapta când de fapt ar fi trebuit s-o ia la stângă.

+ info

+ info

Încercaţi testul periuţei de dinţi! Majoritatea femeilor se pot spăla pe dinţi în timp ce se plimbă prin casă sau discută mai multe subiecte. Pot să îşi perieze dinţii în sus şi în jos, în timp ce cu mâna cealaltă lustruiesc o masă cu o mişcare circulară. Majoritatea bărbaţilor găsesc că acest lucru este foarte greu, dacă nu chiar imposibil. Când bărbaţii se spală pe dinţi, creierul lor mono îi face să se concentreze exclusiv asupra acestui lucru. Cu toţii stau în faţa chiuvetei cu picioarele depărtate cam la 30 de centimetri, cu corpul uşor aplecat, mişcându-şi capul înainte şi înapoi după periuţă, de obicei în funcţie de viteza cu care curge apa.

De ce suntem ceea ce suntem? Noile studii la nivelul creierului şi al dezvoltării sale arată că mintea noastră, cam la 6-8 săptămâni după concepere, este configurată asemeni unui calculator. „Sistemul de operare" fundamental există şi sunt instalate deja câteva „programe", astfel încât atunci când ne naştem suntem deja pregătiţi asemeni unui calculator cu un sistem ce mai poate fi îmbunătăţit în privinţa hardware-ului şi software-ului. Știinţa mai arată şi că sistemul operaţional fundamental precum şi legăturile stabilite nu lasă prea mult loc pentru schimbări majore. Mediul şi profesorii pot doar să adauge date şi programe compatibile. Asta înseamnă că atunci cînd ne naştem alegerile ulterioare şi preferinţele sexuale sunt deja prestabilite.

Programarea embrionului Aproape toţi suntem compuşi din 46 de cromozomi, 23 provin de la mamă şi 23 de la tată. Dacă cel de-al 23-lea cromozom al mamei este un cromozom X (adică în formă de X) şi cel de-al 23-lea cromozom al tatălui este tot în formă de X, rezultatul va fi un copil XX, adică o fată. Dacă cel de-al 23-lea cromozom al tatălui este un Y, se obţine un copil XY, adică un băiat. Baza corpului uman şi creierul sunt feminine — cu toţii debutăm ca fete — şi de aceea bărbaţii au şi trăsături feminine, cum ar fi sfârcuri sau glande mamare. La 6-8 săptămâni după concepere, fătul încă nu are sex şi se poate dezvolta fie ca băiat, fie ca fată din punct de vedere al organelor genitale.

Programarea embrionului Aproape toţi suntem compuşi din 46 de cromozomi, 23 provin de la mamă şi 23 de la tată. Dacă cel de-al 23-lea cromozom al mamei este un cromozom X (adică în formă de X) şi cel de-al 23-lea cromozom al tatălui este tot în formă de X, rezultatul va fi un copil XX, adică o fată. Dacă cel de-al 23-lea cromozom al tatălui este un Y, se obţine un copil XY, adică un băiat. Baza corpului uman şi creierul sunt feminine — cu toţii debutăm ca fete — şi de aceea bărbaţii au şi trăsături feminine, cum ar fi sfârcuri sau glande mamare. La 6-8 săptămîni după concepere, fătul încă nu are sex şi se poate dezvolta fie ca băiat, fie ca fată din punct de vedere al organelor genitale.

Savantul german dr. Gunther Dornera fost printre primii care au avansat teoria că identitatea noastră sexuală se formează la şase-opt săptămîni după concepere. Studiul său a arătat că dacă embrionul este din punct de vedere genetic băiat (XY), el îşi dezvoltă anumite celule care creează o cantitate mare de hormoni masculini, în special de testosteron, formându-se astfel în corp testiculele şi configurându-se creierul pentru trăsăturile şi comportamentele masculine, cum ar fi percepţia pe distanţe mari şi orientarea în spaţiu pentru a arunca, vâna şi urmări.

Să zicem că embrionul masculin (XY) are nevoie de cel puţin o unitate de hormoni masculini pentru a se forma organele genitale şi de alte trei pentru configurarea creierului cu un sistem operaţional masculin, dar nu primeşte dozarea necesară. Să spunem că ar fi nevoie de patru unităţi şi primeşte doar trei. Prima unitate este folosită pentru a se forma organele genitale masculine, dar creierul nu mai primeşte decât încă alte două unităţi, ceea ce înseamnă că de fapt creierul este sexuat doar pe două treimi masculin şi rămâne o treime feminin. Rezultatul este că se va naşte un copil care va deveni o persoană cu un creier predominant masculin, dar şi cu capacităţi şi tipare de gândire feminine.

Iar dacă fătul mascul primeşte doar două unităţi de hormoni masculini, una este folosită pentru formarea testiculelor, iar creierul primeşte doar una în loc de cele trei necesare. Astfel rezultă un copil al cărui creier este predominant feminin ca structură şi gândire, aflându-se însă într-un corp masculin din punct de vedere genetic. La pubertate, băiatul mai mult ca sigur va ajunge homosexual. Se estimează că între 80 şi 85% dintre bărbaţi au un creier predominant masculin şi între 15 şi 20% au un creier mai mult sau mai puţin efeminat. Mulţi dintre cei din această a doua categorie devin homosexuali.

Când embrionul este fată (XX), există foarte puţini hormoni masculini sau chiar deloc, astfel încât corpul creează organele genitale feminine, iar creierul rămâne esenţialmente feminin. Creierul continuă să fie configurat cu hormoni feminini, dezvoltându-şi atributele de apărare a cuibului, inclusiv centrii prin care se pot descifra semnalele verbale şi nonverbale. Când se naşte o fetiţă, ea arată ca o fetiţă şi comportamentul ei va fi feminin din cauza creierului care s-a dezvoltat în această direcţie. Ocazional însă, de obicei accidental, fătul feminin primeşte şi o cantitate semnificativă de hormoni masculini; ca urmare, se naşte o fetiţă cu un creier mai mult sau mai puţin masculin.

Iată un test simplu, dar fascinant, care vă poate arăta măsura în care creierul vostru este axat pe gîndire masculină sau feminină. Întrebările au fost adunate din mai multe studii importante care s-au ocupat de sexualitatea creierului omenesc, iar sistemul de comparare a informaţiei folosit a fost cel dezvoltat de geneticiana britanică Anne Moir. Nu există răspunsuri corecte sau greşite — rezultatul fiind un simplu indiciu al nivelului probabil de hormoni masculini pe care îl deţine sau nu creierul vostru şi care au apărut în perioada dintre a şasea şi a opta săptămână de după ce aţi fost concepuţi. Acest lucru se reflectă în preferinţele voastre, la nivelul valorilor, comportamentului, stilului, orientării şi alegerilor.

start

Încercuiţi afirmaţia care vi se pare valabilă cel mai adesea în cazul vostru: 1. Când este vorba de interpretarea unei hărţi sau de căutatul într-un ghid al străzilor: a. aveţi dificultăţi şi cel mai adesea cereţi sprijinul altcuiva b. vă întoarceţi spre direcţia de mers c. nu aveţi nici un fel de dificultăţi în interpretarea hărţilor sau a ghidurilor străzilor 2. Pregătiţi un fel de mîncare complicat, radioul merge iar un prieten sună la telefon. Ce faceţi: a. lăsaţi radioul să meargă şi continuaţi să gătiţi în vreme ce vorbiţi la telefon b. opriţi radioul, vorbiţi şi continuaţi să gătiţi c. îi spuneţi că-1 sunaţi de îndată ce terminaţi de gătit

3. Vin nişte prieteni în vizită şi întreabă cum pot ajunge la casa voastră cea nouă. Ce faceţi: a. le desenaţi o hartă cu explicaţii clare şi le-o trimiteţi sau găsiţi pe cineva care să le explice cum să ajungă b. întrebaţi ce puncte de reper au şi apoi încercaţi să le explicaţi cum să ajungă c. le explicaţi verbal — „Mergeţi pe drumul M3 pînă la New Castle, opriţi, o luaţi la stînga, a doua la dreapta după stop..." 4. Când explicaţi o idee sau un concept, cel mai adesea: a. folosiţi creion, hârtie şi multe gesturi b. explicaţi verbal, folosind doar un limbaj al trupului şi gesturi c. explicaţi verbal, clar şi concis.

5. Când vă întoarceţi acasă de la un film grozav, preferaţi să: a. vă imaginaţi în gând scenele din film b. comentaţi scenele şi dialogul c. citaţi mai ales ceea ce s-a spus în film 6. La cinema preferaţi să staţi: a. în dreapta b. oriunde c. în stânga 7. Un prieten are nişte probleme de natură mecanică. Cum reacţionaţi: a. îl înţelegeţi şi discutaţi despre ce simte el în această privinţă b. îi recomandaţi pe cineva de încredere, care ar putea remedia situaţia c. vă daţi seama cum funcţionează şi încercaţi să remediaţi chiar voi problema

8. Vă aflaţi într-un loc care nu va este familiar şi cineva vă întreabă încotro este nordul: a. mărturisiţi că nu ştiţi b. presupuneţi, după ce vă gândiţi puţin c. arătaţi direcţia nord fără nici o dificultate 9. Aţi găsit un loc de parcare, dar este foarte mic şi trebuie să intraţi cu spatele: a. încercaţi să găsiţi alt loc b. încercaţi cu grijă să intraţi cu spatele c. intraţi cu spatele fără nici o dificultate 10. Vă uitaţi la televizor când telefonul sună: a. răspundeţi la telefon cu televizorul deschis b. întâi daţi televizorul mai încet şi apoi răspundeţi c. opriţi televizorul, le spuneţi celorlalţi să tacă şi apoi răspundeţi

11. Tocmai aţi auzit o melodie nouă interpretată de cântăreţul preferat. Ce faceţi de obicei: a. puteţi reproduce o parte din ea fără nici o dificultate b. puteţi reproduce o parte din ea, doar dacă este o melodie foarte simplă c. vi se pare greu să vă amintiţi cum era, dar aţi reţinut o parte din cuvinte 12. Cel mai bine precizaţi ce va urma: a. prin intuiţie b. luând o hotărîre în funcţie de informaţiile disponibile, dar şi de „fler" c. folosiţi fapte, date statistice şi de tot felul 13. V-aţi rătăcit cheile: a. vă apucaţi de altceva până când apar de la sine? b. vă apucaţi de altceva, dar încercaţi să vă amintiţi unde le-aţi pus? c. refaceţi în gând traseul până vă amintiţi unde le-aţi lăsat?

14. Vă aflaţi într-o cameră de hotel şi auziţi o sirenă undeva departe: a. puteţi spune exact dincotro vine sunetul b. aţi putea, eventual, s-o faceţi dacă v-aţi concentra c. nu puteţi identifica de unde provine sunetul 15. Mergeţi la o întîlnire mondenă şi vă sînt prezentate şapte sau opt persoane pe care nu le-aţi mai întîlnit. A doua zi: a. vă amintiţi cu uşurinţă chipul lor b. vă amintiţi doar chipul unora dintre ei c. vă e mai uşor să vă amintiţi numele lor 16. Vreţi să mergeţi la ţară în vacanţă, dar partenerul ar vrea să meargă la mare. Pentru a-1 convinge că soluţia voastră este mai bună: a. îi spuneţi pe un ton blând că vă place la ţară şi acolo se simt întotdeauna bine şi copiii şi întreaga familie b. îi spuneţi că dacă mergeţi la ţară veţi fi foarte recunoscători şi data viitoare veţi merge la mare c. vă folosiţi de fapte concrete: la ţară e mai aproape, mai ieftin, mai bine organizat pentru sport şi petrecerea timpului liber

17. Când vă planificaţi activităţile zilnice, de obicei: a. întocmiţi o listă pentru a şti exact ce aveţi de făcut b. vă gândiţi la lucrurile pe care trebuie să le faceţi c. vă imaginaţi cu cine vă veţi întâlni, unde veţi merge şi ce veţi face 18. Un prieten are o problemă personală şi a venit să discute cu voi: a. sunteţi plini de compasiune şi înţelegere b. îi spuneţi că lucrurile nu sunt niciodată atut de rele pe cât par şi îi explicaţi şi de ce c. îi oferiţi sugestii sau sfaturi raţionale despre felul cum ar trebui rezolvată problema 19. Doi prieteni din căsnicii diferite au câte o idilă ascunsă. Cât de probabil este să vă daţi seama: a. vă daţi seama de la bun început b. vă daţi seama în aproape jumătate din cazuri c. mai mult ca sigur că nu observaţi

20. Ce înseamnă viaţa de fapt aşa cum o percepeţi voi: a. să ai prieteni şi să trăieşti în armonie cu cei din jur b. să fii prietenos cu ceilalţi, păstrându-ţi independenţa personală c. să-ţi atingi scopurile importante câștigând respectul celorlalţi şi obţinând un anumit prestigiu şi progres 21. Dacă aţi avea de ales, aţi prefera să munciţi: a. într-o echipă cu persoane compatibile b. în jurul altora, dar menţinîndu-vă propriul teritoriu c. de unii singuri 22. Ce anume preferaţi să citiţi: a. romane b. reviste şi ziare c. poveşti adevărate, autobiografii

23. Când mergeţi la cumpărături, aveţi tendinţa să: a. cumpăraţi la primul imbold, mai ales lucruri speciale b. aveţi o listă prestabilită, dar luaţi ce vă pică la îndemînă c. citiţi etichetele şi comparaţi preţurile 24. Preferaţi să vă culcaţi, să vă treziţi şi să mâncaţi: a. de cîte ori aveţi chef b. conform unui program care însă poate fi flexibil c. cam la aceeaşi oră în fiecare zi 25. Tocmai aţi început să lucraţi într-o slujbă nouă şi aţi cunoscut o grămadă de lume din rîndul personalului. Una dintre persoane vă telefonează acasă: a. vă este uşor să-i recunoaşteţi vocea b. cam în jumătate din cazuri îi recunoaşteţi vocea c. aveţi probleme în a-i recunoaşte vocea

26. Ce vă supără cel mai tare când vă certaţi cu cineva: a. faptul că persoana respectivă tace sau nu reacţionează b. că nu înţelege punctul vostru de vedere c. că pune întrebări precise sau provocatoare ori că face comentarii 27. La şcoală, cum reacţionaţi la dictări şi compuneri: a. vi se păreau la fel de uşoare b. preferaţi una dintre cele două c. nu eraţi prea bun la nici una 28. Când e vorba de dans sau de muzică de jazz: a. „trăiţi" muzica de îndată ce învăţaţi paşii b. în parte, reuşiţi să faceţi mişcările sau să dansaţi şi în parte nu c. aveţi probleme cu păstrarea ritmului

29. Cât de buni sunteţi la identificarea şi imitarea sunetelor scoase de diverse animale: a. nu prea buni b. aşa şi aşa c. foarte buni 30. La sfârşitul unei zile lungi şi obositoare, de obicei preferaţi să: a. vorbiţi cu familia sau cu prietenii despre ziua respectivă b. ascultaţi pe alţii vorbind despre cum şi-au petrecut ei ziua c. citiţi un ziar, vă uitaţi la televizor şi nu vorbiţi.

Cum se calculează acest test? Mai întâi adunaţi răspunsurile a, b şi c şi folosiţi următorul tabel pentru a obţine rezultatul final Pentru bărbaţ: A x 15 puncte = B x 5 puncte = C x (-5) puncte = Total puncte = Pentru femei A x 10 puncte = B x 5 puncte = C x (-5) puncte = Total puncte =

La toate întrebările la care răspunsurile nu reflectă foarte exact propria situaţie sau la cele la care nu aţi încercuit nici o literă, acordaţi-vă câte 5 puncte. Analizarea rezultatului Majoritatea bărbaţilor vor avea între 0-180, iar majoritatea femeilor între 150-300. Creierele „setate" pe o gândire primordial masculină vor obţine sub 150. Cu cât sunt mai aproape de 0, cu atât sunt mai masculine şi cu atât este mai mare nivelul de testosteron. Creierele structurate mai ales pe o gândire feminină vor obţine peste 180. Cu cât cifra este mai mare, cu atât creierul este mai feminin şi persoana respectivă va da dovadă de un simţ creator important, dar şi de talente artistice şi muzicale.

Dacă un bărbat are peste 180 de puncte, creşte probabilitatea de a deveni homosexual. Bărbaţii care obţin sub 0 puncte şi femeile care obţin peste 300 de puncte au creiere configurate atât de opus, încât singurul lucru pe care îl au în comun este că trăiesc pe aceeaşi planetă. Între 150 şi 180 înseamnă compatibilitate de gândire pentru ambele sexe sau că sunt, de fapt, un amestec de sexe.

+ info

Capitolul 4 Vorbitul și ascultatul

Ce spun femeile ... ce aud bărbații

start

Barbara şi Allan tocmai se pregăteau să meargă la o petrecere.Ea l-a întrebat pe el lucrul de care bărbaţii se tem cel mai tare: „Iubitule, care crezi că se potrivesc cu rochia asta ?" Pe Allan l-au trecut fiorii. Îşi dădea seama că o încurcase. „Păi... îmm... Care vrei tu, dragostea mea", îngăimă el. „Hai, Allan", zise ea cu nerăbdare. „Spune care vin mai bine... Cei albaştri sau cei aurii?" „Cei aurii", răspunse el agitat. „Dar ăia albaştri ce au ?", întrebă ea. „Nu ţi-au plăcut niciodată. Am dat o avere pe ei şi n-ai putut să-i suferi!" Allan s-a făcut mic dintr-odată. „Dacă nu te interesează ce cred nu mă mai întreba", spuse el. El a crezut că i se ceruse să rezolve o problemă. Numai că atunci când a găsit soluţia, ea n-a fost deloc recunoscătoare. De fapt, Barbara folosea un stil caracteristic femeilor: gânditul cu glas tare.

În acest capitol, ne vom ocupa de problemele de comunicare pe care le au bărbaţii şi femeile, încercând să oferim câteva soluţii inedite. Strategia „pantofilor albaştri sau aurii" Atunci când o femeie întreabă „albaştri sau aurii", vrând să știe cu ce să se încalţe, e foarte important ca bărbatul să nu îi dea nici un fel de răspuns. În schimb, el trebuie să spună: "N-ai ales nici una dintre perechi, iubito?" Majoritatea femeilor vor fi surprinse de această abordare, pentru că ele ştiu în general că bărbaţii au imediat o preferinţă. Realitatea este că deja i-a ales pe cei aurii. „De ce pe cei aurii?", va întreba el. Un bărbat abil va replica: „Uau! Ce alegere fantastică! O să arăţi splendid! Bine ai făcut! îmi place la nebunie!" Şi în mod sigur va avea o seară excelentă.

De ce bărbaţii nu sunt în stare să vorbească aşa cum se cuvine? De mii de ani se ştie că bărbaţii nu se prea pricep la conversaţii, în special comparativ cu femeile. Nu numai că fetiţele încep să vorbească mai repede decât băieţii, dar la trei ani o fetiţă are un vocabular de două ori mai bogat decât al unui băieţel de aceeaşi vârstă, exprimarea sa fiind aproape sută la sută inteligibilă. Pentru bărbaţi, vorbirea nu este un talent special al creierului. Ea funcţionează doar la nivelul lobului stâng, fără o localizare specifică. Acest lucru arată de ce băieţii au tendinţa să mormăie şi să pronunţe cuvintele mai anevoios decât fetele. Ei folosesc o mulţime de „ăăă",„cam aşa ceva" în timpul conversaţiilor, nu pronunţă bine finalul cuvintelor şi utilizează doar trei tonuri ale vocii atunci când vorbesc, în vreme ce femeile folosesc cinci tonuri.

Localizarea vorbirii şi a limbajului la bărbaţi (Zonele cu negru reprezintă zonele active.) Institutul de Psihiatrie din Londra, 1999.

Niciunde nu este mai evidentă diferenţa de exprimare dintre bărbaţi şi femei ca în cazul sporturilor. Uitaţi-vă la meciurile sportive şi analizaţi cu atenţie cum baschetbalistele, de exemplu, îşi pot descrie meciul precis, succint şi perfect inteligibil, în vreme ce bărbaţii, atunci când li se ia un interviu, nu numai că nu au nici o logică în puţinul pe care îl spun, dar ai impresia că nici măcar nu-şi mişcă buzele. Pentru un bărbat, nu e niciodată o problemă să cumpere o felicitare, ceea ce-1 blochează este că trebuie s-o şi scrie.

De ce femeile simt nevoia să vorbească? Creierul bărbaţilor este foarte compartimentat şi are capacitatea de a distinge şi înmagazina informaţii. La sfârşitul unei zile pline de tot soiul de probleme, creierul bărbatului le poate „îndosaria". Creierul femeii nu înmagazinează astfel informaţiile — problemele revenindu-le permanent în minte. De aceea la sfârşitul unei zile grele, când femeia se descarcă verbal, obiectivul ei este să scape de probleme, nu să găsească soluţii ori să tragă concluzii, cum ar crede bărbații...

Explicaţia hormonală Cercetătoarea Elizabeth Hanson descoperit că nivelul scăzut de testosteron reduce capacitatea de orientare în spaţiu a femeii, în vreme ce un nivel crescut de estrogen sporeşte capacitatea de exprimare şi cea motoare. Aceasta explică de ce în timpul ciclului menstrual, în zilele cu o mare cantitate de estrogen, femeia se comportă calm, vorbind foarte fluent, aproape perfect. În zilele cu o cantitate mare de testosteron, vorbirea sa este mai haotică, iar capacitatea de orientare în spaţiu este mai bună — adică nu mai este chiar atât de expertă în a-1 umili pe bărbat printr-o remarcă usturătoare şi neavenită, în schimb îl poate nimeri în cap cu o tigaie de la 10 metri.

Femeilor le place să vorbească Bărbaţii pot să vorbească sau să privească ecranul — nu le pot face pe amândouă deodată — şi nici nu înţeleg cum de femeile reuşesc asta. În timpul pauzelor pentru reclame, adesea bărbatul o întreabă pe femeie ce s-a întâmplat de fapt în film şi care este de fapt legătura cu personajul respectiv. Spre deosebire de femei, el este incapabil să discearnă limbajul trupului, care exprimă ceea ce simt personajele din punct de vedere emoţional. Cum femeile iniţial îşi petreceau vremea cu alte femei şi cu copiii în grup, ele şi-au dezvoltat capacitatea de a comunica eficient, pentru a păstra relaţii convenabile. Pentru o femeie, vorbirea continuă să aibă un asemenea scop precis: crearea de noi relaţii interumane şi împrietenirea. Pentru bărbaţi, vorbirea înseamnă o referire strictă la fapte.

+ info

Bărbaţii consideră că telefonul este o unealtă de comunicare pentru exprimarea unor fapte sau a unor informaţii, în schimb femeile îl consideră o modalitate de a stabili legături trainice. O femeie poate să îşi petreacă două săptămâni de vacanţă cu prietena ei şi la întoarcerea acasă să o sune pe aceeaşi prietenă şi să mai vorbească două ore. Când un bărbat stă şi priveşte pe geam, scanerul arată că de fapt are o conversaţie cu sine în gând. Când femeia îl vede pe bărbat că face asta, presupune că este plictisit sau leneş şi încearcă să-i vorbească sau să-i dea ceva de făcut. Cel mai adesea, bărbatul se înfurie că este întrerupt. Căci aşa cum bine ştim, el nu poate face mai multe lucruri deodată. Barbații gândesc în gând! Femeile gândesc cu glas tare!

+ info

Primejdia gânditului cu glas tare Femeile percep gânditul cu glas tare ca pe o formă de afecţiune, de a-i împărtăşi aproapelui problemele, numai că bărbaţii văd lucrurile cu totul diferit. La nivel personal, bărbatul socoteşte că femeia îi înşiră o listă întreagă de probleme pe care ar vrea să le rezolve el, deci intră în panică, se enervează sau încearcă să-i spună ei ce are de făcut. Pentru a-i impresiona pe bărbaţi, femeia trebuie să îşi ţină ideile pentru ea şi să tragă doar concluziile. Ea trebuie să înţeleagă că atunci când bărbatul nu vorbeşte acesta nu e neapărat un indiciu că ar fi ceva în neregulă. Bărbaţii trebuie să înţeleagă că atunci când femeia vorbeşte nu aşteaptă să i se găsească soluţii.

„Odată nu i-am vorbit nevestei şase luni", spunea un comic. „N-am vrut s-o întrerup." Media zilnică pentru un bărbat este de aproximativ 7.000 de „cuvinte". El şi-a terminat cele 7.000 de „cuvinte" şi nu mai are chef să comunice. El e fericit doar să se uite în gol. Starea ei depinde de ce a făcut peste zi. Dacă a stat de vorbă cu alţii, probabil că şi-a folosit cele 20.000 de „cuvinte" rostite zilnic, deci nu prea mai are chef nici ea să stea de vorbă. Dacă a rămas acasă cu nişte copii mici, în cel mai fericit caz, a folosit între 2.000 şi 3.000 de „cuvinte". I-au mai rămas 15.000! Cu toţii cunoaştem divergenţele din timpul cinei.

Atunci când o femeie îşi consumă cuvintele nefolosite de peste zi nu doreşte să fie întreruptă cu soluţii la problemele ei. Asta este o veste bună pentru bărbaţi — nu trebuie să răspundeţi, ci doar să le ascultaţi. După ce termină de vorbit, femeia se simte uşurată şi fericită. În plus, vă va considera un bărbat minunat tocmai pentru că aţi ascultat-o, aşa încât veţi avea probabil o seară liniştită. Discutarea problemelor de zi cu zi este pentru femeia modernă o modalitate de a se adapta stresului. Ea consideră că astfel stabileşte o legătură mai profundă cu partenerul de viaţă şi că totodată îl sprijină.

Cum vorbesc bărbaţii? Frazele bărbatului sunt mai scurte decât ale femeii şi mai bine structurate. Ele constau într-o introducere simplă, un punct de vedere clar şi o concluzie. E mai uşor de urmărit ce vrea să spună sau ce doreşte bărbatul. Dacă se încearcă o conversaţie pe mai multe planuri cu un bărbat, el e pierdut. E foarte important ca femeia să înţeleagă că pentru a fi convingătoare cu un bărbat trebuie să se concentreze asupra unei singure idei clare. Regula nr. 1 Atunci când i se vorbeşte unui bărbat este simplitatea! Lui trebuie să i se spună un singur lucru odată, la care să se poată gândi.

Dacă urmează să prezentaţi o idee unui grup de bărbaţi şi femei, este mai sigur să folosiţi o structură de exprimare tipic masculină pentru a vă sublinia punctele de vedere. Ambele sexe pot urmări exprimările de tip masculin, în vreme ce bărbaţii au probleme cu urmărirea unei conversaţii pe mai multe planuri, caracteristică femeilor; ei devin astfel rapid neinteresaţi. Conversaţiile tipic feminine pe mai multe planuri Existând un flux mai mare de informaţii între emisferele stângă şi dreaptă, precum şi localizări specifice ale vorbirii în creier, majoritatea femeilor pot vorbi despre mai multe subiecte simultan — uneori într-o singură frază. E ca şi cum ar jongla cu trei sau patru mingi în acelaşi timp, iar majoritatea femeilor pot să facă asta fără nici un efort. Şi nu numai atât.

Această capacitate de a conversa pe mai multe planuri este frustrantă pentru bărbaţi, având în vedere că în cazul lor creierul este configurat pe un singur plan şi deci nu se poate ocupa decât de un singur subiect deodată. Când mai multe femei abordează mai multe subiecte, bărbaţii devin complet depăşiţi şi dezorientaţi. O femeie poate începe prin a vorbi despre un lucru, apoi să schimbe direcţia la jumătatea frazei spre altceva fără nici un avertisment şi să revină la primul cu o precizare complet diferită aruncată acolo exact cum trebuie. Bărbaţii devin brusc confuzi şi năuciţi.

Ce se vede la o scanare a creierului? Când vorbeşte o femeie, scanerul arată că funcţionează atât centrii de control ai vorbirii din lobul stâng cât şi cei din lobul drept. Funcţiile auzului operează simultan. Această extraordinară capacitate de a urmări mai multe planuri îi permite unei femei să vorbească şi să asculte în acelaşi timp şi să facă şi una şi alta la nivelul mai multor subiecte fără legătură între ele. Bărbaţii sunt uluiţi când află că femeile au un asemenea talent, pentru că ei le consideră doar mai gălăgioase şi atât. Femeile pot vorbi şi asculta în acelaşi timp, acuzându-i totodată pe bărbaţi că nu sunt în stare să facă nici una, nici alta.

+ info

Strategiile de adresare în cazul bărbaţilor Dacă vreţi să comunicaţi cu bărbaţii, strategia cea mai simplă este să nu-i întrerupeţi când vorbesc. Ele nu se pot abţine să nu transforme conversaţia într-una pe mai multe niveluri, pentru a-i impresiona pe ei sau pentru a-i face să se simtă mai importanţi. Frazele bărbatului au ca finalitate o soluţie, drept pentru care trebuie să le ducă la capăt. Altfel, conversaţia pare fără sens. Această concepţie îi este străină femeii — ea urmăreşte mai multe piste pentru a construi un raport şi pentru a-1 face pe el să se simtă mai important.

+ info

De ce bărbaţilor le plac vorbele mari? Neexistînd o localizare specifică a vorbirii în creier, vânătorul trebuia să fie capabil să comunice un număr cât mai mare de informaţii prin cât mai puţine vorbe, astfel încât creierul său şi-a dezvoltat anumite zone de vocabular localizate în partea din faţă şi din spate a lobului stâng. La femei, vocabularul se află la nivelul emisferelor atât în faţă cât şi în spate şi nu este punctul lor forte. Ca urmare, definirea şi înţelesul cuvintelor nu contează atât de mult pentru o femeie, căci ea se bazează pe tonul vocii pentru o exprimare mai fidelă, dar şi pe limbajul trupului, pentru a-i da un conţinut emoţional.

Femeile vorbesc pe ocolite Creierul femeilor este axat pe prelucrare, respectiv, pe o prelucrare a comunicării. Bărbaţii consideră aceasta drept o lipsă de structurare, iar scopul în sine îi zăpăceşte pur şi simplu, astfel încât le acuză pe femei că nu ştiu ce vor. Vorbitul pe ocolite duce la formarea unor relaţii între femei, dar cel mai adesea nu funcţionează în cazul bărbaţilor, pentru că ei nu pricep regulile jocului. Vorbirea pe ocolite presupune de obicei o exprimare care cuprinde ceva de genul „oarecum", „într-o oarecare măsură", „un pic". Atunci când o femeie foloseşte vorbirea pe ocolite şi are drept interlocutor o altă femeie, asta nu reprezintă o problemă — femeile ştiu să discearnă adevăratul înţeles, în schimb, poate fi dezastruos în cazul unei discuţii cu un bărbat. Ei se exprimă direct şi iau totul ca atare.

Bărbaţii spun totul pe şleau Propoziţiile bărbaţilor sunt scurte, directe, axate pe o soluţie, deci la obiect, folosind un vocabular mai restrâns şi împănând totul cu fapte. Ei folosesc calificative precum „niciunul", „niciodată" şi „categoric". Ce e de făcut? Bărbaţii trebuie să înţeleagă faptul că o exprimare pe ocolite face parte din structura femeilor şi că nu trebuie să se supere din această cauză. Pentru a pune bazele unei relaţii sentimentale cu o femeie, bărbatul trebuie să ştie să o asculte cu atenţie, arătându-i că o ascultă prin onomatopee şi limbajul trupului. El nu trebuie să ofere în mod voluntar soluţii sau să pună la îndoială motivaţiile ei.

+ info

Cea mai bună tehnică pentru un bărbat e să o întrebe: „Vrei să te ascult aşa cum o fac bărbaţii sau cum o fac femeile ?" Dacă ea vrea să fie ascultată ca de la femeie la femeie, atunci el trebuie doar s-o urmărească şi s-o încurajeze. Dacă ea spune că vrea s-o asculte aşa cum o fac bărbaţii, el poate oferi soluţii. Pentru a avea un impact cât mai mare asupra unui bărbat, spuneţi-i despre ce vreţi să discutaţi şi când. De exemplu: „Aş vrea să discutăm despre cum trebuie rezolvată o problemă pe care o am cu şeful meu la birou — îţi convine după masa de seară, pe la şapte, ca să-ţi spun cum stau lucrurile exact?" Acest sistem se adresează structurii logice a creierului bărbatului.

Cum poate fi motivat un bărbat să treacă la fapte? O femeie expertă în adresarea pe ocolite pune întotdeauna întrebări cu „poţi" sau „ai putea": „Poţi să duci gunoiul ?"; „Ai putea să mă suni diseară ?"; „Poţi să iei tu copiii ?" Bărbatul interpretează vorbele ca atare atunci când ea spune: „Poţi să schimbi becul?" El înţelege: „Eşti în stare să schimbi un bec?" Bărbatul interpretează întrebările care încep cu „poţi" sau „ai putea" ca pe o formă de verificare a capacităţilor sale, aşa încât răspunsul său logic este „Da" —poate să ducă gunoiul sau ar putea să schimbe becul, dar asta nu înseamnă o asumare a acţiunii respective. În plus, bărbaţii se simt manipulaţi şi obligaţi să dea un răspuns afirmativ.

Pentru a motiva un bărbat, formulaţi cererea folosind sintagma „N-ai vrea", şi atunci el se va implica. De exemplu: „N-ai vrea să mă suni diseară?" — ceea ce presupune o implicare, drept pentru care bărbatul poate răspunde cu „Da" sau „Nu". Mai bine să ţi se răspundă „nu" la o întrebare care începe cu „N-ai vrea" şi să-ţi dai seama exact cum stau lucrurile decât să primeşti un „Da" la toate care încep cu „Poţi" sau „Ai putea". Un bărbat care cere o femeie de soţie îi va spune: „N-ai vrea să te căsătoreşti cu mine?"; niciodată nu va zice: „Ai putea să te căsătoreşti cu mine?" Femeile pun sentiment în ceea ce spun, bărbaţii doar se exprimă.

+ info

Cum vocabularul nu este chiar punctul forte din creierul femeilor, ele pot considera definirea precisă a cuvintelor ca irelevantă. Apoi, mai există şi licenţele poetice, şi nu se vor sfii să exagereze de dragul efectului obţinut. Bărbaţii însă vor interpreta fiecare cuvânt pe care ele îl vor spune ca şi cum ar fi unul sincer şi vor reacţiona ca atare. De exemplu, când o femeie spune: „Dacă aş sta lângă o femeie care ar fi îmbrăcată într-o rochie identică cu a mea, pur şi simplu aş muri, căci nu există nimic mai rău pe lumea asta!", nu înseamnă că realmente nu există nimic mai rău pe lumea asta, aşa cum nici nu o să moară; în schimb, mintea bărbatului, care ia lucrurile ad litteram, e în stare să formuleze un răspuns de genul: „Nu, n-ai să mori"!

În mod similar, femeia ar trebui să înveţe să se certe logic cu bărbatul, dacă doreşte să câştige „bătălia", şi să-şi exprime ideile pe rând. Niciodată într-o ceartă n-ar trebui să discute pe mai multe planuri — altfel nu va avea nici o şansă de reuşită.

Iată o secvenţă tipică de zece secunde, care arată cum urmăreşte femeia o discuţie:

Tristeţe Surpriză Mânie Bucurie Teamă Dorinţă

Femeia captează înţelesul a ceea ce i se spune din intonaţie şi din limbajul trupului vorbitorului.

Bărbaţii ascultă ca nişte statui Obiectivul biologic al bărbatului războinic era ca atunci când asculta să rămână impasibil, pentru a nu-şi trăda emoţiile. Iată aceleaşi expresii faciale folosite de un bărbat în zece secunde de ascultare:

Tristeţe Surpriză Mânie Bucurie Teamă Dorinţă

Cum să-1 determini pe un bărbat să te asculte? Fixează o oră anumită, oferă-i o ordine precisă a lucrurilor/faptelor, anunţă o limită de timp şi spune-i că nu doreşti soluţii sau planuri de acţiune. Spune-i: „Aş vrea să discutăm ce am făcut pe ziua de azi. După cină e bine ? N-am nevoie de soluţii, vreau doar să mă asculţi." Majoritatea bărbaţilor vor accepta o asemenea propunere, pentru că are o localizare precisă în timp şi spaţiu, precum şi un obiectiv — adică toate elementele necesare tipului de gândire masculin. Şi în plus, nici nu trebuie să facă un lucru anume. În loc să îi oferi un feedback al emoţiilor sale, aşa cum ar trebui procedat cu o altă femeie — să păstrezi un chip inexpresiv, să dai din cap, să mormăi ceva şi să nu întrerupi.

capitolul 5 Capacităţi de orientare în spaţiu — hărţi, ţinte şi parcări paralele

start

Gândire sexistă Interpretarea hărţilor şi determinarea locului în care vă aflaţi se bazează pe capacitatea de orientare în spaţiu. Scanarea creierului arată că această capacitate este localizată în lobul frontal drept la bărbaţi şi băieţi, reprezentînd una dintre cele mai puternice însuşiri masculine. Ea s-a dezvoltat din vremuri străvechi pentru a permite bărbaţilor, vânătorilor, să calculeze viteza, mişcările necesare şi distanţa faţă de pradă, stabilind cât de repede trebuie să alerge ca să-şi atingă ţinta şi de câtă forţă este nevoie ca să omoare prada ce va deveni prânz, folosind un bolovan sau o lance. Capacitatea de orientare în spaţiu este localizată în ambele emisfere ale creierului la femei, neavând însă un loc precis măsurabil, ca la bărbaţi.

Vânătorul de prânzuri în acţiune Orientarea în spaţiu înseamnă capacitatea de a vedea cu ochii minţii forma lucrurilor, dimensiunea lor, felul cum sunt coordonate, proporţionate, cum se mişcă şi unde sunt plasate geografic. De asemenea, orientarea mai implică şi capacitatea de a imagina un obiect care se mişcă în spaţiu în jurul unui obstacol şi a vedea lucrurile dintr-o perspectivă tridimensională. Scopul său este să determine mişcarea ţintei fixate, pentru a şti cum să o atingă în plin. Profesorul de psihologie dr. Camilla Benbow de la Universitatea de Stat din lowa a făcut o scanare a creierului unde a constatat că în vreme ce fetele se descurcau foarte bine în a vedea cu ochii minţii în două dimensiuni, băieţii au capacitatea de a vedea în trei dimensiuni, adică de a percepe adâncimea.

feminin masculin Localizarea capacităţii de orientare în spaţiu (Zonele cu negru reprezintă zonele active) Institutul de Psihiatrie din Londra, 1999

Faptul că nu au o localizare precisă a capacităţii de orientare în spaţiu denotă că majoritatea femeilor se descurcă nesatisfăcător în această privinţă. Lor nu le plac activităţile care presupun orientare în spaţiu şi nu urmează profesii sau nu-şi petrec timpul liber cu ceva care presupune orientare în spaţiu. Femeile nu se descurcă bine în spaţiu, pentru că în evoluţia lor n-au vânat altceva decât bărbaţi. Este suficient să vă aflaţi pe orice stadion sportiv pentru a fi martorii felului în care bărbaţii se ridică de la locul lor şi se duc să-şi cumpere ceva de băut, reuşind să se întoarcă în acelaşi loc.

De ce băieţii sunt atraşi de sălile cu jocuri video? Majoritatea presupun aparatură tridimensională. Bărbatul modern nu mai trebuie să vâneze prânzul. El îşi foloseşte actualmente simţul de orientare în spaţiu în alte direcţii, cum ar fi golful, jocurile pe calculator, fotbalul, săgeţile aruncate la ţintă sau orice alt sport ori activitate ce presupune urmărirea unui lucru sau atingerea unei ţinte. Majoritatea femeilor gândesc că şi vânatul este plicticos. Dar dacă ar avea în partea dreaptă a creierului o zonă specifică dezvoltată pentru orientarea în spaţiu şi pentru a ţinti, nu numai că le-ar plăcea foarte mult, însă ar şi câştiga.

+ info

Bărbaţii sunt atât de obsedaţi să urmărească un alt bărbat care loveşte spre o ţintă, încât printre cei mai bine plătiţi oameni din lume se numără jucătorii de golf, fotbal, baschet şi tenis. N-ai nevoie să faci o facultate pentru a fi atât de respectat; este suficient să estimezi corect viteza, distanţa, unghiurile şi direcţia. Cum navighează femeile? „Dacă bărbaţii nu ar fi desenat astfel hărţile, n-ar mai fi trebuit ca noi, femeile, să le întoarcem cu capul în jos", se plâng multe femei.

+ info

„Dificultatea pe care o au majoritatea femeilor în a interpreta sau a se orienta cu ajutorul hărţilor constă în faptul că ele ar avea nevoie de o perspectivă tridimensională pentru a se orienta corect, în care apar copaci, munţi şi alte puncte de reper. Bărbaţii au acea capacitate de a transforma în gând o hartă bidimensională în una tridimensională, ceea ce majoritatea femeilor nu reuşesc. Bărbaţii pot transforma semnalele sonore în hărţi mentale tridimensionale pentru a vizualiza direcţia corectă şi drumul ce trebuie urmat, în vreme ce femeile sunt mai pricepute la hărţile tridimensionale.

„Dificultatea pe care o au majoritatea femeilor în a interpreta sau a se orienta cu ajutorul hărţilor constă în faptul că ele ar avea nevoie de o perspectivă tridimensională pentru a se orienta corect, în care apar copaci, munţi şi alte puncte de reper. Bărbaţii au acea capacitate de a transforma în gând o hartă bidimensională în una tridimensională, ceea ce majoritatea femeilor nu reuşesc. Bărbaţii pot transforma semnalele sonore în hărţi mentale tridimensionale pentru a vizualiza direcţia corectă şi drumul ce trebuie urmat, în vreme ce femeile sunt mai pricepute la hărţile tridimensionale.

Evitarea certurilor Bărbaţilor le place să conducă rapid pe drumurile şerpuite, deoarece capacitatea de orientare în spaţiu le e de mare ajutor schimbătorul de viteze se acţionează printr-o mişcare de rotaţie, ambreiajul şi frâna pot fi combinate şi pot fi percepute relativ rapid colţurile, unghiurile şi distanţele. Dar asta este posibil doar dacă nu merge radioul. Majoritatea bărbaţilor nu înţeleg faptul că atâta vreme cât în creier nu există o zonă specifică pentru interpretarea unei hărţi ea va fi învârtită nu mental, ci manual!

Pentru a avea o familie fericită: nu insistaţi niciodată ca femeia să interpreteze o hartă sau să caute o stradă în ghid! Capacitatea de orientare în spaţiu, fiind localizată pe ambele laturi ale creierului, interferează la femeie cu funcţia vorbirii. Pentru bărbat, condusul este o formă de testare a capacităţii de orientare în spaţiu în funcţie de mediul înconjurător. Pentru o femeie, scopul condusului este să ajungă cu bine din punctul A în punctul B. Femeile sunt mai sigure când se află la volan decât bărbaţii, doar că durează ceva mai mult drumul.

Femeia critică felul în care conduce bărbatul, pentru că datorită capacităţii lui de orientare în spaţiu, poate lua hotărâri şi emite judecăţi care ei îi par periculoase. În cazul în care el nu are antecedente pe şosea, ea nu trebuie să facă altceva decât să stea liniştită şi să nu comenteze. Când pe parbriz cade primul strop de ploaie, femeia dă drumul la ştergătoare, lucru pe care un bărbat nu-1 va pricepe niciodată. Creierul bărbatului aşteaptă până ce cad destule picături de ploaie pe parbriz în raport cu viteza ştergătoarelor, cărora le dă drumul exact când trebuie.

+ info

Cum să-i explici ceva unei femei? Nu daţi niciodată unei femei sfaturi de genul „Ia-o spre nord" sau „Ia-o spre vest vreo cinci kilometri", pentru că aşa ceva presupune un adevărat talent de busolă. În schimb, puteţi să-i daţi indicaţii care presupun puncte de reper cum ar fi: „Treci pe lângă McDonald's şi îndreaptă-te spre clădirea pe care scrie Banca Naţională." Asta îi va permite femeii să repereze locurile respective datorită capacităţii sale de percepţie vizuală periferică.

Creierul băieţilor se dezvoltă altfel Lobul drept al băieţilor se dezvoltă şi creşte într-un ritm mai rapid decât cel stâng. Asta presupune mai multe legături la acest nivel şi mai puţine cu lobul stâng. La fete, ambii lobi se dezvoltă într-un ritm mai echilibrat, ceea ce le dă posibilitatea să dovedească mai multe talente. Cum există şi o mai bună conectare între lobul stâng şi cel drept printr-un corpus callosum mai gros, au tendinţa să fie mai degrabă ambidextre, ceea ce face ca multe femei să aibă probleme în a distinge între stânga şi dreapta. Hormonii de testosteron inhibă dezvoltarea lobului stâng la băieţi, în schimb cel drept progresează mai rapid, ceea ce îi face să se orienteze mult mai bine în spaţiu.

Ocupaţii care presupun talentul de orientare în spaţiu Atunci când au o capacitate de orientare în spaţiu egală cu cea a bărbaţilor, femeile pot să dea rezultate chiar mai bune decât bărbaţii. Femeile excelează în zone de creaţie cum ar fi artele spectacolului, învăţământ, resurse umane şi literatură, toate acestea fiind domenii în care logica abstractă nu este de o importanţă primordială, în vreme ce bărbaţii joacă şah, femeile dansează sau îşi redecorează casa. Băieţii şi jucăriile lor Băieţii îşi iubesc jucăriile, lor nu le dispare niciodată obsesia pentru jucăriile nepractice cu legături clare de orientare în spaţiu — drept pentru care petrec mult mai multă vreme alături de ele.

Lor le plac televizoarele în miniatură, de buzunar, telefoanele mobile în formă de automobile, calculatoarele şi jocurile video, camerele digitale, armele complicate, luminile care se aprind şi se sting la comandă vocală şi tot ce presupune un tip de motor. Dacă ţiuie, clipeşte şi are nevoie de cel puţin şase baterii, înseamnă că e ceva pe placul bărbaţilor. Fetelor le plac şi lor jucăriile, dar de obicei, pe la 12 ani, nu le mai interesează, pentru că devin tinere femei. Poate fi ameliorată capacitatea de orientare în spaţiu? O doză de testosteron poate îmbunătăţi capacitatea de orientare în spaţiu, dar nu este o opţiune satisfăcătoare pentru femei, pentru că există un revers al medaliei, care presupune o creştere a agresivităţii, pierderea părului de pe cap şi creşterea pilozităţii...

Femeile nu au dat greş doar că nu au reuşit să fie asemeni bărbaţilor. Ideea că femeile nu au reuşit în societate este valabilă doar când se porneşte de la presupunerea că reuşita este definită de standardele masculine sau că aşa ar trebui să fie pentru a putea determina nivelul de reuşită al oricui. Dar cine spune că a ajunge directorul executiv al unei mari corporaţii, să pilotezi un Jumbo Jet sau să programezi calculatorul unei navete spaţiale este măsura reuşitei absolute? Bărbaţii. Acesta este standardul lor de măiestrie, nu al tuturor.

Câteva strategii utile Dacă sunteţi o femeie care îşi creşte singură fiul sau există nişte bărbaţi în viaţa voastră, trebuie să înţelegeţi că, deşi au o excelentă orientare în spaţiu, nu pot face decât un singur lucru odată. Majoritatea au nevoie să fie ajutaţi pentru a-şi organiza temele, jurnalul şi viaţa, pentru a fi eficienţi în copilărie sau la vârsta adultă. Talentul organizatoric este înnăscut la fete şi femei. Dacă sunteţi bărbat şi aveţi o slujbă care presupune orientare în spaţiu, dacă sunteţi constructor sau arhitect, trebuie să înţelegeţi că majoritatea femeilor au nevoie de o perspectivă tridimensională pentru a fi convinse.

Câteva strategii utile Dacă sunteţi o femeie care îşi creşte singură fiul sau există nişte bărbaţi în viaţa voastră, trebuie să înţelegeţi că, deşi au o excelentă orientare în spaţiu, nu pot face decît un singur lucru odată. Majoritatea au nevoie să fie ajutaţi pentru a-şi organiza temele, jurnalul şi viaţa, pentru a fi eficienţi în copilărie sau la vârsta adultă. Talentul organizatoric este înnăscut la fete şi femei. Dacă sunteţi bărbat şi aveţi o slujbă care presupune orientare în spaţiu, dacă sunteţi constructor sau arhitect, trebuie să înţelegeţi că majoritatea femeilor au nevoie de o perspectivă tridimensională pentru a fi convinse.

Capitolul 6 Gânduri, atitudini, emoţii si alte zone dezastruoase

start

Percepţii diferite Bărbaţii şi femeile percep aceeaşi lume cu alţi ochi. Bărbatul vede lucruri şi obiecte, precum şi relaţiile dintre ele în spaţiu, ca atunci când încearcă să pună cap la cap piesele unui puzzle. Femeile au o privire mai de ansamblu, dar remarcă şi cel mai mic amănunt, iar piesele de puzzle şi relaţia dintre ele contează mai mult decât poziţionarea lor în spaţiu. În procesul de conştientizare, bărbatul este preocupat mai degrabă de obţinerea unor rezultate sau de atingerea unor scopuri, în schimb femeia se concentrează asupra comunicării, cooperării, armoniei, iubirii, împărtăşirii şi relaţiei reciproce. Contrastul este atât de mare, încât este uluitor că bărbaţii şi femeile măcar se gândesc să trăiască în comun.

+ info

+ info

Băieţii ţin la lucruri, fetele la oameni Creierul fetelor este conceput pentru a reacţiona în raport cu oamenii şi chipurile, în vreme ce al băieţilor reacţionează la obiecte şi la forma lor. Diferenţele ştiinţifice măsurabile între sexe demonstrează felul în care ei percep aceeaşi lume prin intermediul unor creiere alcătuite diferit. Fetiţele sunt atrase de chipuri şi păstrează un contact vizual cu două până la trei minute mai prelungit decât băieţii, iar băieţeii sunt mai preocupaţi de urmărirea mişcării unui obiect mobil cu forme neregulate. Fetele îşi doresc relaţii cu cei din jur şi colaborare Băieţii — putere şi poziţie socială. Băieţii concurează, fetele cooperează!

+ info

+ info

+ info

+ info

Emoţia în creier Cercetătoarea canadiană Sandra Witleson a făcut nişte teste pe bărbaţi şi femei pentru a localiza poziţia emoţiilor la nivelul creierului. Ea a ajuns la concluzia că emoţia la bărbaţi este localizată mai ales în două zone din emisfera dreaptă, iar la femei în ambele emisfere. Emoția la bărbați Emoția la femei

Pentru bărbaţi, emoţia este în general poziţionată în lobul drept, ceea ce înseamnă că poate acţiona separat de celelalte funcţii ale creierului. Într-o ceartă, bărbatul poate să-şi prezinte argumentele în mod logic (lobul stâng) şi apoi să treacă la o soluţie în spaţiu (partea din faţă a lobului drept), fără să se implice emoţional în chestiunea respectivă. La femei, emoţiile pot funcţiona simultan cu majoritatea altor funcţii ale creierului, ceea ce înseamnă că femeia poate plânge în timp ce schimbă un cauciuc la maşină, în vreme ce bărbatul consideră schimbarea cauciucului un fel de testare a capacităţilor sale de a rezolva o problemă, deci va rămâne complet impasibil, chiar dacă se află pe un drum pustiu, în toiul nopţii, unde plouă cu găleata, iar cauciucul de rezervă este dezumflat, ba mai mult, cu o săptămână în urmă a scos cricul din portbagaj şi a uitat să-1 mai pună la loc.

Când o femeie este nefericită din cauza relaţiei ei sentimentale, nu se poate concentra asupra muncii. Când un bărbat este nefericit la muncă, nu se poate concentra asupra relaţiei sentimentale. În condiţii de stres sau de tensiune, femeia consideră statul de vorbă cu bărbatul ca pe o răsplată, în vreme ce bărbatul apreciază că este o formă de intervenţie nedorită într-un proces care îi aparţine, acela de rezolvare a problemei. Ea vrea să vorbească şi să se cuibărească, iar el vrea să stea pe stânca lui sau să privească în gol. Pentru femeie, el devine nepăsător şi dezinteresat, iar pentru bărbat, ea ajunge să fie pisăloagă sau pedantă.

De ce bărbaţii „fac anumite lucruri"? Creierul bărbatului este structurat pentru a evalua şi înţelege obiectele, relaţia dintre ele, importanţa în spaţiu, cum funcţionează ansamblul şi soluţionarea problemelor. Creierul lui este programat pentru o reacţie în raport cu viaţa, care s-ar putea rezuma la „oare-cum-pot-s-o-repar". O femeie ne-a spus odată că ar fi vrut ca soţul ei să-i arate multă iubire — şi atunci el s-a apucat să tundă iarba. El considera că aceasta este o formă de exprimare a iubirii sale. ,,Pentru a-şi demonstra iubirea faţă de ea, el a escaladat cel mai înalt munte, a înotat în cel mai adânc ocean și a traversat deșertul cel mai cumplit. Numai că ea l-a părăsit —pentru că el nu era niciodată acasă".

De ce bărbaţii şi femeile se părăsesc unii pe alţii? Nevoia biologică a bărbatului constă în a asigura traiul femeii, iar recunoştinţa ei în raport cu eforturile depuse confirmă reuşita lui. Dacă ea e fericită, el se simte împlinit. Dacă nu este fericită, se consideră un ratat, pentru că el consideră că nu îi poate oferi destul. Permanent bărbaţii le spun prietenilor lor: „N-o pot mulţumi niciodată!" ,,Femeile îi părăsesc pe bărbaţi nu pentru că ar fi nefericite cu ceea ce le oferă ei, ci pentru că sunt neîmplinite din punct de vedere emoţional". Ea vrea iubire, idilă şi conversaţie, el simte nevoia ca femeia să îi spună că a reuşit în ceea ce a întreprins şi că este suficient ceea ce îi poate oferi.

+ info

De ce bărbaţilor le displace să nu aibă dreptate? Pentru a înţelege de ce bărbaţilor le displace să nu aibă dreptate, e foarte important să înţelegem istoria şi de unde provine acest tip de atitudine. Imaginaţi-vă următoarea scenă. O familie din epoca de piatră stă adunată în jurul focului dintr-o peşteră. Bărbatul păzeşte intrarea, privind în depărtare zona, scrutând orizontul pentru a percepe cea mai mică mişcare. Femeia şi copiii n-au mâncat de câteva zile bune şi el ştie că trebuie să plece la vânătoare de cum se îndreaptă vremea şi că nu se poate întoarce până nu aduce de-ale gurii. Acesta este rolul său, familia depinzând de el. Toţi sunt flămânzi, dar încrezători că el va reuşi, ca întotdeauna, îl roade stomacul şi îl cuprind îndoielile. Oare va reuşi iar? Sau familia îi va muri de foame? Oare îl vor omorâ alţi bărbaţi, pentru că este slăbit de foame? Stă acolo şi pândeşte, pe chipul lui neputându-se citi însă nimic. Nu trebuie să dea dovadă de teamă, pentru că familia lui s-ar descuraja. Trebuie să fie puternic.

,,Atunci când greşeşte, bărbatul se consideră un ratat, pentru că nu a fost capabil să-şi facă treaba aşa cum s-ar fi cuvenit". Când femeia spune: „Hai să întrebăm pe cineva", bărbatul de fapt aude: „Eşti un incompetent, nu eşti în stare să găseşti un drum." Dacă ea spune: „Robinetul din bucătărie curge — hai să chemăm instalatorul", el aude: „Nu eşti bun de nimic — am să chem alt bărbat să facă treaba." Acesta este de fapt motivul pentru care bărbaţilor le vine foarte greu să spună: „Iartă-mă." Consideră că astfel acceptă că a greşit şi recunoaşte că a avut un eşec. Pentru a depăşi o asemenea problemă, femeia trebuie să se asigure că nu-1 face pe bărbat să simtă că a greşit atunci când discută asemenea chestiuni.

De ce bărbaţii îşi ascund sentimentele? Din fire, bărbatul este bănuitor, competitiv, controlat, defensiv şi singuratic. El îşi ascunde starea emoţională, pentru a rămâne stăpân pe situaţie. Bărbaţii consideră că exteriorizarea emoţiilor ar însemna o pierdere a controlului. Societatea reîntăreşte acest tip de comportament la bărbaţi, învăţându-i să „se poarte bărbăteşte", să-şi afişeze curajul sau spunându-li-se că „băieţii nu plâng niciodată". Ca apărătoare a cuibului, femeia are un creier structurat pentru a fi deschis, încrezător, cooperant, pentru a-şi manifesta vulnerabilitatea şi a-şi destăinui emoţiile, pentru că ea ştie că nu este necesar să fie permanent stăpână pe situaţie. De aceea atunci când un bărbat sau o femeie sunt confruntaţi simultan cu diverse probleme, fiecare este uşor dezorientat de reacţia celuilalt.

De ce bărbaţii urăsc sfaturile? Bărbatul simte nevoia să fie convins că este capabil să-şi rezolve singur propriile probleme şi consideră că a le discuta cu alţii ar însemna o povară pentru ei. Nu-i oferiţi bărbatului vreun sfat decât dacă îl cere — în schimb, spuneţi-i ca aveţi încredere în capacitatea lui de a rezolva totul! Atunci când o femeie încearcă să-1 convingă pe un bărbat să discute despre despre problemele lui, el se opune, deoarece consideră că aceasta e o modalitate ca ea să-l creadă incompetent ori că vine cu o soluţie mai bună. În realitate, scopul ei este să-1 ajute să se simtă mai bine, pentru că atunci când o femeie dă un sfat, ea crede că pune bazele încrederii într-o relaţie, nepercepând acest lucru drept un semn de slăbiciune a celuilalt.

De ce bărbaţii oferă soluţii? Bărbaţii au o minte logică, axată pe rezolvarea problemelor. Când o femeie vorbeşte despre problemele ei, bărbatul o întrerupe veşnic şi oferă soluţii. El nu se poate abţine, pentru că aşa este programat creierul lui. Consideră că ea se va simţi mult mai bine dacă el va găsi o soluţie. Ea vrea doar să vorbească şi ignoră soluţiile lui. Ca urmare, el se simte incompetent și ratat ori se învinovăţeşte pentru problemele ei. Femeile nu vor soluţii, vor doar să discute despre problemele pe care le au cu cineva care să le asculte. ,,O femeie vorbeşte despre problemele ei pentru a se elibera de stres. Ea însă vrea să fie ascultată, şi nu „reparată".

De ce vorbesc femeile stresate? În momentele de stres sau tensiune, sunt activate principalele funcţii ale creierului; în cazul bărbatului, orientarea în spaţiu şi logica. La femeie este activată funcţia vorbirii şi adesea ea începe să pălăvrăgească nonstop. Bărbatului îi vine greu să o asculte discutând despre problemele ei, pentru că el consideră că ar trebui să găsească o rezolvare fiecăreia în parte. El nu vrea o simplă discuţie, ci vrea să şi acţioneze într-un fel! Mai mult ca sigur că o va întrerupe,întrebând: „Şi care e de fapt ideea?" Cea mai preţioasă lecţie pe care o poate învăţa un bărbat dintr-o atare situaţie este să asculte gesticulând şi confirmând onomatopeic spusele ei, fără să ofere soluţii. Acest concept însă este total străin oricărui bărbat, pentru că el nu vorbeşte decât atunci când are o soluţie de oferit.

De ce nu vorbesc bărbaţii stresaţi? Femeia vorbeşte cu glas tare, adică poate fi auzită, în vreme ce bărbatul vorbeşte în gând. La el nu există o zonă precisă în creier pentru vorbire, acest lucru convenind tipului său de setare mentală. Când se iveşte o problemă, el îşi vorbeşte în gând, iar ea vorbeşte cu alţii. De aceea, sub presiunea problemelor sau a stresului, bărbatul se închide în sine şi nu mai vorbeşte. El foloseşte lobul drept, încercând să rezolve problemele sau sa găsească soluţii şi nu mai foloseşte lobul stâng, ca să asculte sau să vorbească. Creierul lui nu poate face decât „un singur lucru odată". Femeile trebuie să înţeleagă că atunci când bărbatul se refugiază pe stânca lui, trebuie să-1 lase în pace, să gândească liniştit. După ce în final va rezolva problema, se va da jos de acolo singur, se va simţi fericit şi va reîncepe să vorbească.

De ce bărbaţii schimbă mereu canalele când privesc la televizor? Nimic nu le displace mai mult femeilor când se uită la televizor decât un bărbat care se mută de pe un canal pe altul. Mutând de pe un canal pe altul, mai uită de problemele lui şi caută soluţii la alţii. Femeile nu se mută de pe un canal pe altul — ele urmăresc programul până la capăt în căutarea unei poveşti, a unor sentimente. Dependenţa de ziare are acelaşi scop la bărbaţi.

Când şi unii şi alţii sunt stresaţi? Bărbaţii stresaţi beau zdravăn şi încearcă să exploreze noi teritorii. Femeile stresate mănâncă multă ciocolată şi invadează magazinele. În momentele tensionate, femeile vorbesc fără să gândească, iar bărbaţii acţionează fără să gândească. Bărbaţii trebuie să înţeleagă că atunci când o femeie este stresată, ea vrea să vorbească, iar el nu trebuie decât s-o asculte, nu să ofere soluţii! Când un bărbat bănuieşte că o femeie este stresată sau că are o problemă, el reacţionează ca între bărbaţi — „ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face" — şi o lasă în plata Domnului, să se poată concentra şi să găsească ea o soluţie. El zice: „E totul OK, iubito?" Ea îi răspunde: „Da — e în regulă..." — ceea ce de fapt înseamnă: „Dacă m-ai iubi, m-ai întreba mai precis." Numai că el zice: „Atunci e bine". Ea gândeşte: „Puţin îi pasă, n-are urmă de sentimente." Şi îşi sună prietenele. Ele discută despre ceea ce simte ea şi cât de insensibil este el.

Bărbaţii adevăraţi plâng doar atunci când este acţionat segmentul emoţional al lobului drept ceea ce se va întâmpla foarte rar în public. Aşa că fiţi suspicioşi faţă de cei care plâng des în public. Femeile au capacităţi senzoriale net superioare comparativ cu ale bărbaţilor — ele primesc informaţii mai amănunţite decât aceştia şi sunt capabile să exprime mai bine emoţional şi verbal ce simt. O femeie poate plânge atunci când este insultată, pentru că insulta are de obicei o încărcătură emoţională, pe când bărbatul poate nici să nu observe că a fost insultat. Pur şi simplu asta nu înseamnă mare lucru pentru el.

Mersul la cumpărături — bucuria ei, disperarea lui Pentru femei, cumpărăturile sunt ca vorbitul, ele consideră mersul la cumpărături un lucru care le întinereşte şi le destinde, chiar dacă în final doar privesc şi nu cumpără nimic. Bărbaţii devin nerăbdători şi se simt frustraţi într-un magazin de îmbrăcăminte, în vreme ce femeile probează haine după haine, aşteaptă comentariile lor şi până la urmă nu cumpără nimic. Pentru a-1 motiva pe un bărbat să meargă la cumpărături, trebuie să i se ofere criterii foarte clare — culori, dimensiuni, mărci, stiluri —, precizîndu-i-se unde se merge la cumpărături şi cât durează. Furnizându-i-se asemenea obiective clare (chiar dacă o parte sunt inventate), veţi constata cu uimire că bărbatul este de-a dreptul entuziasmat să meargă la cumpărături.

Cum poţi să-i faci unei femei un compliment sincer? Când o femeie probează o rochie nouă şi-1 întreabă pe bărbat: „Cum îmi stă?", probabil că va primi un răspuns simplu, de genul: „Bine" sau „Perfect". Ceea ce nu înseamnă o bilă albă pentru el. Însă când un bărbat va spune: „Uau! Ce bine ai ales! Întoarce-te puţin — să te văd şi din spate. Culoarea asta îţi vine perfect! Şi croiala îţi scoate în evidenţă silueta — iar cerceii se potrivesc formidabil. Arăţi splendid", majoritatea femeilor vor fi extrem de impresionate. Unii bărbaţi nu se simt în largul lor la ideea de a răspunde prin tot felul de amănunte. Dar dacă vă veţi arăta dispuşi să încercaţi acest sistem, veţi avea de câştigat foarte mult în ochii majorităţii femeilor.

Capitolul 7 Formula chimică a personalităţii

Deci, să ne înţelegem, dnă Goodwin. Spuneţi că eraţi în perioada premenstruală şi că l-aţi prevenit pe soţul dvs. că dacă nu încetează cu mutatul de pe un canal pe altul îi zburaţi creierii... El ce-a zis ?

start

Cum ne controlează hormonii? În trecut, se credea că hormonii afectează doar corpul, nu şi creierul. Acum ştim că hormonii ne programează creierul încă înainte de naştere, dictându-ne gândirea şi comportamentul. Testosteronul la adolescenţi este de 15-20 de ori mai mare decât la adolescente, iar fluxul de hormoni la băieţi este controlat şi reglat de creier în funcţie de nevoile corpului. Pe măsură ce copilul devine adolescent, corpul se modifică fizic, pentru a corespunde nevoilor biologice — se transformă într-un fel de maşinărie zveltă, abilă şi gata oricând să vâneze prânzul. Băieţii sunt excelenţi în activităţile sportive, pentru că organismul lor este construit hormonal astfel încât să respire mai eficient, iar cantitatea de oxigen este mai bine distribuită la nivelul globulelor roşii, ceea ce le permite să alerge, să sară şi să nimerească la ţintă.

Formula chimică hormonală Estrogenul este hormonul feminin care le dă femeilor un sentiment de mulţumire absolută şi totală, o senzaţie de bine şi are un rol major în comportamentul femeii, ce presupune îngrijirea şi apărarea cuibului. Datorită efectului său calmant, el se administrează şi bărbaţilor agresivi, atunci când se află în închisoare, pentru a deţine un control asupra comportamentului lor violent. Estrogenul ajută şi la memorie, ceea ce explică de ce multe femei au probleme de memorie după menopauză, când nivelul de estrogen scade. Progesteronul este hormonul care declanşează sentimente părinteşti şi educaţionale, scopul său fiind de a încuraja femeia să îşi asume cu succes rolul de mamă. Progesteronul se degajă atunci când femeia vede un sugar, iar cercetările arată că apariţia acestui hormon este declanşată de forma copilului.

Sugarul are braţele şi picioruşele scurte şi durdulii, un trunchi rotunjor şi rotofei, un cap mare cu ochi enormi; toate aceste forme sunt cunoscute ca fiind „declanşatoare". Reacţia la această formă este atât de puternică, încât hormonul îşi face apariţia şi când femeia vede un obiect relativ similar, cum ar fi o jucărie de pluş. De aceea, jucărioarele cum ar fi ursuleţii şi animăluţele în general se vând foarte bine, ele fiind cumpărate de femei, în vreme ce jucăriile lunguieţe nu au nici un succes.

+ info

Majoritatea bărbaţilor, neavând progesteron, nu pot înţelege reacţia exagerată a femeilor în prezenţa unei jucării de pluş costisitoare.

+ info

De ce blondele sunt mai fertile? Părul blond semnifică un nivel mare de estrogen, de unde şi atracţia bărbaţilor spre blonde. El este un indiciu al fertilităţii şi probabil explicaţia cea mai la îndemână a expresiei „blondă şi proastă". În lume, se spune că blondele sunt tari la fertilitate şi slabe la logica matematică. După ce o blondă naşte primul copil, părul ei se închide la culoare, pentru că nivelul de estrogen scade. După cel de-al doilea copil, se închide şi mai tare. Reducerea nivelului de estrogen este explicaţia faptului că după 30 de ani puţine femei mai sunt blonde natural. Pe vremea romanilor, prostituatele purtau peruci blonde pentru a-şi face cunoscută „meseria", de unde şi expresia „cu blondele întotdeauna te distrezi mai bine".

+ info

+ info

+ info

+ info

TPM şi impulsul sexual Tensiunea Pre-Menstruală (TPM) reprezintă o problemă majoră pentru femeia modernă, strămoşii ei nefiind confruntaţi cu asemenea situaţii. Până de curând, femeile rămâneau mai tot timpul gravide, ceea ce înseamnă că în medie o femeie nu avea probleme premenstruale decât de vreo 20 de ori în viaţă şi nu de 12 ori pe an, ca în cazul femeii moderne. Până la apariţia anticoncepţionalelor în anii 1950, nimeni n-a observat că femeia, din punct de vedere emoţional, are momente mai bune şi mai proaste. În primele 21 de zile după menstruaţie, hormonii de estrogen creează un sentiment de confort şi în general dau o senzaţie de fericire, precum şi o atitudine pozitivă tuturor femeilor care nu au ajuns la menopauză.

Savanţii au ajuns la concluzia că atunci când vor să se aşeze la casa lor, femeile îşi doresc un bărbat care să fie o investiţie sigură ca părinte. Dar când bat clopotele strict biologice, vor genele lui Tarzan. Deprimarea de origine chimică a femeii Între ziua a douăzeci şi una şi a douăzeci şi opta după menstruaţie, hormonii feminini scad masiv, producând o dispariţie bruscă a simptomelor cunoscute sub numele de TPM. Pentru multe femei, asta înseamnă că devin triste, mâhnite, deprimate şi chiar au tendinţe de sinucidere. Una din 25 de femei suferă atât de tare din pricina dezechilibrului hormonal, încât se poate ajunge şi la modificări de personalitate.

De ce bărbaţii sunt agresivi? Testosteronul este hormonul succesului, al reuşitei şi al spiritului de competiţie şi, odată încăput pe mâini răuvoitoare (sau testicule), bărbaţii, precum şi animalele, pot deveni periculoşi. Agresivitatea bărbaţilor este în mare parte motivul pentru faptul că masculul este cel care domină specia noastră. Noi nu-i învăţăm pe băieţi să fie agresivi, încercăm să-i facem să se abţină. Agresivitatea este o trăsătură masculină care nu poate fi explicată de condiţionările sociale. Echipele sportive din Noua Zeelandă interpretează adesea înainte de începutul meciului un dans războinic maori (polinezian) care se numeşte Haka. El are două scopuri: să insufle teamă adversarului şi să sporească pe cât se poate cantitatea de testosteron a jucătorilor.

Pe măsură ce societatea devine mai puţin axată pe corporal şi mai cerebrală, iar femeile îi înlocuiesc pe bărbaţi în majoritatea industriilor, va trebui să găsim noi căi de a canaliza testosteronul masculin. Există o concentrare crescândă asupra trupului masculin musculos în cultura populară, o proliferare a revistelor de prost gust pentru bărbaţi şi o explozie a jocurilor violente pe computer. Această situaţie este cunoscută sub numele de deplasare culturală şi are loc atunci când puterea testosteronului este ignorată sau atacată; ca urmare, ea reapare în forme brute, mai puţin sociale. Există bune motive pentru ca băieţii tineri să fie încurajaţi să facă din activitatea fizică un obicei de-o viaţă.

De ce femeile urăsc parcările cu spatele? În vreme ce testosteronul îmbunătăţeşte orientarea în spaţiu, hormonul feminin, estrogenul, o reduce, de aceea femeile, foarte feminine, nu se pricep la parcările cu spatele sau la interpretarea hărţilor. Există şi o situaţie rar întâlnită, care se mai numeşte şi Sindromul Turner, în care unei femei din punct de vedere genetic (XX) îi lipseşte unul dintre cromozomii X şi intră în categoria de fete XO. Aceste fete sunt superfeminine în întregul lor comportament şi nu se pot orienta aproape deloc în spaţiu. Nu-i daţi niciodată pe mână cheile maşinii dv. unei femei XO.

Matematica şi hormonii Băieţii folosesc lobul frontal drept pentru a rezolva problemele de matematică. Zona de orientare la fete este localizată în ambele părţi ale creierului şi testul arată că multe femei folosesc lobul frontal stâng, cel verbal, al creierului pentru a încerca să rezolve problemele de matematică. Astfel se explică de ce multe femei calculează cu glas tare. Dezvoltarea creierului la fete este mult mai timpurie decât la băieţi, ceea ce explică în parte de ce iniţial se descurcă mai bine. După pubertate însă, băieţii recuperează şi excelează în logica matematică, pentru că testosteronul stimulează orientarea lor în spaţiu.

Vânătoarea bărbatului modern Sportul este înlocuitorul modern al vânătorii. Majoritatea activităţilor sportive au început după 1800, iar până atunci populaţia lumii încă mai vâna animale în scop practic sau recreativ. Revoluţia industrială de la sfârşitul anilor 1700 şi tehnicile agricole avansate au demonstrat că vânarea hranei nu mai era necesară. Mii de ani bărbaţii au fost programaţi să vâneze şi dintr-odată s-au oprit şi n-au ştiut încotro să se mai îndrepte. Sportul părea a fi răspunsul. Înainte de a vă înscrie într-un club sportiv, cercetaţi obiectivele, valorile, modelele şi liderii săi. Dacă cei înscrişi acolo sunt „trup şi suflet pentru victorie", aceasta devenind o obsesie, înseamnă că sunt încă robii propriei biologii — aşa că mai bine înscrieţi-vă într-un club de pescari.

De ce bărbaţii au burta mare, iar femeile, fundul mare? Natura a distribuit ţesutul gras în exces cât mai departe de organele vitale ale corpului, pentru a nu împiedica funcţionarea lor eficientă. De obicei, aproape că nu există grăsime în jurul creierului, al inimii şi al organelor genitale. Femeile au încă o serie de organe vitale — ovarele. Ca urmare, femeile care pot face copii nu acumulează în general grăsime pe burtă. Excesul de grăsime la femei este distribuit pe şolduri, fund şi sub braţ, loc ce trebuie bine dezvoltat pentru suptul la piept. Când ovarele sunt scoase printr-o histerectomie, natura redistribuie grăsimea şi pe burtă. Bărbaţii, neavând ovare, acumulează excesul de grăsime pe „burtică" şi pe spate.

Capitolul 8 Băieţii rămân băieţi.., dar nu întotdeauna

«... Şi într-o zi, după ora de biologie, Elliot a constatat în sfârşit ceea ce colegii lui gândeau în ascuns — nivelul lui de testosteron nu era normal."

start

Oare ce face ca o femeie să fie femeie şi un bărbat să fie bărbat? Să fie într-adevăr homosexualitatea o opţiune? De ce lesbiana preferă femeile? Cum reuşesc trans-sexualii să fie cu un picior într-o barcă şi cu celălalt în altă barcă? Homosexualii, lesbienele şi trans-sexualii Cercetările arată că tiparul de bază al corpului şi creierului embrionului uman este de tip feminin în structura sa. Bărbaţii au reminiscenţe feminine, cum ar fi sfârcurile, au glande mamare; ele nu funcţionează, dar au potenţialul de a produce lapte. Aşa cum ştim acum, de la şase până la opt săptămâni după concepere, embrionul masculin (XY) primeşte o doză masivă de hormoni masculini, care se numesc androgeni; aceştia formează testiculele şi apoi o a doua doză modifică de fapt creierul dintr-o formă feminină într-una cu o configuraţie masculină.

+ info

Dacă embrionul masculin nu primeşte suficienţi hormoni masculini la momentul oportun, se poate întâmpla unul din două lucruri: băieţelul se poate naşte cu o structură a creierului mai degrabă feminină decât masculină, băiatul mai mult ca sigur va ajunge homosexual până la vârsta pubertăţii. În al doilea rând, un băiat din punct de vedere genetic se poate naşte cu un creier care funcţionează în totalitate după un tipar feminin, deşi are organe genitale masculine. Această persoană va fi un trans-sexual. Ea aparţine din punct de vedere biologic unui sex, dar ştie că de fapt este de sex opus. Uneori, un mascul din punct de vedere genetic se naşte atât cu organele sexuale masculine cât şi cu cele feminine. Geneticianul Anne Moir, în cartea sa inovatoare Brainsex (Sexul creierului), aduce dovezi ale multor cazuri de băieţi din punct de vedere genetic care se nasc arătând a fetiţe şi sunt crescuţi ca fetiţe, numai că la un moment dat află că au penis şi testicule care „apar" la pubertate. (pg 138)

Homosexualitatea este parte componentă a istoriei La grecii antici, homosexualitatea nu numai că era îngăduită, dar era şi respectată. Imaginea băieţandrului zvelt era idealul lor de frumuseţe, iar în onoarea acestora se făceau tablouri şi statui. Atunci când creştinismul şi-a manifestat nemulţumirea legată de relaţiile celor de acelaşi sex, iar Dumnezeu s-a răzbunat pe cetatea Sodomei, homosexualitatea a fost interzisă, a dispărut, a fost ascunsă şi n-a mai ieşit la iveală decât recent. În perioada victoriană, se refuza recunoaşterea existenţei homosexualităţii, iar în cazul în care totuşi ea se manifesta era considerată lucrătura diavolului şi pedepsită aspru. Realitatea este că ea există încă de când fătul masculin nu şi-a primit porţia suficientă de hormoni masculini.

De ce sunt învinuiţi taţii? Atunci cînd un băiat devine homosexual, cel mai adesea este acuzat tatăl. Membrii familiei susţin că el 1-a transformat pe copil într-o adevărată victimă, reproşându-i mereu că puștiul nu se implică niciodată sau că este incompetent în privinţa îndeletnicirilor strict masculine. Această teorie porneşte de la ideea că băiatul se revoltă împotriva tatălui şi devine homosexual ca să-i facă în ciudă, însă nu există nici un fel de dovadă ştiinţifică pentru a susţine acest punct de vedere. Cu alte cuvinte, tendinţele de efeminare ale fiului au contribuit masiv la reproşurile tatălui sau la atitudinea sa agresivă şi nu viceversa.

Oare „opţiunea" poate fi schimbată ? Homosexualii şi lesbienele nu-şi aleg orientarea sexuală, aşa cum de altfel nu şi-o aleg nici heterosexualii. Cercetătorii cred că orientarea în cazul majorităţii homosexualilor se dezvoltă încă de când sunt în pântecul mamei, iar tiparul homosexual se fixează cam pe la cinci ani și scapă de sub controlul persoanei respective. Secole de-a rândul s-au folosit tot felul de tehnici pentru a împiedica sentimentele homosexuale, soluţiile presupunând amputarea pieptului, castrarea, terapia cu medicamente, extirparea uterului, lobotomie frontală, psihoterapie, şocuri electrice, şedinţe de rugăciuni, sfaturi spirituale şi exorcism. Nici una dintre aceste terapii n-a avut sorţi de izbândă.

Creierul trans-sexualului Trans-sexualii simt încă din prima copilărie că s-au născut într-un corp de alt sex decât ar fi trebuit, cu alte cuvinte, este vorba practic de un creier feminin blocat într-un corp de bărbat. Zona din creier esenţială pentru comportamentul sexual se numeşte hipotalamus şi este simţitor mai mică la femei decât la bărbaţi. În aproximativ 20% din cazuri se ajunge la operaţie de schimbare de sex. Acest lucru presupune îndepărtarea testiculelor şi tăierea penisului pe jumătate în lungime, precum şi îndepărtarea ţesutului interior. Pielea penisului rămâne prinsă, tubul uretral este realiniat şi pielea de pe penis este apoi împăturită în interior, obţinându-se o cavitate printr-o operaţie chirurgicală, pentru a se crea un vagin artificial. In unele cazuri, capul penisului devine clitoris şi poate apărea orgasmul. Din păcate, numărul de sinucideri în rândul trans-sexualilor este de cinci ori mai mare decât la populaţia obişnuită.

De ce bărbaţii homosexuali nu sunt toţi la fel? În termeni cât mai simpli, există două centre principale care definesc comportamentul homosexual, „centrul împerecherii" şi „centrul comportamental". „Centrul împerecherii" este localizat în hipotalamus şi hotărăşte de ce sex ne vom simţi atraşi. La bărbaţi, el trebuie alimentat cu hormoni masculini, pentru a-1 face să funcţioneze ca atare, adică bărbatul să fie atras de o femeie. Dacă primeşte insuficienţi hormoni masculini, el va rămâne în mai mică sau în mai mare măsură operativ feminin, astfel încât bărbatul va fi atras de alţi bărbaţi. „Centrul comportamental" de la nivelul creierului nu poate să primească însă suficienţi hormoni masculini pentru ca respectivul comportament să devină unul masculin, ca şi vorbirea sau limbajul trupului. Dacă reconfigurarea sa nu este suficient de masculină, comportamentul va fi în mare măsură feminin.

+ info

Prin ce sunt diferite lesbienele? Dacă în cazul unui embrion feminin creierul primeşte o cantitate suplimentară inadecvată de hormoni masculini,centrul împerecherii poate fi masculinizat. Aceasta înseamnă că femeia va fi atrasă de alte femei. În cazul în care centrul său comportamental este şi el masculinizat, ea va prelua din comportamentul masculin, dar şi din vorbirea şi limbajul trupului specifice acestui sex şi va fi descrisă ca fiind un adevărat „băieţoi". În cazul în care centrul comportamental nu este transformat de hormoni masculini, pe de o parte, ea va rămâne feminină în comportament, dar va continua să fie atrasă de alte femei.

+ info

Capitolul 9 Bărbaţii, femeile si sexul

Title 2

start

Scopul iniţial al sexului a fost un schimb de gene cu altcineva, pentru a crea gene mai puternice la viitoarea generaţie de copii. De-a lungul istoriei însă, nu s-a stabilit o legătură între sex şi copii şi chiar există unele triburi primitive care nici acum nu-şi dau seama de asta. Unde este localizat sexul în creier? Centrul sexului este localizat în hipotalamus, care este acea parte a creierului ce controlează şi emoţiile, ritmul inimii şi tensiunea. El e de dimensiunea unei cireşe şi cântăreşte cam 4,5 grame şi este mai mare la bărbaţi decât la femei, homosexuali şi transsexuali. Aceasta este zona în care hormonii, în special testosteronul, stimulează dorinţa de sex. Bărbaţii au de 10 până la 20 de ori mai mult testosteron decât femeile şi un hipotalamus mai mare, este limpede de ce impulsul sexual la bărbaţi este mai puternic.

Centrul sexului în creier — hipotalamusul

De ce bărbaţii nu se pot abţine? Impulsul sexual entuziast şi impulsiv are un scop foarte precis — să asigure continuitatea speciei umane. Ca majoritatea masculilor din rândul mamiferelor, bărbatul trebuie să se desfăşoare în mai multe feluri pentru a reuşi cu adevărat. Mai întâi, impulsul său sexual trebuie să fie concentrat profund şi să nu fie uşor de distras. De ce femeile sunt fidele? Hipotalamusul femeii este mult mai mic decât al bărbatului, ea având doar cantităţi mici de testosteron care îl pot activa. De aceea femeile în general au un impuls sexual mai scăzut decât bărbaţii şi sunt mai puţin agresive. Copiii au o lungă perioadă de timp necesară conceperii şi creşterii unui copil până la vârsta la care să-şi poarte de grijă singur.

Creierul femeii este programat să găsească un bărbat care să se implice trup şi suflet şi care să rămână suficientă vreme aproape pentru a creşte împreună copiii. Acest lucru se reflectă şi în felul în care femeile îşi caută de obicei un partener pe termen lung. De ce ne certăm în privinţa sexului? Bărbaţii şi femeile au impulsuri sexuale diferite şi majoritatea cuplurilor ating diverse niveluri de impuls sexual în diversele perioade ale săptămînii, lunii şi anului. În ansamblu, majoritatea bărbaţilor au un impuls sexual mai mare, iar majoritatea femeilor unul mai mic. Când este vorba de sex, femeile au nevoie de un motiv; bărbaţii au nevoie de un loc în spaţiu.

Impulsul sexual şi stresul Impulsul sexual la femei poate fi grav afectat de diverse evenimente din viaţă. Dacă e în pericol de a fi concediată sau are în lucru un proiect foarte complicat, cheltuielile în casă tocmai s-au dublat, copiii sunt bolnavi sau a fugit câinele de acasă, nici nu se mai pune problema sexului. Nu-şi mai doreşte decât să se bage în pat şi să se culce. Când aceleaşi lucruri i se întîmplă unui bărbat, el consideră sexul un fel de calmant — o modalitate de a se destinde în urma problemelor de peste zi. Astfel că la sfârşitul zilei el se repede la femeie, ea îl face insensibil, el îi spune că e frigidă şi ajunge să doarmă pe canapea. Parcă aţi mai auzit, nu, un asemenea scenariu?

Interesant e că atunci când bărbaţii sunt întrebaţi în ce stare se află relaţia lor, de obicei o comentează în funcţie de serviciile partenerului din ziua respectivă, de exemplu, dacă ea i-a pregătit micul dejun, i-a călcat cămaşa sau i-a făcut un masaj la tâmple. Femeile descriu starea relaţiei în funcţie de ultimele evenimente, de exemplu, cât de atent a fost cu ea în ultimele luni, de cât de mare ajutor a fost în casă şi cât de mult a comunicat cu ea. Majoritatea bărbaţilor nu înţeleg această diferenţă. El se prea poate să se fi purtat ca un adevărat gentleman şi totuşi ea să refuze actul sexual, pentru că este încă supărată că el a insultat-o pe mama ei cu două săptămâni în urmă...

Cum ne poate ajuta sexul în ameliorarea sănătăţii? Un interludiu amoros în medie de trei ori pe săptămână arde până la 35 de mii de KJ, ceea ce este egal cu o alergare de 130 km pe an. Sexul sporeşte nivelul testosteronului, ducând la întărirea oaselor şi a muşchilor şi furnizează un colesterol de bună calitate. Dr. Beverley Whipple spune: „Endorfinele, care sunt calmantele naturale ale organismului, sunt declanşate în timpul sexului şi ajută la potolirea durerilor, energizează şi sunt bune contra artritei." La femei, oxitocina, hormonul care trezeşte dorinţa de mângâiere, este emanat în cantităţi mari în timpul actului sexual, iar nivelul de estrogen creşte la rândul său. Efectul tuturor acestor hormoni este să protejeze inima şi să prelungească viaţa, pentru că mai mult sex înseamnă o viaţă mai lungă şi mai puţin stres.

Monogamie şi poligamie? Poligamia înseamnă că un bărbat sau o femeie are mai mult de un partener în acelaşi timp. Probabil că până acum aţi ajuns la concluzia că specia umană nu este monogamă din fire. Sigur că înaintea răspândirii ideologiei iudeo-creştine, peste 80% dintre societăţile umane erau poligame, mai ales din motive de supravieţuire. Monogamia înseamnă că un mascul are permanent ca partener o singură femelă. Masculul şi femela monogami din regnul animal au de obicei aceeaşi dimensiune fizică, iar îndatoririle părinteşti sunt împărţite în egală măsură, 50/50. Unii bărbaţi cred că monogamia este un fel de lemn din care se face mobila.

De ce bărbaţii calcă strâmb? Promiscuitatea este practic configurată în creierul bărbatului, reprezentând o moştenire a evoluţiei sale în timp. De-a lungul istoriei omenirii, războaiele au scăzut alarmant numărul bărbaţilor, drept pentru care era normal ca un trib să dorească mai mulţi bărbaţi. Numărul bărbaţilor care se întorceau de pe câmpul de luptă era mai mic decât al celor care plecau. Naşterea băieţilor era considerată un eveniment minunat, pentru că întotdeauna era nevoie de bărbaţi în plus care să apere comunitatea. Toate fotografiile, casetele erotice, prostituţia de pe Internet au ca public ţintă bărbaţii, ceea ce demonstrează că şi atunci când ei pot trăi o relaţie perfect monogamă organizarea lor la nivelul creierului solicită o stimulare mentală poligami.

Femeia doreşte mult sex cu bărbatul pe care îl iubeşte, bărbatul doreşte mult sex. Bărbaţii dau un nume penisului lor pentru că nu vor ca un necunoscut absolut să ia 99% din decizii în locul lor. De ce îşi doresc bărbaţii ca femeile să se îmbrace ca nişte târfe? (dar niciodată în public) Mintea bărbatului are nevoie de varietate. Spre deosebire de alte mamifere, bărbaţii se pot amăgi să creadă că au un adevărat harem cu diverse femei doar pentru că le îmbracă pe partenerele lor în haine şi lenjerie sexy. Târfa este de fapt o prostituată profesionistă care vinde sex şi care a făcut un studiu de piaţă aflând ce se cere, oferind ce se cumpără mai bine...

Se poate gândi şi cu testiculele? Dr. Robin Baker de la Facultatea de Ştiinţe Biologice din cadrul Universităţii din Manchester s-a ocupat de un studiu remarcabil care a arătat că, de fapt, creierul bărbatului „simte" la nivelul subconştientului când femeia este în perioada de ovulaţie, din comportamentul acesteia. Corpul lui calculează în acel moment şi produce exact cantitatea de spermă ce asigură o şansă cât mai mare de concepere a unui copil. Pornind de la calculele biologice din mintea sa, corpul produce suficient cât să-şi facă treaba, adică să conceapă şi să îndepărteze orice concurenţă reprezentată de o altă spermă eventual prezentă.

Bărbaţii şi privirile lor indecente Bărbaţii sunt stimulaţi vizual, femeile auditiv. Creierul bărbatului este astfel configurat încât să se uite după formele femeii şi de aceea imaginile erotice au un impact atât de mare asupra lui. Femeia care receptează o mai mare gamă de informaţii senzoriale vrea să audă cât mai multe vorbe dulci. Când o femeie cu un corp frumos trece pe lângă un bărbat, cum acesta nu are o bună percepţie vizuală periferică, el întoarce capul să o privească şi intră într-un fel de stare de transă. Bărbaţii sunt atraşi din punct de vedere vizual de rotunjimi, de lungimea picioarelor şi de forme în general. Orice femeie bine proporţionată şi cu „forme" va atrage întotdeauna atenţia bărbatului.

Ce trebuie să facă bărbaţii? Când un bărbat se uită lung după o femeie, pentru a nu-și ofensa partenera ar putea să-i spună, de exemplu: „Sigur că are nişte picioare trăsnet, dar pur pariu că n-are simţul umorului... Nu-i ea de talia ta, iubito." Femeile trebuie să înţeleagă că bărbaţii n-au încotro din punct de vedere biologic şi de aceea se uită după formele altor femei, dar că ele, partenerele, n-ar fi cazul să se simtă ameninţate. O modalitate ca femeia să detensioneze situaţia în care se află bărbatul ar fi ca ea s-o observe mai întâi pe cealaltă şi tot ea să facă întâiul comentariu. De asemenea, bărbatul trebuie să înţeleagă că nici unei femei nu-i place ca el să se uite lung şi indecent după o alta.

De ce bărbaţii vor „un singur lucru"? Bărbaţii vor sex; femeile vor iubire. Întrebaţi majoritatea femeilor ce doresc de la un bărbat. De obicei, vor spune că vor să aibă umeri laţi, talie subţire, membre zdravene — tot ceea ce trebuie pentru a prinde sau a se lupta cu animalele — plus că trebuie să fie atent, blând şi sensibil la nevoile ei, să ştie să întreţină o conversaţie, ceea ce reprezintă atributele femeii. Din păcate pentru majoritatea femeilor, combinaţia dintre un trup bărbătesc şi valorile preţuite de femei nu apare decât la bărbaţii homosexuali sau efeminaţi.

Bărbatul trebuie să înveţe arta de a aduce plăcere unei femei, pentru că acest lucru nu vine de la sine. El este vânător — este configurat să rezolve probleme, să vâneze prânzul şi să se lupte cu duşmanii. La sfârşitul zilei, el nu vrea decât să se uite într-un punct fix, să dea de câteva ori din pelvis ca să aibă un trib cât mai populat. Pentru ca o femeie să simtă dorinţa de sex, ea trebuie să se simtă iubită, adorată şi importantă. Aici este problema pe care cei mai mulţi n-o înţeleg: bărbatul trebuie ca mai întâi să facă sex şi apoi să se armonizeze sentimentelor. Din păcate, femeia are nevoie mai întâi de sentimente ca să se armonizeze în timpul partidei de sex. Bărbaţii doresc şi iubire, dar ei nu o pot obţine decât prin raportul sexual.

Știați că... Priorităţile sexuale ale bărbatului şi ale femeii sunt atît de diferite, încât n-are rost să se chinuie reciproc. Doar la partenerii homosexuali sau lesbiene dorinţa sexuală este de obicei aceeaşi, acesta fiind motivul pentru care homosexualii şi lesbienele nu au certuri în privinţa iubirii/sexului atât de des ca heterosexualii.

De ce încetează brusc relaţiile sexuale? După ce bărbatul a avut o partidă de sex grozavă, iese la suprafaţă partea mai blândă, mai feminină din el. Dintr-odată, aude ciripitul păsărelelor, îl impresionează culorile copacilor, simte parfumul florilor şi este impresionat de versurile unei melodii. Inainte de raportul sexual, cel mult a observat păsărelele din pricina mizeriei pe care au făcut-o pe maşina lui. Bărbatul trebuie să înţeleagă că această latură ce iese la iveală după sex este ceea ce-i place cel mai mult femeii. Dacă poate să găsească un sistem de practicare a acestui tip de sentimente, va reuşi s-o tulbure pe femeie înainte să facă sex. In acelaşi timp, femeia trebuie să înţeleagă cât de importantă este o partidă de sex reuşită tocmai pentru a putea avea acces la această altă personalitate a bărbatului.

Cum poate un bărbat să satisfacă de fiecare dată o femeie? S-o mângâie, s-o laude, s-o răsfeţe, s-o desfete, s-o savureze, s-o maseze, să repare diverse lucruri, să fie înţelegător, să-i facă serenade, să nu uite de complimente, s-o susţină, s-o hrănească, s-o alinte, s-o aţâţe, să aibă umor, s-o liniştească, s-o stimuleze, s-o dezmierde, s-o consoleze, s-o îmbrăţişeze, să ignore kilogramele în plus, s-o strângă în braţe, s-o incite, s-o împace, s-o protejeze, să-i telefoneze, să anticipeze, s-o pupe, s-o consoleze, s-o ierte, să-i fie complice, s-o distreze, s-o încânte, să ţină la ea, să fie atent, s-o fascineze .................................................................................. Cum poate o femeie să satisfacă de fiecare dată un bărbat? S-o simtă goală puşcă.

Ce vor bărbaţii de la o partidă de sex? Pentru bărbaţi e simplu: să se descarce prin orgasm. După o partidă de sex, bărbatul slăbeşte, şi cum a pierdut din greutate, corpul simte nevoia, ca şi bărbatul de altfel, să se odihnească spre a se reface. De aceea bărbaţii adorm buştean deseori după o partidă de sex. Femeia se enervează din cauza asta şi îl consideră egoist sau crede că nu-i pasă de ea. Femeia are o nevoie total diferită: trebuie să se simtă tensionată pe o perioadă mai lungă, ceea ce presupune să i se acorde multă atenţie şi să se stea de vorbă cu ea. El vrea să se golească: ea vrea să se încarce. Femeilor le trebuie cel puţin 30 de minute de preludiu înainte să se simtă pregătite să facă sex. Bărbaţii au nevoie de cel puţin 30 de secunde şi consideră mersul cu maşina până la ea acasă drept perioadă de încălzire.

De ce bărbaţii nu vorbesc în timp ce fac dragoste? Când bărbatul are erecţie, i se pare greu să şi vorbească, să audă sau să conducă maşina, de aceea rareori bărbaţii vorbesc în timp ce fac sex. Bărbatul poate să ajungă la o pierdere parţială (sau totală) a erecţiei atunci când femeia vorbeşte în timpul sexului. În timpul partidei de sex, bărbatul foloseşte lobul stâng, iar scanarea creierului arată că el o face cu atâta intensitate, încât practic nici nu mai aude. Pentru o femeie, vorbitul este de o importanţă majoră în timpul preludiului, deoarece pentru ea cuvintele contează enorm. Dacă femeia vorbeşte în timpul sexului, bărbatul se simte obligat să-i răspundă şi se poate rata momentul.

Obiectivul: orgasm Criteriul de împlinire al bărbatului îl constituie orgasmul şi în mod greşit el crede că acelaşi lucru este valabil şi pentru femeie. „Cum oare se poate simţi împlinită fără orgasm?", se întreabă el. Femeia simte nevoia de intimitate şi căldură şi de o oarecare tensiune pentru o partidă de sex excelentă, considerând orgasmul drept ceva suplimentar — nu un obiectiv în sine. Bărbatul are nevoie întotdeauna de orgasm, femeia nu. Majoritatea bărbaţilor nu au capacitatea de a sesiza sentimentele intime ale femeii ori emoţiile ei în timpul sexului, ceea ce reprezintă un alt motiv pentru care e foarte important pentru el ca ea să aibă orgasm. Pentru femeie, orgasmul este un fel de primă suplimentară, şi nu o unitate de măsură.

Cu lumina stinsă sau aprinsă? Bărbaţii se bazează pe văz când este vorba de sex. Vor să vadă forme, rotunjimi, nuduri, pornografie. Femeile nu sunt stimulate de goliciune decât dacă este vorba de un cuplu aflat într-o scenă romantică sau foarte sugestivă. Când bărbatul vede o femeie goală, el este foarte stimulat şi excitat. Când o femeie vede un bărbat gol, de obicei o umflă râsul. Femeilor le plac cuvintele frumoase şi sentimentele. Ele preferă să facă sex fără prea multă lumină sau cu lumina stinsă sau chiar cu ochii închişi, pentru că asta corespunde perfect dotării lor senzoriale. Mângâierile uşoare sau senzuale, şoptitul de vorbe dulci sunt suficiente pentru a tulbura profund cea mai mare parte a femeilor.

Cu lumina stinsă sau aprinsă? Bărbaţii se bazează pe văz când este vorba de sex. Vor să vadă forme, rotunjimi, nuduri, pornografie. Femeile nu sunt stimulate de goliciune decât dacă este vorba de un cuplu aflat într-o scenă romantică sau foarte sugestivă. Când bărbatul vede o femeie goală, el este foarte stimulat şi excitat. Când o femeie vede un bărbat gol, de obicei o umflă râsul. Femeilor le plac cuvintele frumoase şi sentimentele. Ele preferă să facă sex fără prea multă lumină sau cu lumina stinsă sau chiar cu ochii închişi, pentru că asta corespunde perfect dotării lor senzoriale. Mângîierile uşoare sau senzuale, şoptitul de vorbe dulci sunt suficiente pentru a tulbura profund cea mai mare parte a femeilor.

Capitolul 10 Căsnicie, iubire si idilă

start

Mariajul are şi părţile lui bune, te învaţă să fii loial, îngăduitor, tolerant, cumpătat şi alte lucruri preţioase de care nu ai avea nevoie dacă ai fi necăsătorit. Sexul este preţul pe care femeile îl plătesc pentru căsnicie. Căsnicia este preţul pe care bărbaţii îl plătesc pentru sex. De ce femeile au nevoie de monogamie? Deoarece pentru o femeie căsătoria este un fel de declaraţie făcută lumii întregi că există un bărbat care o consideră „specială" şi intenţionează să aibă o relaţie monogamă cu ea. Acest sentiment de a fi „specială" are un efect extraordinar asupra acţiunii chimice din creierul femeii, lucru ce a putut fi demonstrat prin cercetări care au arătat că orgasmul femeii este de 5 ori mai intens în patul conjugal şi de 2 până la 3 ori mai intens într-o relaţie monogamă.

  • Dar dacă într-adevăr căsnicia eşuează atât de des, de ce atâţia dintre noi continuă să se căsătorească?
  • De ce nu trăim pe cont propriu sau cu familia ori prietenii şi să avem aventuri doar când avem chef?
Există două răspunsuri: Mai întâi, o căsnicie fericită, stabilă continuă să fie modul cel mai sigur de a creşte copii fericiţi şi sănătoşi. În al doilea rând, căsnicia are un efect calmant extraordinar. Într-o lume în care viaţa este trăită în viteză, căsnicia poate funcţiona în cel mai bun caz ca un fel de cort în vreme de furtună, un loc de odihnă în care partenerii îşi revin după stresul cu care se confruntă zilnic — un loc de relaxare în care amândoi să se simtă în sens propriu şi psihologic „acasă".

Femeile recunosc când nu există dragoste, de aceea ele sunt cele care pun capăt relaţiilor sentimentale în majoritatea cazurilor. Majoritatea bărbaţilor le e teamă să spună cuvântul acela care începe cu „I", pentru că asta îi angajează pentru tot restul vieţii. Când bărbatul, în cele din urmă, îşi ia inima în dinţi şi o spune, simte nevoia s-o zică tuturor şi peste tot, însă nu observă că frecvenţa orgasmului la femeie creşte după ce i-a zis cuvuntul cel mare care începe cu „I". Femeia fericită în căsnicie rareori are o aventură extracon-jugală, în schimb bărbatul fericit în căsnicie calcă strâmb adesea.

Cum pot bărbaţii să facă distincţia între iubire şi sex? Peste 90% dintre aventurile extraconjugale sunt declanşate de bărbaţi, dar peste 80% dintre ele le pune capăt femeia, când începe să înţeleagă că nu există o implicare emoţională de durată în aventura pe care a început-o, ea vrea să se retragă. Creierul bărbatului, având capacitatea de a distinge între iubire şi sex, abordându-le separat datorită compartimentării sale, îl ajută să se gândească la un singur lucru. Cercetările arată că mintea femeii are o reţea de conexiuni între centrul iubirii şi centrul sexului (hipotalamusul) şi că centrul iubirii trebuie să fie activat înainte să fie declanşat centrul sexului. Se pare că la bărbaţi nu există asemenea conexiuni, ei putând trata separat sexul şi iubirea. (ai, ai, ai!!!)

Curiozitate legată de consumul de alcool și sex (atenție bărbați, nu vă ține figura!) În timp ce fac dragoste, bărbaţii îşi percep femeia în funcţie de profunzimea sentimentelor intime faţă de ea, adică ei pun cu atât mai mult preţ pe atractivitatea fizică, cu cât sunt mai îndrăgostiţi. Ei punctează mai prost partenera din punct de vedere al atracţiei atunci când nu ţin în mod special la ea. Când un bărbat este tulburat de o femeie, nu mai contează cât are în talie, aceasta devine perfectă. Când bărbații consumă alcool femeia care primise un 5 pe o scară de la 1 la 10 de la un la ora 19.00 ajunge la 7 pe la 22.30 şi 8.30 la miezul nopţii, când alcoolul din sânge dă notă mai bună. În cazul femeilor însă, bărbatul care a luat un 5 la ora 19.00 şi la miezul nopţii rămâne la aceeaşi.

Pentru o femeie, bărbatul care a luat un 5 la ora 19.00 şi la miezul nopţii capătă aceeaşi notă, indiferent cât de mult ar bea ea între timp. Alcoolul nu sporeşte atracţia şi în unele cazuri chiar o scade. Femeile continuă să evalueze corect bărbatul ca partener, în funcţie de caracteristicile de dincolo de aspectul fizic, indiferent de oră sau de cantitatea de alcool consumată. În cazul bărbaţilor, atractivitatea femeilor creşte în funcţie de şansele pe care le au ei de a-şi juca rolul de donator profesionist de spermă.

Bărbaţii şi idilele Cărţile pe care le cumpărăm sunt un indiciu clar asupra lucrurilor care ne interesează. Femeile cheltuiesc anual milioane pe romane siropoase sau reviste care se concentrează pe iubire, idile, aventurile celebrităţilor sau cum să facem sport, să mâncăm şi să ne îmbrăcăm mai bine, pentru a avea şi mai multe poveşti de dragoste. Bărbaţii cheltuiesc milioane pe cărţi şi reviste care să-i înveţe cât mai multe detalii despre chestiuni tehnice, ce presupun orientare în spaţiu, de la calculatoare şi aparatură de tot felul până la vânătoare, pescuit şi fotbal. Nu este de mirare că atunci când vine vorba de idile, majoritatea bărbaţilor nu prea ştiu ce să facă.

Câteva secrete sigure pentru bărbaţi în cazul unei idile: 1. Stabilirea locului propice Când consideraţi că o femeie este sensibilă faţă de ceea ce o înconjoară şi foarte receptivă la stimulii externi, e logic ca bărbatul să acorde o mai mare atenţie locului de desfăşurare, adică să fie cât mai intim și să nu poată fi invadat de copii sau persoane străine... 2. Hrăniţi-o. Este foarte bine s-o scoateţi în oraş la cină, totul transformân-du-se într-un moment semnificativ pentru ea, pentru că ideea de hrană presupune că îi acordaţi destulă atenţie şi vă gândiţi la binele şi la supravieţuirea ei.

3. Aprindeţi focul. Strânsul de lemne şi aprinsul focului pentru a asigura căldură şi protecţie a fost un gest pe care bărbaţii l-au făcut pentru femei de sute de mii de ani încoace, acestea considerându-1 foarte romantic și în ziua de azi... 4. Aduceţi-i flori. Majoritatea bărbaţilor nu înţeleg importanţa unui buchet de flori. Ei gândesc:„De ce să cheltuiesc bani pe ceva care oricum se veştejeşte, se aruncă?" E mai firesc să-i dea femeii un ghiveci cu o plantă care, îngrijită, va supravieţui. În schimb ea vrea un buchet de flori proaspăt culese. După câteva zile, florile se veştejesc, se aruncă, dar aceasta este o ocazie pentru el să cumpere alt buchet şi din nou să creeze o atmosferă romantică, satisfăcându-i nevoile.

5. Mergeţi să dansaţi. Nu se pune problema că bărbaţii n-ar vrea să danseze, dar mulţi dintre ei nu au localizat acest act în lobul drept, deci nu sunt în stare să sesizeze ritmul.Dansul a fost descris ca fiind o reprezentare pe verticală a unei dorinţe arzătoare pe orizontală şi de altfel aceasta este şi istoria sa — el reprezintă un ritual care a evoluat pentru a permite o apropiere între corpul bărbatului şi al femeii, contact fizic ce devine o primă fază a curtatului, ca şi în cazul altor animale. 6. Cumpăraţi-i bomboane de ciocolată (neagră+cacao) şi şampanie. Şampania conţine o combinaţie chimică care sporeşte nivelul de testosteron. Bomboanele de ciocolată conţin feniletilamină, care stimulează centrul iubirii din creierul femeii.

De ce bărbaţii nu mai mângâie şi nu mai vorbesc? „Înainte să ne căsătorim mă ţinea mereu de mână când eram singuri, mă freca pe spate şi îmi vorbea la nesfârşit. Acum nu mă mai ţine de mână şi nu vrea să mai vorbim — iar de mângâiat, îşi aduce aminte doar când vrea să facem sex." Nu-i aşa că vi se pare o remarcă des întâlnită? După căsătorie, bărbatul ştie tot ceea ce este necesar în legătură cu partenera, drept pentru care nu vede nici o logică în a mai sta prea mult de vorbă.

De ce bărbaţii pipăie şi femeile nu? Hormonul oxitocină se mai numeşte şi „hormonul mângâierilor", fiind declanşat atunci când pielea cuiva este uşor atinsă sau mângâiată. Dacă o femeie doreşte să-și răsfețe bărbatul prin mângâiere, îl va scărpina în cap, îl va mângâia pe faţă, îl va freca pe spate, ceea ce îl va ENERVA pentru că pielea lui este mult mai puţin sensibilă la mângâieri tocmai pentru că el nu trebuie să simtă durerea sau rănile cu care se poate alege în timpul vânătorii. Bărbaţii preferă să fie mângâiaţi mai ales într-o singură zonă şi cât mai des. Tocmai asta creează probleme majore într-o relaţie... Când bărbatul se hotărăşte să o mângîie pe femeie, el îi oferă ce-i place lui, o pipăie pe sâni, pe organele genitale, ce le displace cel mai mult femeilor şi se ajunge la resentimente de ambele părţi.

Cum poţi gândi sexy? Tehnica presupune o concentrare exclusivă asupra aspectelor pozitive ale partenerului şi a amintirii experienţelor sexuale palpitante pe care le-aţi avut împreună. Creierul reacţionează prin producerea acelor substanţe chimice care sporesc impulsul şi nevoia de sex şi prin urmare vă veţi simţi mai sexy, mai stimulaţi. Cum poate fi găsit partenerul ideal? Găsirea partenerului ideal înseamnă să vă daţi seama exact ce lucruri aveţi în comun cu cineva pe termen lung şi să faceţi asta înainte ca natura să vă orbească prin hormoni. Dacă el va căuta femeia „ideală" pornind de la o motivaţie hormonală: picioare frumoase, fără burtă, funduleţ rotund, sâni bine dezvoltaţi, va avea exclusiv o listă cu datele necesare pentru o reproducere pe termen scurt.

capitolul 11 Spre un alt fel de viitor...

start

Se spune că e grozav să fii bărbat pentru că: nu trebuie să-ţi aminteşti unde ţi-ai lăsat lucrurile, îţi poţi deschide singur borcanele şi poţi mânca o banană şi în faţa unor muncitori constructori. Este grozav să fii femeie pentru că: poţi să-ţi cumperi singură hainele, să stai picior peste picior fără prea multă dificultate, iar dacă pălmuieşti un bărbat, toată lumea o să considere că aveai tot dreptul s-o faci. Bărbaţii şi femeile sunt diferiţi. Nu sunt mai buni sau mai răi — ci diferiţi. Pentru bărbaţii din ziua de azi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult de-a lungul secolelor, tot profesia le e pe locul I urmat de faptul că-şi doresc o viaţă sexuală cât mai grozavă.

Pentru femeile din ziua de azi însă, mare parte dintre priorităţile lor sunt diferite de cele ale mamelor şi bunicelor lor. Multe femei şi-au ales să urmeze o carieră, pentru că vor şi ele ce au bărbaţii: bani, prestigiu şi putere. Studiile arată că femeile cu carieră se aleg şi cu efectele secundare tipice până acum bărbaţilor: probleme cardiace, ulcer, stres şi moarte prematură. pg 265 În ansamblu, opţiunile profesionale nu s-au modificat prea mult pentru bărbaţii cu cariere care au la bază orientarea în spaţiu, acestea fiind întotdeauna alegerea lor numărul unu. Pentru femei, s-au schimbat: în SUA 84% muncesc şi aparţin sectoarelor informaţionale şi de servicii, în lumea occidentală, între jumătate şi două treimi dintre afaceri sunt deţinute de femei şi în prezent ocupă posturile de conducere, de administraţie.

+ info

+ info