Want to create interactive content? It’s easy in Genially!

Reuse this genially

"Luceafărul" de Mihai Eminescu

veronica.stanciuc

Created on March 12, 2021

Prezentarea poemului !

Start designing with a free template

Discover more than 1500 professional designs like these:

Vaporwave presentation

Animated Sketch Presentation

Memories Presentation

Pechakucha Presentation

Decades Presentation

Color and Shapes Presentation

Historical Presentation

Transcript

Presentation

Luceafărul

Mihai Eminescu

Elaborat de: Stanciuc Veronica

cuprins

Comparații

Titlu

Cronologie

Limbaj

Citate

Critici

Imagini

Personaje

Video

Surse

Tablouri

Informații

Mulțumesc !

Titlul poemului

Tema poemului este romantică și prezintă viață omului de geniu într-o lume banală și ostilă, neputința acestuia de a o înțelege și de a face parte din ea, împreună cu tema iubirii neîmplinite. Compoziția romantică se realizează prin opoziția planurilor cosmic și terestru și celor doua ipostaze ale cunoașterii: omul comun și geniul.

SURSA PRINCIPALĂ A POEMULUI

Sursa principală a poemului este basmul popular românesc "Fata din grădina de aur" cules de germanul Richard Kunich într-o călătorie a sa prin Oltenia. Eminescu ia cunoștință de acest basm, îl verifică între anii 1870-1872, păstrându-l în manuscris. Mai târziu, poetul crează 5 variante succesive ale basmului între 1880-1883, mai întâi verificându-l și schimbându-i finalul, apoi, îmbpgățindu-l cu idei filosofice, reflectând condiția geniului î lumea superficială și meschină, transformându-l într-un poem filosofic de unică valoare ideatică și artistică.

ELEMENTELE Limbajul

GENURI LITERARE

  • Limpezimea clasică;
  • Exprimarea gnomică/aforistică;
  • Puritatea limbajului;
  • Cuvinte și expresii populare;
  • Muzicalitatea poeziei;

Se întâlnesc în poem toate cele 3 genuri literare, împletite într-o armonie perfectă.

  • Genul liric
  • Genul epic
  • Genul dramatic

+info

tablourile poemului

Poemul are patru părți: Primul tablou cuprinde strofele 1-43; Al doilea tablou cuprinde strofele 44-64 și este subordonat planului terestru; Al treilea tablou cuprinde strofele 65-85 și este subordonat planului universal cosmic și este alcătuit din 2 episoade; Al patrulea tablou cuprinde strofele 86-98 acsându-se pe cele două plane uman- terestru.

"Ce este dragostea? Este luceafărul de ziuă și de noapte. De aceea noaptea e mai strălucitor."

Sinclair Lewis

"Luceafărul dorea să coboare pe Pământ pentru a deveni muribund."

Perlă din bacalaureat (2012)

"Ofer luceafărul și luna/Și mai ofer vreo șapte stele,/Dar nu mai face pe nebuna/Că și așa nu-s ale mele!..."

Constantin Păun

+info

Mitul

Mitul "Zburătorului" este valorificat în primul tablou al poemului, prin visul erotic al fetei de împărat care, ajunsă la vârsta dragostei, își imaginează întruparea tânărului în ipostaza angelică și demonică, pentru a putea dialoga cu acesta după legile pământene.

ver

ver

ver

ver

ver

ver

ViDEO

Luceafarul -Mihai Eminescu-Elemente de structură şi limbaj

Comentariu audio

ViDEO 02

ViDEO 01

Liric Ballet Duet

Animație

+info

studierea luceafărului în școli

Dacă l-ar cunoaşte de la început pe Eminescu - bărbatul îndrăgostit, pe Eminescu jurnalistul, omul politic, nu ar mai fi obligatoriu de studiat dacă vrei să treci clasa, ci obligatoriu de studiat dacă vrei să descoperi lumea întreagă. Un om trist, inadaptat, rupt de realitate - aşa este prezentat Mihai Eminescu elevilor din clasa a 5-a. Şcoala a reuşit să facă din poetul nostru naţional un personaj depresiv spre „emo”. Puţini elevi reuşesc să înţeleagă cât de important este Eminescu pentru limba şi cultura romană.

vs

"FATA DIN GRăDINA DE AUR" de richard kunish

"LUCEAFĂRUL" DE mihai eminescu

„Fata din grădina de aur” este un basm popular muntenesc ce constituie principala sursă de inspirație pentru binecunoscutul poem eminescian „Luceafărul”. Cules de germanul Richard Kunisch și publicat mai apoi, în anul 1861.

„Luceafărul” este cel mai lung poem de dragoste. Are 98 de strofe și a fost publicat în 1883în Almanahul societății studențești România Jună din Viena .

asemănări și deosebiri

fata din grădina de aur

luceafărul

asemănări

  • Hyperion a rămas nemuritor și rece, iar Cătălina a rămas împreună cu Cătălin.
  • Discuțiile lui Hyperion și a Demiurgului.
  • Metamorfoza Luceafărului: ipostaza Neptunica și apariția Plutonică.
  • Hyperion- un mort frumos cu ochii vii ce lucește fără de viață.
  • Jertfa lui Hyperion/smeului în numele dragostei.
  • Refuzul fetei de a pleca în lume cu Hyperion/smeul.
  • Promisiunile lui Hyperion/smeului.
  • Dezamăgirea lui Hyperion/smeului în fata de împărat.
  • Dragostea adevărată dintre doi pământeni.
  • Fata de împărat a fost ucisă de smeu, iar fiul de împărat a murit în Valea Amintirilor.
  • Apar alte personaje, cum ar fi: tatăl fiicei de împărat, slujnicile, Sfânta Vineri, Sfânta Miercuri...
  • Traseul pe care la parcurs fiul de împărat pentru a ajunge la fiica de împărat.

Cronologie

1873

2009

1883

„Luceafărul” este una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu, începută încă din 1873.

Academia Recordurilor Mondiale (World Records Academy) a anunțat că „Luceafărul” este cel mai lung poem de dragoste.

Publicarea poemului în Almanahul societății studențești România Jună din Viena.

1884

1882

Poemul a fost reluat apoi în același an în revista Convorbiri literare și în final în volumul princeps intitulat „Poesii” sub îngrijirea lui Titu Maiorescu.

Manuscrisul din poem.

Circuitul universal

75%

15%

15%

"Traducerea poemului și ecoul în publicaţii tipărite şi online în 85 de limbi, iar prin programe de traducere automată în alte 65 de limbi, în total 150 de limbi din peste 250 de ţări”.

critici

Poezia Luceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru Veronica Micle. Acest lucru a fost confirmat de Eminescu lui Maiorescu care la rândul lui a transmis această inforamție lui I. Al. Brătescu-Voinești.

G. Calinescu considera că Luceafărul nu avea așa un mare răsunet fără opera completă a lui Eminescu. El considera Luceafarul vârful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creațiile mai mici.

În spiritul romantismului german, Eminescu, va interpreta basmul Fata în grădina de aur astfel ca Hyperion să devină simbol al demonicului, al geniului ispitit de chemarea iubirii pământești.

Eminescu vedea geniul ca și romanticii germani. Geniul era o ființă capabila să treacă de limitele lumești și să-și creeze o lume a lor.

Personaje

Lucefărul (Hyperion)

Cătălina

Demiurg

Cătălin

Hadest

Neptun

Mulțumesc pentru atenție!