Să sistematizăm
SUBSTANTIVUL
CLASA a V-a
Definiție
Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Târgoviște
substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește ființe, obiecte, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni sau stări sufletești.
profesor: Alina-Ionela Stoian
Numărul substantivelor
singular
plural
telefoanebărci oglinzi plopi nemulțumiri fulgere arbitri monede furtunuri
telefonbarcă oglindă plop nemulțumire fulger arbitru monedă furtun
desinențele
câin-e
Desinențele sunt sunete sau grupuri de sunete așezate la sfârșitul substantivelor pentru a arăta genul și numărul acestora.
rădăcină
desinență
câin-i
rădăcină
desinență
flor-i
floar-e
desinență
desinență
rădăcină
rădăcină
tablo-uri
tablo-u
desinență
rădăcină
rădăcină
desinență
SUBSTANTIVELE SUNT DE TREI GENURI
FEMININ
MASCULIN
NEUTRU
o carte -două cărți
un album- două albume
un brad - doi brazi
O modalitate simplă de identificare și de verificare a substantivului este numărarea! Se numără, cuvântul este ca parte de vorbire substantiv!
SUBSTANTIVELE SUNT DE TREI GENURI
FEMININ
MASCULIN
NEUTRU
o carte -două cărți
un album- două albume
un brad - doi brazi
O modalitate simplă de identificare și de verificare a substantivului este numărarea! Se numără, cuvântul este ca parte de vorbire substantiv!
De ținut minte!
Există substantive care au o singură formă și pentru singular, și pentru plural:
1. un ardei/ doi ardei
2. un pui/ doi pui
Există substantive care au formă pentru un singur număr.
3. un ochi/ doi ochi
6. argint
4. un gutui/ doi gutui
7. plete
5. un lămâi/ doi lămâi
8. lapte
9. grâu
10. miere
Există substantive care, prin înțelesul lor, însumează mai multe obiecte de același fel!
16. tufiș
Există substantive care au o singură formă pentru a denumi și genul masculin, și genul feminin:
11. păianjen
17. școlărime
12. elefant
18. podgorie
13. furnică
14. fluture
19. armată
15. maimuță
20. mulțime
substantivele pot fi:
proprii - când denumesc individualități: nume de persoane, nume de locuri, de țări, de ape, de sărbători, de instituții, de branduri...
comune - când denumesc clase de obiecte de același fel
- comune; - proprii.
substantivele pot fi
COMPUSE
SIMPLE
Alcătuite din cel puțin doi termeni
Alcătuite dintr-un singur termen
Articolul
articolele pot fi: - hotărâte; - nehotărâte.
- element cu sens, care însoțește numai substantivul, și care indică în ce măsură obiectul este cunoscut sau necunoscut de vorbitor.
Articolul hotărât se așază la sfârșitul cuvântului (ENCLITIC) și indică faptul că substantivul este cunoscut atât de vorbitor, cât și de ascultător.
Apasă pe butonel!😉
În dicționar, substantivele au formă nearticulată.
Articolul nehotărât
Articolul nehotărât se așază înaintea substantivului (PROCLITIC) și indică faptul că substantivul nu este cunoscut de vorbitor și de ascultător.
Apasă pe butonel!😉
FUNCȚIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI
POSIBILITĂȚILE COMBINATORII ALE SUBSTANTIVULUI
SUBSTANTIVUL POATE FI SUBIECT
Soarele strălucește. soarele - subiect simplu
SUBIECTUL - este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea pe care verbul o numește.
Cărțile și caietele stau așezate pe raft. cărțile și caietele - subiect multiplu
SUBIECTUL RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE CINE?, CE?
Se aude un zgomot. un zgomot - subiect simplu
Întrebările atributului:
ATRIBUTUL este partea secundară de propoziție care determină un substantiv
care?ce fel de? al cui? a cui? ai cui? ale cui?
atributul
A cumpărat o carte cu jocuri. - ce fel de carte? - cu jocuri cu jocuri - substantiv c., atribut Cărțile Măriei sunt pe birou. - ale cui cărți? - ale Mariei ale Mariei - subst. p., atribut
Întrebările sunt adresate unui substantiv.
ATENȚIE!
PREPOZIȚIA ESTE O PARTE DE VORBIRE CARE LEAGĂ ATRIBUTUL DE SUBSTANTIVUL DETERMINAT (dar și o altă parte de propoziție de verb)
Apreciază darurile de la părinții săi. ce fel de daruri? - de la părinții de la părinții - subst. c., însoțit de prepoziție, atribut
PREPOZIȚII: DE, PE, LA, ÎN, CU, DIN, SPRE, CA, DESPRE, ...
Să aplicăm!
SUBSTANTIVUL
ALINA IONELA STOIAN
Created on March 7, 2021
clasa a V-a
Start designing with a free template
Discover more than 1500 professional designs like these:
View
Memories Presentation
View
Pechakucha Presentation
View
Decades Presentation
View
Color and Shapes Presentation
View
Historical Presentation
View
To the Moon Presentation
View
Projection Presentation
Explore all templates
Transcript
Să sistematizăm
SUBSTANTIVUL
CLASA a V-a
Definiție
Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Târgoviște
substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește ființe, obiecte, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni sau stări sufletești.
profesor: Alina-Ionela Stoian
Numărul substantivelor
singular
plural
telefoanebărci oglinzi plopi nemulțumiri fulgere arbitri monede furtunuri
telefonbarcă oglindă plop nemulțumire fulger arbitru monedă furtun
desinențele
câin-e
Desinențele sunt sunete sau grupuri de sunete așezate la sfârșitul substantivelor pentru a arăta genul și numărul acestora.
rădăcină
desinență
câin-i
rădăcină
desinență
flor-i
floar-e
desinență
desinență
rădăcină
rădăcină
tablo-uri
tablo-u
desinență
rădăcină
rădăcină
desinență
SUBSTANTIVELE SUNT DE TREI GENURI
FEMININ
MASCULIN
NEUTRU
o carte -două cărți
un album- două albume
un brad - doi brazi
O modalitate simplă de identificare și de verificare a substantivului este numărarea! Se numără, cuvântul este ca parte de vorbire substantiv!
SUBSTANTIVELE SUNT DE TREI GENURI
FEMININ
MASCULIN
NEUTRU
o carte -două cărți
un album- două albume
un brad - doi brazi
O modalitate simplă de identificare și de verificare a substantivului este numărarea! Se numără, cuvântul este ca parte de vorbire substantiv!
De ținut minte!
Există substantive care au o singură formă și pentru singular, și pentru plural:
1. un ardei/ doi ardei
2. un pui/ doi pui
Există substantive care au formă pentru un singur număr.
3. un ochi/ doi ochi
6. argint
4. un gutui/ doi gutui
7. plete
5. un lămâi/ doi lămâi
8. lapte
9. grâu
10. miere
Există substantive care, prin înțelesul lor, însumează mai multe obiecte de același fel!
16. tufiș
Există substantive care au o singură formă pentru a denumi și genul masculin, și genul feminin:
11. păianjen
17. școlărime
12. elefant
18. podgorie
13. furnică
14. fluture
19. armată
15. maimuță
20. mulțime
substantivele pot fi:
proprii - când denumesc individualități: nume de persoane, nume de locuri, de țări, de ape, de sărbători, de instituții, de branduri...
comune - când denumesc clase de obiecte de același fel
- comune; - proprii.
substantivele pot fi
COMPUSE
SIMPLE
Alcătuite din cel puțin doi termeni
Alcătuite dintr-un singur termen
Articolul
articolele pot fi: - hotărâte; - nehotărâte.
- element cu sens, care însoțește numai substantivul, și care indică în ce măsură obiectul este cunoscut sau necunoscut de vorbitor.
Articolul hotărât se așază la sfârșitul cuvântului (ENCLITIC) și indică faptul că substantivul este cunoscut atât de vorbitor, cât și de ascultător.
Apasă pe butonel!😉
În dicționar, substantivele au formă nearticulată.
Articolul nehotărât
Articolul nehotărât se așază înaintea substantivului (PROCLITIC) și indică faptul că substantivul nu este cunoscut de vorbitor și de ascultător.
Apasă pe butonel!😉
FUNCȚIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI
POSIBILITĂȚILE COMBINATORII ALE SUBSTANTIVULUI
SUBSTANTIVUL POATE FI SUBIECT
Soarele strălucește. soarele - subiect simplu
SUBIECTUL - este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea pe care verbul o numește.
Cărțile și caietele stau așezate pe raft. cărțile și caietele - subiect multiplu
SUBIECTUL RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRILE CINE?, CE?
Se aude un zgomot. un zgomot - subiect simplu
Întrebările atributului:
ATRIBUTUL este partea secundară de propoziție care determină un substantiv
care?ce fel de? al cui? a cui? ai cui? ale cui?
atributul
A cumpărat o carte cu jocuri. - ce fel de carte? - cu jocuri cu jocuri - substantiv c., atribut Cărțile Măriei sunt pe birou. - ale cui cărți? - ale Mariei ale Mariei - subst. p., atribut
Întrebările sunt adresate unui substantiv.
ATENȚIE!
PREPOZIȚIA ESTE O PARTE DE VORBIRE CARE LEAGĂ ATRIBUTUL DE SUBSTANTIVUL DETERMINAT (dar și o altă parte de propoziție de verb)
Apreciază darurile de la părinții săi. ce fel de daruri? - de la părinții de la părinții - subst. c., însoțit de prepoziție, atribut
PREPOZIȚII: DE, PE, LA, ÎN, CU, DIN, SPRE, CA, DESPRE, ...
Să aplicăm!