Câmpul magnetic.

Câmpul Magnetic al pământului. Aurora polară.

Câmpul magnetic

Câmpul magnetic este o formă de existenţă a materiei, care se manifestă prin interacţiunea acului magnetic. Reprezintă o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare. Acest câmp vectorial se manifestă prin forțele care acționează asupra unei sarcini electrice în mișcare (forță Lorentz), asupra diverselor materiale. Poate fi măsurat cu magnetometrul. Mărimea care măsoară interacțiunea dintre câmpul magnetic și un material se numește susceptibilitate magnetică.

Acul magnetic care „arăta sudul” este menționat pentru prima dată în secolul al XI-lea î.Hr. ca fiind folosit în China, însă de-abia din secolul al XII-lea d.Hr. se utilizează în mod curent busola în navigație.

Unul dintre primii învățați europeni care au studiat magnetismul a fost Pierre de Maricourt, savant medieval ce l-a avut ca discipol pe Roger Bacon și care a scris, în 1269, un tratat remarcabil asupra magneților. Studiile sale au anticipat folosirea busolei. 1854 Introducerea conceptului de câmp magnetic i se datorează lui Faraday.

Liniile de forță ale unui câmp din jurul unui magnet puse în evidență cu ajutorul piliturii de fier. Se observă că liniile de câmp converg la capetele magnetului

Detaliu din Epistola de magnete

Ştiaţi că:

Pământul este cel mai ceretat corp cosmic şi se află la o distanţă de 150mil. km de la Soare. El se mişcă în jurul Soarelui conform celor trei legi ale lui J. Kelper cu o viteză de 30km/s, efectuând o mişcare de revoluţie medie, parcurgând orbita în aproximativ 365 zile.

Pământul se află mai aproape de Soare la începutul lunii ianuarie cu 5mil. km decât luna iulie.

Atmosferă

Scoarţă

Nucleu solid

Nucleu lichid

Mantie

Deosebim patru învelişuri ale Pământului:litosfera, hidrosfera, atmosfera şi biosfera.

Litosfera, la rândul ei, poate fi stratificată în: nucleu solid, nucleu lichid, mantie şi scoarţă.

La rotirea Pământului în jurul axei sale, ambele nuclee, cel solid şi cel lichid, formeză un dinam electric care produce un câmp magnetic foarte puternic, numit câmpul magnetic al Pământului.

Scurt istoric

În secolul al XVI-lea apare prima lucrare corpuri magnetice şi un magnet mare- Pămâmtul, de William Gilbert (1544-1603).A descris cca 600 de experimente care demonstreză existenţa celor doi poli ai magnetului, interacţiunea polilor magnetici. W. Gilber a stabilit comportarea acului magnetic pe Pământ, demonstrând prin acesta că planeta noastră reprezintă un magnet mare.

De asemenea s-a stabilit, pe baza cercetărilor spaţiul cosmic al Terrei cu ajutorul aparatelor cosmice, că planeta noastrăe înconjurată de brâu de radiaţii, format din particule încărcate electric- protoni şi electroni.

aURORA POLARĂ

Aurora polară se poate întâlni la Polul Nord şi Sud, Pământul are, în aceste regiuni,are un puternic câmp magnetic, iar Soarele trimite către planeta noastră, prin razele sale, particule minuscule, invizibile, încărcate electric. Aceste particule fac- moleculele de aer să strălucească.Iar în nopţile senine,ele se pot vedea pe cer ca nişte fâşii uriaşe, colorate, de lumină.

Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală. Apare în mod normal în intervalele septembrie-octombrie și martie-aprilie. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă.

MAP

Locuri unde poţi vedea aurora boreală

Din punct de vedere ştiinţific, aurora se poate vedea oriunde pe glob.

Antarctida

Locurile unde poate fi văzută cel mai frecvent aurora boreală sunt Norvegia, Finlanda, Islanda, Suedia, Groenlanda, Canada, Rusia și Alaska.

Auroră pe Jupiter. Punctul luminos din extremitatea stângă reprezintă limita câmpului magnetic exercitat de satelitul Io, în timp ce punctele de mai jos sunt provocate de Ganymede și Europa

Auroră polară produsă în laborator

Luminile nordului, așa cum mai sunt numite aurorele polare, pot fi văzute cel mai frecvent între lunile septembrie și martie. De obicei, acestea pot fi observate în toată splendoarea lor între orele 19 și 2 noaptea.

Concluzia mea că câmpul magnetic are legătură directă cu apariţia Aurorelor Polare, deoarece Aurora se formeză în urma undelor magnetice care le primeşte Pământul de la Soare. Prin urmare, Pământul nu este izolat de cosmos.