Proiect desen

Moldova

Bacău & Valea Trotușului

Port și tradiții

Gălățeanu Cristiana & Gună Maria- clasa X F -

Moldova este о țară mica din Europa de Est. Solul bogat și climatul continental temperat cu veri calde și ierni blânde au făcut ca țara să fie una dintre cele mai productive regiuni agricole, încă din cele mai vechi timpuri, și un furnizor major de produse agricole din sud-estul Europei.

Din negura timpului, aceste plaiuri au fost considerate de locuitorii acestor pământuri un colțișor de rai. Moldova este o țara care și-a câștigat demnitatea prin lupte și războaie.

“Ștefan cel Mare : Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe....că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, nu a fost a mea și nu este a voastră, ci a urmașilor, urmașilor noștri în veacul vecilor...! ” Barbu Ștefănescu Delvrancea

Unică în lume

Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie.

Bucătăria moldovenească este cunoscută peste hotare . Faima este adusă de gustul delicios și aspectul unic al mâncărurilor .....

Solul fertil al Moldovei produce fructe, legume și produse cerealiere și una dintre cele mai importante industrii ale țării este industria vinicolă, pentru care Republica Moldova este cunoscută cu mult dincolo de granițele sale. Timp de mulți ani, producerea vinului în Moldova a fost ocupația de bază a populației.Multe familii au propriile lor rețete din struguri care au fost transmise de-a lungul generațiilor. Cea mai mare parte a producției țării de vin comercial este pentru export.

Suntem bogați în peisaje rurale, monumente istorice, rezervații naturale, mănăstiri și cetăți, care păstrează istoria neamului nostru. Zone cu vestigii ale stabilirii diferitor civilizații, unde s-au păstrat ruinile orașelor din diferite perioade. Vă îndemnăm de a explora orice colțișor al țării noastre. Frumusețea naturală și arhitectura bine conservată… ospitalitatea, chipurile primitoare este un motiv de mândrie aici.

Datinele Bacăului

Când vine vorba de tradiți , în orașul Bacău sunt nenumărate .De la cele mai frumoase la cele mai înficoșătoare tradiți. Jocul Ursului este punctul central de atractie al sarbatorilor din Bacau, Comanesti, Darmanesti, Slanic si din cele mai multe sate de pe Valea Trotusului in ajunul Anului Nou. Semnificatia veche a Jocului Ursului este de a celebra forta animalului care invinge iarna, regenerarea naturii (ursul este “batut” si “moare”, dupa care “reînvie”), curgerea anotimpurilor. Toate cetele au fost si sunt insotite de multimea mastilor frumoase (mosnegi, babe, anul nou, anul vechi, medici, preoti, vanatori, miri, mirese, negustori, turci, ciobani, etc) simbolizand profesii, varste, origine etnica, etc.Unii cetateni isi confectionau o masca si o tinuta secreta necunoscuta, isi modificau vocea, facandu-si un punct forte din a nu fi recunoscuti.

Masca lor improvizeaza un dialog cu gazda, cu continut hazliu, satiric, spontan, creativ pe tema gospodariei, agriculturii, cresterii vitelor, geloziei, critica unor meserii de profesori, doctori, preoti, silvicultori, ciobani, ironizand si criticand relele din societate. Dupa demascare urmeaza urarile de bine, belsug si sanatate, gazdele oferind vin, gustari si dulciuri mastilor.Aceste obiceiuri sunt foarte vechi, vin de la sarbatoarea tracilor numina "Brumalia" - cu infiltratii din datinile lui Dionis cand se mascau barbatii in femei si vice-versa. De Saturnalia se facea mare veselie cu ospete, cu jocuri si vizite reciproce, iar de Calende se petrecea cu chefuri si ospete care tineau o noapte intreaga sarbatorind inceputul Anului Nou si Solstitiu. Cetele mari sunt insotite si de masti urate! Mastile constituie o creatie populara care spun indirect multe si care evolueaza de la o perioada la alta. O parte din masti continua sa evoce trecutul glorios al poporului roman in lupta pentru independenta, libertate si dreptate. Alte masti reprezinta oameni si fapte care au influentat sau influenteaza in rau sau in bine viata obstii.

Dansul Urșilor

Măști tradiționale

Oameni purtând măștile tradiționale

Costumul popular femeiesc din Zona Bacau

Costumul din zona Bacau este bine conservat din punctul de vedere al partilor sale caracteristice. Cel din partea muntoasa este caracterizat prin decoratia si cromatica aplicata pe broderia iei in care apare foarte frecvent culoarea de verde, iar fota decorata numai prin vargute foarte inguste, in general executate tot cu aceasta culoare. In zona Bacau, pe langa portul compus din fota, se mai poarta si "costumul de Corbasca", care se caracterizeaza prin "androc" si care se deosebeste de "valnic" prin pliseurile mai late, amintind bineinteles costumul valnic din Oltenia.

In partea de jos a zonei, la campei, culoarea dominanta in executarea broderiei si in decorul vargilor de pe fota, este rosul precum si broderia de pe ie si a betelor. Pieptarele cu croiala mai larga in loc de ajustate pe corp ca in celelalte zone invecinate, iar decoratia si cromatica este in rosu, rosu-portocaliu sau caramiziu. Tot in aceasta zona se poarta fota neagra, fara ornamentatia si care este de fapt fota folosita la munca. Pe cap se poarta "casanca", o broboada neagra cu ciucuri, provenita din comert, pe cand marama este folosita mai rar.

COSTUMUL POPULAR FEMEIESC

Costumul popular este alcătuit din următoarele piese : cămaşă , catrinţă, bete sau bârneţe, bundiţă – cheptar , maramă de borangic – element esenţial al costumului popular care era aşezat pe capul femeii imediat după nuntă , care însemna trecerea tinerei femei din rândul fetelor mari în rândul femeilor . Cămăşile erau confecţionate din pânză de in ţesută în stative , apoi cusute pe piept şi pe mâneci cu motive ornamentale iar la gât încreţite sub formă de pielea găinii . Pentru zilele de sărbătoare cămăşile erau confecţionate din borangic ornamentate şi cu fluturi din metal.Catrinţa se aşeza de la brâu în jos şi era prinsă cu bete tricolore sau bârneţe cu mărgele.

Catrinţa este una din cele mai simple piese de port , formate dintr-o ţesătură dreaptă , dreptunghiulară , de culoare închisă , cu care femeia îşi înfăşura trupul de la brâu în jos , suprapunând capetele în faţă

Îmbrăcămintea groasă – la început sumanul , apoi ilicul şi caţaveica –constituie o caracteristică care va cunoaşte şi ea transformări deoarece după al doilea război mondial costumul popular va fi înlocuit cu piese fabricate în serie .

Gătelile capului au constituit preocupări majore ale femeilor- fetele purtau capul descoperit ca ,, semn al curăţeniei ” , părul fiind împletit în cozi lăsate pe spate şi doar la horă sau în zi de sărbătoare îşi puneau în păr flori , panglici şi cordele colorate .

COSTUMUL POPULAR BARBATESC

Costumul bărbătesc este compus din cioareci – pantaloni albi din lână , cămaşă albă cu diferite modele, fustă albă peste pantaloni, chimir, cheptar , opinci , obiele cu nojiţe, căciulă din blană de oaie , suman în vreme de iarnă . Bătrânii purtau mai ales cămeşoiul- o cămaşă lungă până la genunchi , din cânepă sau bumbac , simplă şi nedecorată sau cu puţine motive – arnici negru şi roşu . În zile de sărbătoare se purta mai ales cămaşa cu fustă , decorată cu o combinaţie de negru cu alb , negru cu galben. Iţarii sunt confecţionaţi dintr-o ţesătură subţire , albă în patru iţe , din cânepă , in sau păr de oaie. Iţarii de sărbătoare erau lungi , lucraţi din postav fin . Brâiele – bârneţele sunt fie tricolore , fie cu mărgele pe margine, cu alesături sau cusături geometrice în culori vii. Curelele late din piele – chimirele – erau decorate cu motive diferite – pătratul, crucea, steluţa

Flăcăii purtau la brâu în zile se sărbătoare năfrămi din bumbac sau borangic , de formă pătrată, realizate cu arnici , paiete , în motive diferite ,cele mai multe florale .

Trăsăturile costumului popular din zona Bacăului se regăsesc în toate colţurile ţării, formând o unitate structurală .El este unitar , deoarece se găseşte un singur tip de costum femeiesc – cu catrinţă şi cel bărbătesc –cu iţari şi cămaşă cu fustă .Există şi două categorii de costume populare – de ,, purtat” şi ,, de cruţat ”, de sărbătoare .Multe costume populare se păstrează cu sfinţenie din neam în neam , mai ales pe linie maternă .

Portul tradițional Moldovenesc :

Regina Maria și prințesele îmbrăcate în port tradițional românesc.

Sfârșit!