Gradul I PETCU IRINA ELENA

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DIN BUCUREȘTI

LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: PROF. UNIV. DR. VIRGIL TUDOR

AUTOR: PROF. PETCU IRINA-ELENA

BUCUREȘTI2021

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DIN BUCUREȘTI

STUDIU PRIVIND CREȘTEREA CALITĂȚII LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL GIMNAZIAL

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: PROF. UNIV. DR. VIRGIL TUDOR

AUTOR: PROF. PETCU IRINA-ELENA

BUCUREȘTI2021

PLANUL LUCRĂRII

I.1. Importanța și actualitatea temei I.2. Motivarea alegerii temei

CAPITOLUL I INTRODUCERE

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ A TEMEI

II.1. Modalități de măsurare și eficientizare a calității lecției de Educație fizică II.1.1 Modalități de înregistrare a calității lecției de Educație fizică II.2. Posibilități de eficientizare a calității lecției de Educație fizică

CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚI SOMATO-FUNCȚIONALE, MOTRICE ȘI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DE 11-15 ANI

III.1. Particularități somato-funcționale ale copiilor de 11-15 ani III.2. Particularități motrice ale copiilor de 11-15 ani III.3. Particularități psihologice ale copiilor de 11-15 ani

IV.1. Scop, sarcini, ipoteze și metode utilizate în cercetare IV.2. Studiu privind înregistrarea și creșterea calității lecției de Educație fizică la elevii din ciclul gimnazial IV.2.1. Eșantioane, loc de desfășurare, condiții și etapele desfășurării cercetării IV.2.2. Conținutul experimentului

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

CAPITOLUL V ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

Motivarea alegerii temei

Motivația alegerii acestei teme o reprezintă necesitatea asigurării și menținerii calității educaționale în școala românească.

Creşterea calității lecţiei este problema care preocupă cel mai mult specialiştii domeniului nostru şi nu numai, deoarece în condiţiile practicării tot mai scăzute a exerciţiilor fizice la nivelul adolescenţilor şi tinerilor lecţia de educaţie fizică rămâne principala „sursă” de practicare cu regularitate şi în mod sistematic a diferitelor forme de manifestare a exerciţiului fizic.

CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ A TEMEI

II.1. Modalități de măsurare și eficientizare a calității lecției de Educație fizică

• Densitatea motrică
• Densitatea pedagogică
• Densitatea funcțională

II.1.1 Modalități de înregistrare a calității lecției de Educație fizică

• Protocol de densitate

II.2. Posibilități de eficientizare a calității lecției de Educație fizică

• Măsuri pentru îmbunătățirea densității: organizatorice, metodice, comportamentale, de altă natură

CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚI SOMATO-FUNCȚIONALE, MOTRICE ȘI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DE 11-15 ANI

III.1.

III.2.

III.3.

Particularități psihologice ale copiilor de 11-15 ani

Particularități motrice ale copiilor de 11-15 ani

Particularități somato-funcționale ale copiilor de 11-15 ani

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

SCOP

Scopul prezentei lucrări este de a determina ce conținuturi, metode și mijloace duc la creșterea calității lecției de educație fizică și sport, pe baza protocoalelor de densitate realizate la clasele de nivel gimnazial.

IPOTEZE

1. prin folosirea protocoalelor de densitate se poate înregistra exact calitatea lecției de Educație fizică;2. prin compararea protocoalelor de densitate se vor găsi cele mai bune metode și mijloace de creștere a calității lecției de Educație fizică.

METODE UTILIZATE ÎN CERCETARE:

1. Metoda bibliografiei

2. Metoda observaţiei

3. Metoda experimentului

4. Metoda cronometrării

5. Metoda grafică

IV.2.1. Eșantioane, loc de desfășurare, condiții și etapele desfășurării cercetării

• Cercetarea s-a desfășurat la nivelul ciclului gimnazial, la clasele a V-a B, a V-a C, a VI-a A, a VI-a B, a VII-a A și a VIII-a B, orele fiind coordonate de colegii mei de catedră S.E. și Ț.V. În total au fost observați un număr de 160 de elevi.
• Locul de desfăşurare al experimentului a fost Şcoala Gimazială Numărul 5 București. Orele de educaţie fizică s-au desfăşurat pe bazele sportive ale școlii, în anul școlar 2019-2020.
• Lecţiile de educaţie fizică s-au desfăşurat în lunile septembrie - octombrie, în aer liber, respectiv lunile noiembrie - martie în sală, beneficiind de baza sportivă şi utilizând toate materialele necesare. Cercetarea era planificată să se desfășoare pe parcursul întregului an școlar 2019-2020, dar în contextul pandemiei ce a dus la închiderea școlilor, am fost nevoită să opresc efectuarea protocoalelor de densitate în luna martie.

IV.2.2. Conținutul experimentului

• Pe parcursul anului școlar 2019-2020 am realizat 15 protocoale de densitate în cadrul orelor de educație fizică coordonate de colegii mei de catedră.
• Am observat lecții desfășurate la nivel gimnazial, ce au avut teme din toate unitățile de învățare (calități motrice, deprinderi motrice, atletism, gimnastică, jocuri sportive) și în cadrul cărora s-au folosit metode și mijloace cât mai variate.

• Pe baza măsurătorilor efectuate am determinat densitatea motrică, pedagogică și funcțională

CAPITOLUL V ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

DENSITATEA FUNCȚIONALĂ

PROTOCOLUL DE DENSITATE NUMĂRUL 1

Temele lecției: Viteza de deplasare Dribling - Joc sportiv baschet

• Densitatea motrică este cea care predomină, având o pondere de 79%. Acest lucru demonstrează că subiectul a fost implicat activ pe parcursul orei, îndeplinindu-și sarcinile și fiind conectat permanent la indicațiile profesorului.
• O densitate pedagogică mai scăzută arată că profesorul a organizat eficient colectivul de elevi și spațiul de lucru. De asemenea, a ales mijloace și metode adecvate, ce au permis implicarea activă a elevilor permanent.
• Din graficul densității funcționale putem observa că elevul a fost angrenat treptat în efort, respectând curba lui Gauss, atingând valoarea maximă a frecvenței cardiace pe parcursul verigilor corespunzătoare temelor de lecție, la sfârșitul orei revenind la indici normali, rezultând o bună dirijare a efortului din partea profesorului.

PROTOCOLUL DE DENSITATE NUMĂRUL 4

Temele lecției: Pasa - Joc sportiv fotbal Rezistența cardio-respiratorie în eforturi variate

• Densitatea motrică este cea care predomină, având o pondere de 65%. Valoarea mai scăzută a densității s-a datorat mijloacelor folosite ce au mărit timpul de așteptare pentru execuția exercițiilor și temelor de lecție ce au necesitat pauze pasive mai mari pentru revenirea organismului.
• Densitatea pedagogică de 28% ne arată că timpul pentru explicarea exercițiilor a fost mai mare și indicațiile mai dese.
• În schimb, graficul densității funcționale ne arată că dirijarea efortului a fost corectă, respectând curba lui Gauss, înregistrând valorile maxime pe parcursul verigilor tematice

CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

• În urma rezultatelor obţinute în cadrul experimentului efectuat s-a demonstrat valabilitatea ipotezelor conform cărora prin folosirea protocoalelor de densitate se poate înregistra calitatea lecției de Educație fizică

• Reușita lecției depinde de modul în care este pregătită și condusă de către profesor. Pentru ca scopul lecției să fie în întregime atins, iar eficiența acesteia să crească la parametri superiori, se impune asigurarea unor cerințe de bază: densitate optimă, dinamism, varietate, atractivitate.

• Măsurile luate în legătură cu sporirea densității motrice și a intensității efortului în lecție, constituie aspecte importante ale folosirii eficiente a timpului, între acestea și obiectivele instructive educative ale lecției este necesar să existe o concordanță perfectă.

CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

• Din studiul efectuat am observat că pentru a obține o densitate motrică mai mare este recomandat să se folosească jocuri de mișcare în toate verigile lecției, inclusiv în cele netematice, astfel elevii sunt implicați permanent în activitatea didactică, eficientizând execuția sarcinilor motrice;

• Ștafetele și parcursurile aplicative cresc atractivitatea lecției, însă trebuie acordată o atenție deosebită modului de organizare a colectivului, astfel încât timpul de așteptare pentru execuție să fie cât mai scurt și să fie folosit ca pauză activă.

• Măsurile ce duc la îmbunătățirea densității sunt: - motivație puternică la elevi; - alegerea unor formații de lucru și procedee metodice de exersare eficiente; - promovarea lucrului pe grupe mici sau a lucrului independent; - folosirea unor explicații concise și clare; - creșterea caracterului atractiv al lecției.

CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

• Temele lecției influențează calitatea acesteia, astfel: în lecțiile cu teme din calități motrice (viteza sau îndemânarea), precum și cele cu teme din jocurile de mișcare, densitatea motrică a fost mai crescută, comparativ cu cele cu teme de lecție ca forța, rezistența, sărituri la aparate ce scad densitatea motrică. Acest lucru se datorează pauzelor pasive repetate ce asigură refacerea organismului, explicațiilor lungi ale profesorului, precum și materialelor folosite ce scad eficiența lecției, necesitând un timp mai mare de amenajare.

• Un alt factor ce determină calitatea este tipul lecției. Am observat că în lecțiile de învățare densitatea motrică este mai scăzută, iar densitatea pedagogică este mai mare, profesorul acordând mai mult timp explicațiilor, indicațiilor și corectării execuțiilor. În lecțiile de consolidare și perfecționare scade densitatea pedagogică și crește cea motrică, acest lucru datorându-se creșterii numărului de execuții și scurtării timpului aferent indicațiilor.

• În concluzie putem afirma că pentru obținerea unei bune densități trebuie îndeplinite toate măsurile metodico-organizatorice, ce vor duce la creșterea eficienței lecției.

VĂ MULȚUMESC!