Geografie proiect

Problemele oraselor mari si caile lor de solutionare

Proiect al elevului cl.11"B" Muntean Iulian

probleme des întâlnite

1.Șomajul2.Ambuteiajele 3.Migrația și Criminalitatea

Șomajul

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă.Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui loc de muncă. Când această situație ia proporții apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor, prin creșterea sărăciei și a criminalității. Datele raportate de organismele de statistică presei, sunt rareori capabile să informeze publicul despre întreaga dimensiune a fenomenului.[4] Metodele de definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta, și de la un bloc politic și economic la altul.[5] Astfel, atunci când, de exemplu, în februarie 2010, instituțiile de statistică ale statului raportau că în Statele Unite ale Americii era un șomaj de 10%, cifra reală a subutilizării forței de muncă era mai degrabă de 17% procente;[6] în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem. Există mai multe tipuri de șomaj: Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea șomajului. Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor). Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze și anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerințelor, vârstei, sănătății sau lipsa dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuție (salariu) mică. O altă cauză a șomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariția unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forței de muncă sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi, deși pe termen lung , automatizarea are drept consecință creșterea puterii de cumpărare a populației, reflectându-se în creșterea cantității și a diversitații bunurilor și serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața muncii (mai multe locuri de muncă).

măsuri de combatere

măsuri de combatere:1.Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piața economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor. In SUA această politică este mai flexibilă în comparație cu Europa, dacă această politică este aplicată rațional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea valutei. Acest fenomen bineînțeles nu așa de intens a fost observat începând din anul 1970 și în Germania când impozitele mari, șomajul care crește și salariile mari, ce determină ca prețurile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin în alte țări.2. O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcție de gradul ratei de inflație. Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare și neeficace. O altă măsură de reducere a șomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajați.

ambuteiaje

Write your title here

Compania TomTom, cunoscută în lume mai ales pentru serviciile şi sistemele de navigaţie pe care le oferă inclusiv în automobile, a prezentat un raport numit TomTom Traffic Index care detaliază situația traficului în 403 orașe din 56 de ţări din întreaga lume. Din păcate Chişinăul nu a fost şi nici nu este inclus aici, însă avem o analiză a aglomerației din Bucureşti.Metropola Mumbai ocupă locul de top în acest an. Şoferii de acolo trebuie să se aştepte ca în mediu să petreacă în trafic cu 65% mai mult timp decât cel planificat iniţial pentru călătorie. Următorul oraş în clasamentul global este capitala columbiană Bogota (63%), Lima din Peru (58%), New Delhi din India (58%) și capitala Rusiei, Moscova (56%). Acestea sunt primele cinci cele mai aglomerate oraşe din lume. În particular pe continentul european, un top cinci este compus din Moscova (56%), Istanbul (53%), București (48%), Sankt Petersburg (47%) și Kiev (46%), în timp ce oraşe ca Bruxelles (37%), Londra (37%) și Paris (36%) ocupă locurile 11, 12 și 13 respectiv. Ambuteiajele de pe drumuri au crescut la nivel global în ultimul deceniu și în aproape 75% din orașele pe care TomTom le include în noul raport de trafic au înregistrat creşteri în această privinţă sau şi-au menţinut un nivel stabil, în timp ce din 403 doar în 90 s-au înregistrat descreșteri. Revenind la capitala vecinilor de peste Prut, a 11-lea cel mai aglomerat oraş din cele 403, aflaţi că ziua cel mai puțin aglomerată în 2018 a fost 8 aprilie, iar ziua cea mai aglomerată 5 decembrie, cu un index de aglomerație de 84%. Dimineața, indicele de congestie este de 89%, iar seara 94%, timpul petrecut în plus în trafic fiind de 27-28 de minute. În 2017, Bucureștiul se afla al fel pe locul 3 în topul celor mai aglomerate din Europa şi pe locul 10 dintr-o listă de 376 de oraşe.

migrația și Criminalitatea

Imigranții au generat din partea populației din tările europene gazdă reacții diferite. Unii dintre membrii comunităților gazdă care au beneficiat de pe urma imigranților (i-au folosit ca mana de lucru ieftină) au profitat de situație si si-au dezvoltat afacerile sau si-au rezolvat problemele generate de lipsa fortei de muncă din unele sectoare. Alții, mai ales după criza economică recentă, și-au exprimat nemulțumirea față de faptul că își pierd locurile de muncă în favoarea imigrantilor dispuși să lucreze in condiții grele și pentru salarii mai mici. Imigrația afost preluată ca temă pentru discursuri și de către politicienii din țările afectate de migrație. Unii dintre ei au preferat să atragă atenția asupra consecințelor negative ale imigrației și au evidențiat relația dintre creșterea criminalității și imigrație. Această idee a fost surprinsă și de către unii cercetători europeni interesați de problematica imigranțilordin spațiul European. Castellanos atrăgea atenția asupra faptului că majoritatea italienilor asociau creșterea criminalității cu prezența imigranților în țara lor, iar această opinie a italienilor a fost rezultatul modului în care media italiană a prezentat imigranții (2006: 33-34). Întrucât discursurile politicienilor/cetățenilor/jurnalistilor au vehiculat frecvent ideea criminalității crescute în comunitățile care au un număr mare de imigranți, cercetătorii auîncercat să verifice această ipoteză. Puține au fost însă studiile din spațiul European care au abordat relația dintrecriminalitate si imigrație (Bell et al, 2010; Nunziata, 2015). Situația a fost ușor diferită în cazul studiilor care au pus în relație statutul de imigrant și expunerea la actele de violență a femeilor. Mai multe studii din spațiul European au atras atenția asupra violenței împotriva femeilor imigrante (Perez, 2012; Vives-Cases et al, 2009, 2014). Interesul cercetătorilor europeni pentru acest subiect a devenit însă mai pregnant după atacurile teroriste din 2015 petrecute în Paris. Confruntarea Europei cu noul val de migranti/refugiati, mai ales în 2015, a readus în discursurile publice corelatia dintre migranti/refugiati și criminalitate. Refugiatii/migranții au fost asociati cu teroristii dar și cu infractorii. Stirea publicată de presa germană, preluată rapid de toată presa internațională, conform căreia refugiatii/migranții au comis mai multe agresiuni sexuale asupra unor locuitoare din Köln (Germania) a întreținut discuțiile despre pericolul pe care-l reprezintă migranții pentru comunitatea europeană, în general, și pentru comunitățile afectate direct de fluxul migranților

Thanks!