„ALTĂ MATEMATICĂ”, N. STĂNESCU

Altă matematică. Nichita Stănescu

3. Identifică, în a doua strofă, cuvintele care alcătuiesc un câmp semantic asemănător celui din prima strofă (domeniul matematic)

2. Identifică în prima strofă, termenii care intră în câmpul semantic propriu unui anumit domeniu: matematica.

1. Care este tema poeziei lui Nichita Stănescu?

+info

+info

+info

+info

+info

5. Numiţi două mărci ale prezenţei eului liric în text.

4. Diferenţiază, în prima strofă, versurile prin care sunt numite operaţiile matematice de versurile în care se asociază elementele concrete.

8. Explică semnificaţiile simbolice ale cuvintelor minte şi inimă

7. Explică rolul interjecţiei „Ah!”

6. Extrageţi, din text, elementele care redau imaginea iubirii.

+info

+info

+info

10. Comentează versurile: „Numai tu şi cu mine/ înmulţiţi şi împărţiţi/adunaţi şi scăzuţi/rămânem aceiaşi...”

9. Motivează jocul asocierilor lexicale din a doua strofă a textului.

+info

+info

11. Identificaţi secvenţele textului liric.

12. Explicaţi în 4 – 5 rânduri semnificaţia titlului poeziei.

+info

+info

13. Evidenţiaţi două aspecte ale neomodernismului, prezente în poemul citat.

+info

+info

14. Precizează concluzia care se poate desprinde din acest text.

+info

Noi ştim că unu ori unu fac unu, dar un inorog ori o pară nu ştim cât face. Ştim că cinci fără patru fac unu, dar un nor fără o corabie nu ştim cât face. Ştim, noi ştim că opt împărţit la opt fac unu, dar un munte împărţit la o capră nu ştim cât face. Ştim că unu plus unu fac doi, dar eu şi cu tine, nu știm, vai, nu ştim cât facem.

Ah, dar o plapumă înmulţită cu un iepure face o roşcovană, desigur, o varză împărţită la un steag fac un porc, un cal fără un tramvai face un înger, o conopidă plus un ou, face un astragal... Numai tu şi cu mine înmulţiţi şi împărţiţi adunaţi şi scăzuţi rămânem aceiaşi... Pieri din mintea mea! Revino-mi în inimă! (Altă matematică. Nichita Stănescu)