Prezentare grad I Neculai

LUCRARE METODICO - ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: PROF. UNIV. DR. SIMONA MARINCANDIDAT: Prof. înv. preșcolar Miron (Neculai) Paula

MODALITĂȚI DE INTEGRARE A PREȘCOLARILOR ÎN ACTIVITĂȚILE INSTRUCTIV – EDUCATIVE DIN GRĂDINIȚĂ

CUPRINS

ARGUMENTCAPITOLUL 1: SOCIALIZAREA LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ. INTEGRAREA VIITOARE A COPILULUI1.1.Noutăți legislative și curriculare în învățământul preșcolar1.2.Educația timpurie – orientare națională și europeană1.3.Conceptul de socializare. Delimitare teoretică – fundamentală1.4.Grădinița și familia – factori principali în socializarea și integrarea copiilor1.4.1. Rolurile părinților în dezoltarea psihică a copilului1.4.2. Stilurile educative ale părinților și efectele lor asupra dezvoltării copilului CAPITOLUL 2: COPILUL PREȘCOLAR ȘI DEZVOLTAREA SA ÎN GRĂDINIȚĂ2.1. Integrarea preșcolarului în grădiniță 2.2. Formele de activitate ale preșcolarului2.3. Dezvoltarea socio – emoțională și psiho- motrică la vârsta preșcolară 2.3.1. Percepția spațiului și a timpului2.3.2. Perioada 3- 5/6 ani preșcolaritatea2.3.3 Abordări conceptuale ale limbajului 2.4. Relația educator- copil, parte integrantă a structurii procesului de învățământ2.4.1. Particularități ale relației educator – copil 2.4.2. Tipuri de relații educator – copil

CAPITOLUL 3: Studiu practic – aplicativ privind modalități de integrare a preșcolarilor în activitățile instructiv – educative din grădiniță3.1. Organizarea cercetării – Ipoteza, obiective, eșantion, metode, tehnici și instrumente utilizate 3.2. Etapele cercetării 3.3. Implementarea programului educațional „CÂNTĂM, NE DISTRĂM ... PE ȘTRUMFI ÎI INTEGRĂM” 3.3.1. Descrierea sintetică a programului educațional 3.3.2. Implementarea programului educațional 3.3.3. Prelucrarea și interpretarea datelor CAPITOLUL IV: Concluzii și recomandări 4.1. Concluzii specifice privind programul experimental „Cântăm, ne distrăm....pe ștrumfi îi integrăm” 4.2 Concluzii generale privind integrarea preșcolarilor în activitatea instructiv- educativă ANEXE BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Copilul, ca adult în devenire şi nu ca adult în miniatură, posedă însuşiri specifice datorate în primul rând vârstei şi apoi faptului că fiecare individ al speciei umane este unic, însuşiri care se vor transforma în comportamente adaptate sau inadaptate, în funcţie de calitatea influenţelor exercitate asupra lui. Deprinderile cu care copilul se naşte şi se dezvoltă sunt influenţate de anumite experienţe, pe măsură ce acesta se maturizează iar vulnerabilitatea sau vivacitatea înnăscută a lui interacţionează cu caracterul facilitator al mediului înconjurător. Sociabilitatea, ca trăsătură ce are capacitatea de a facilita adaptarea, se dezvoltă prin unificarea a numeroase deprinderi specifice, care au aceeaşi semnificaţie adaptativă generală pentru persoană, asfel încât sociabilitatea se structurează în funcţie de condiţiile mediului exterior. Prin prezenta lucrare am dorit să evidenţiez măsura în care activităţile desfăşurate în cadrul grădiniţei influenţează sociabilitatea, ca şi capacitate asociativă care îl determină pe copil să fie capabil să trăiască în asociere permanentă cu ceilalţi, să fie capabil de relatii prietenoase şi, în special, să dorească să întreţină legături cu semenii săi, implicându-se cu plăcere în această antrenare şi căutare de contacte şi relaţii sociale. Motivaţia temei este determinată de faptul că viitorul societăţii este reprezentat de copii, de dezvoltarea armonioasă a acestora depinzând evoluţia umanităţii. În acest sens relevarea semnificaţiilor posibile pentru această etapă de vârstă, a modificărilor ce se produc sub influenţa condiţiilor de mediu, a educaţiei, a culturii şi a rolurilor sociale exercitate asupra copilului este mai indicată decât necunoaşterea acestora, necunoaştere ce se poate solda cu dezechilibru şi neadaptare a conduitei umane în relaţiile cu mediul social.

Ipoteza cercetării

Prin programul educațional special conceput pentru grădiniță, „CÂNTĂM, NE DISTRĂM....PE STRUMFI ÎI INTEGRĂM!” influențăm pozitiv interesul preșcolarilor pentru implicarea în activitățile didactice, pentru integrarea în grupul de copii și pentru autocunoaștere, reușind să îi atragem mai ușor în activitățile propuse.

Obiectivele cercetării

O1 – Identificarea nivelului de integrare, socializare și autocunoaștere a copiilor preșcolari; O2 - Stabilirea gradului de variație a sociabilității preșcolarilor sub influența activităților din grădiniță; O3 – Elaborarea și implementarea programului educațional” CÂNTĂM, NE DISTRĂM....PE ȘTRUMFI ÎI INTEGRĂM”; O4 – Evidențierea rezultatelor și surprinderea eventualelor diferențe dintre fete și băieți, în ceea ce privește implicarea în activitățile didactice, integrarea în grupul de copii și autocunoașterea preșcolarilor.

Tipul cercetării

Cercetarea de față se include în sfera celor de tip experimental pedagogic, în funcție de obiectivele propuse, urmărind să pună în evidență importanța implementării în grădiniță a unui program educațional care să vizeze integrarea preșcolarilor în activitațile instructiv – educative.

Metode, tehnici și instrumente de cercetare

Pentru investigarea gradului și formelor de manifestare a sociabilității, ca și a conduitelor ce denotă sociabilitatea, am utilizat următoarea strategie de cercetare:-OBSERVAȚIA SISTEMATICĂ - ANCHETA - pe baza interviului - EXPERIMENTUL EDUCAȚIONAL/ PEDAGOGIC - Fișa de observație - Chestionarul - Fișa de apreciere a sociabilității copilului preșcolar

Variabilele

Variabila independentă este reprezentată de programul educațional „CÂNTĂM, NE DISTRĂM … PE ȘTRUMFI ÎI INTEGRĂM”, acesta presupunând inovația introdusă în scopul integrării și socializării preșcolarilor.

Variabilele dependente necontrolate sunt generate de influența factorilor bio- psiho-sociali: posibilitățile psiho – individuale, nivelul de educație și climatul socio – emoțional din mediul familial etc.

Coordonatele majore ale cercetării

Perioada de cercetare: Noiembrie 2019 – Mai 2020; Locul de desfășurare al cercetării: Grădinița cu Program Prelungit Nr. 30 Galați; Eșantion de subiecți: Grupa Mijlocie „ C” , alcătuită dintr-un număr de 30 de preșcolari cu vârste cuprinse între 4-5 ani.

ETAPELE CERCETĂRII

a) Etapa pre – experimentală( pretestul) în care am folosit metoda sociometrică pentru a verifica nivelul de integrare al preșcolarilor la început de an școlar.

b)Etapa experimentală a constat în desfășurarea unor activități și jocuri atent alese, cu scopul de a-i accepta pe toți colegii și de a se juca cu fiecare, indiferent de relațiile stabilite între ei.

c) Etapa post – experimentală (posttest) în care a fost scos în evidență nivelul de socializare și de integrare al preșcolarilor și au fost comparate rezultatele.

Etapa preexperimentală EVALUAREA INIȚIALĂ

Proba numărul 1 Am folosit metoda anchetei pe bază de interviu în care am discutat cu preșcolarii despre persoana lor: care este prenumele lor, câți ani au, cum se numesc părinții, unde locuiesc- la curte sau la bloc, care este culoarea lor preferată. Am completat Fișa de apreciere a sociabilității copiilor. Rezultatele se prezintă grafic în figura de mai jos.

Proba numărul 2 Am desfășurat o activitate practică în care i-am împarțit în două grupe: grupa fetelor și grupa băieților. Fiecare grupă a avut aceeași sarcină: 1. Uniți piesele astfel încât să obțineți silueta unui ștrumf/ a unei ștrumfițe; 2. Colorați, decupați, apoi lipiți diverse figuri geometrice pentra realiza îmbrăcămintea fiecărui personaj.

Comparativ, rezultatele obținute de fete și băieți se prezintă astfel:

Fetițele sunt individualiste, ele sunt mai dezinvolte decât băieții, s-au descurcat mai bine decât colegii lor în rezolvarea sarcinilor date, dar nu comunică între ele, vor singure să ducă la bun sfârșit sarcinile. Băieții sunt mai sociabili unii cu alții, comunică mai bine, se implică împreună în rezolvarea probelor, dar în comparație cu fetele au fost mai lenți.

ETAPA EXPERIMENTALĂ PROGRAMUL EDUCAȚIONAL „CÂNTĂM, NE DISTRĂM ... PE ȘTRUMFI ÎI INTEGRĂM!”

SCOPUL PROGRAMULUI: Acordarea tuturor preșcolarilor de șanse egale de dezvoltare, în funcție de ritmul propriu, prin participarea la activitățile desfășurate în grădiniță, în vederea cunoașterii și integrării școlare și sociale.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI EDUCAȚIONAL: • Atragerea copiilor în grădiniță; • Cunoașterea tuturor copiilor din grupă; • Implicarea preșcolarilor într-o gamă largă de activități educative, în vederea integrării; • Sensibilizarea copiilor cu privire la problemele semenilor lor – dezvoltarea empatiei; • Formarea competențelor de implicare activă, muncă în echipă; • Educarea spiritului de colaborare, prietenie, întrajutorare – cultivarea altruismului.

GRUP ȚINTĂ: • Beneficiari direcți: preșcolarii grupei Mijlocii “C” • Beneficiari indirecți: părinții copiilor.

EVALUAREA PROGRAMULUI: • Observarea sistematică a copiilor; • Completarea instrumentelor (fișa de apreciere a sociabilității preșcolarilor, fișa de observație a comportamentului copilului în timpul jocului, ancheta pe bază de interviu) • Expoziții cu desenele și lucrările realizate de copii; • Album cu fotografiile realizate pe tot parcursul activitaților; • Fișe de evaluare.

ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE: • Expoziții cu materialele rezultate în urma desfășurării activităților prevăzute în proiect; • Prezentarea proiectului în cadrul Comisiei metodice ale educatoarelor.

Programul educațional: „CÂNTĂM, NE DISTRĂM … PE ȘTRUMFI ÎI INTEGRĂM” cuprinde:

1. CUNOȘTI COPIII DIN GRUPA TA?

Sarcina didactică: * Recunoașterea tuturor copiilor din grupă ; * Alegerea colegilor cu care dorește să relaționeze. Regulile jocului: Educatoarea numește un copil. Acesta își va căuta (va numi) parteneri din grupa lui pentru a forma un cerc în mijlocul sălii de grupă (maxim 2-3 copii). Copiii aleși vor executa un scurt dans, o mișcare în cerc sau vor intona un cântec. La semnalul educatoarei, copiii se vor opri, se vor așeza pe scăunele și va fi numit un alt copil care-și va alege alți copii cu care va forma un cerc și se vor distra câteva minute. Jocul se repetă până când toți copiii sunt numiți. Concluzii: A fost un joc pe placul copiilor, reușind să se cunoască și să relaționeze unii cu alții, în funcție de afinități. Am putut observa cum își formează ei cercul de prieteni, cum se joacă, cum comunică între ei. Am fost surprinsă când au fost aleși copii mai timizi, de către copii timizi, dar și de copii îndrăzneți.

2. ALEGE-ȚI PARTENERUL!

Sarcina didactică: - găsirea unei perechi preferate, dintre copiii din grupă. Regulile jocului: Copilul care a primit de la educatoare jucăria, o oferă altui copil și împreună se joacă într-un loc amenajat în sala de grupă. Fiecare copil are dreptul să aleagă și să fie ales numai o singură dată. Concluzii: Prin acest joc, fiecare copil a văzut că are un coleg dornic să socializeze cu el și chiar s-au apropiat unii dintre ei. Bucuria lor era imensă în momentul în care colegi de la care nu se așteptau îi alegeau. La sfârșit, activitatea a adus zâmbete pe buzele tuturor copiilor, toți fiind aleși și având câte un partener de joacă.

3. JOS, SUS!

Scop: - Dezvoltarea mobilității copiilor; - Participarea la jocuri, implicându-se activ și respectând regulile . Desfășurarea jocului: Echipele, una lângă alta, au jucătorii aranjați în coloană câte unul, fiecare având câte o minge în mâini. Primul jucător al fiecărei echipe trimite mingea în spate, ridicând mâinile deasupra capului. Așa precedează pănă când mingea ajunge la toți copiii din echipă. Când mingea ajunge la ultimul copil, acesta o ia și o trimite în față rostogolind-o printre picioarele depărtate ale colegilor. Câștigă echipa care trimite corect prima mingea în față. Concluzii: Băieții s-au descurcat mai bine, au fost mai rapizi...le-a plăcut mai mult această întrecere, au comunicat mai bine și au câștigat. Fetele au respectat regulile jocului, dar au avut unele probleme la coordonare. I-am văzut mai implicați si mai integrați în grup.

4. DANSUL PRIETENIEI

Scop: - Executarea unor mișcări sugerate de textul cântecului; - Manifestarea creativității în activitățile diverse. Desfășurarea activității: Fiecare copil își alege un loc unde să danseze. Sunt atenți la versurile melodiei, apoi încep să danseze respectând conținutul cântecului. Duc mâinile în față, dansează sugestiv, apoi duc un picior în față. La refren relaționează unii cu alții, zâmbesc și se bucură. La sfârșit se iau de mână și se îmbrațișează pentru că așa spune textul, dar și pentru că simt că vor să facă acest lucru. Vom repeta acest dans până când își însușesc pașii. Sunt dezinvolți și fericiți. Se simt bine în compania colegilor și relaționează frumos unii cu ceilalți. Concluzii: Au dansat cu foarte mare plăcere, s-au bucurat de fiecare vers cântat. S-au luat de mâini și s-au îmbrațișat. Au fos dezinvolți s-a văzut bucuria pe chipul lor

Etapa post - experimentală (posttestul)

Activitatea „Să ne cunoaștem mai bine” - o activitate integrată în care s-au combinat activitatea de limbă și comunicare cu activitatea practică.

Scop: - educarea copiilor în vederea formării competențelor de socializare; - dezvoltarea capacității de a transmite mesaje.

Ulterior am completat fișa de apreciere a sociabilității copilului preșcolar, urmărind modul în care fiecare copil a participat la ele.

În urma aplicării testelor de evaluare finală la proba de evaluare finală am obținut următoarele rezultate:

Am constatat că toți copiii s-au adaptat, au cunoștințe suficiente, se joacă împreună fetele cu băieții, îndeplinesc sarcinile cu ușurință.

La fete se constată o evoluție în sens bun. Dacă la testarea inițială doar 5 fetițe au obținut punctaj maxim, la testarea finală numărul acestora a crescut la 8. Motivul este că au început să comunice mai bine între ele, s-au implicat mai mult în activități și au îndeplinit sarcinile cu mai multă responsabilitate, colaborând între ele. 2 fetițe au obținut între 40-49 puncte, la testarea inițială, numărul acestora crescând până la până 5 la testarea finală. Și aici fetele au lucrat responsabil, urmărind pașii corect pentru îndeplinirea cu sucees a sarcinilor primite.

La evaluarea finală, în urma activităților desfășurate, am constatat o evoluție a comportamentelor băieților. Am completat aceeași fișă de apreciere a sociabilității în care 4 băieți au obținut între 50-59 puncte, 10 au obținut între 40-49 puncte, iar 3 au obținut între 30-39 puncte. Asta înseamnă că s-au implicat mai mult în activități, au socializat mai bine, au venit cu propuneri și cu idei, toate acestea reușind să-i unească într-un tot unitar .

Se poate remarca că în urma programului educațional „Cântăm, ne distrăm ... pe ștrumfi îi integrăm”, bine implementat, rezultatele au crescut considerabil. Preșcolarii s-au integrat bine în colectiv, au stabilit relații unii cu ceilalți, dovedesc spontaneitate în a stabili relații, dovedesc autonomie, vin cu idei și propuneri. La sfârșitul experimentului, după ce copiii au participat la programul de lucru în care am integrat corespunzător jocurile didactice, s-au înregistrat rezultate foarte bune, au evoluat crescând gradul lor de socializare.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Activitǎțile desfǎșurate la clasǎ, bogate ȋn conținut, i-a pregǎtit pe copii pentru participarea independentǎ la organizarea vieții colectivului.

Prin intermediul jocurilor colective desfǎșurate copiii au luat contact cu alți copii de aceeași vârstǎ și s-au creat condiții favorabile pentru formarea anumitelor trǎsǎturi de caracter, necesare integrǎrii copilului ȋn societate.

În cadrul jocurilor, copiii au ȋnvǎțat sǎ-și asume responsabilitǎți privind ordinea obiectelor, sǎ respecte munca colegilor, sǎ fie buni și ȋnțelegǎtori, cinstiți, curajoși, respectuoși fațǎ de semenii lor.

În cadrul jocului s-a realizat comportarea conștientǎ a copiilor, care este o condiție esențialǎ a socializǎrii lor. Pentru a-și ȋnsuși anumite norme de comportare am oferit copiilor relații reciproce de ȋntrajutorare, de plasarea lui ȋn mediul de cunoaștere, pentru a-i face cunoștințǎ cu viața socialǎ.

Copiii au ajuns sǎ ȋnvețe sǎ se conducǎ dupǎ un sistem de reguli, sǎ se comporte ȋn acord cu ele. Dar pentru ca aceste reguli sǎ fie ȋnțelese, preșcolarii au fost ȋn permanențǎ antrenați ȋn activitǎți bazate pe fapte din viața realǎ, pe valori morale, pe baza cǎrora sǎ-și modeleze comportamentul.

Succint, pot spune că pentru acomodarea copilului la nou, este nevoie de câteva lucruri de care trebuie să ținem cont:  Furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze și să se joace fără restrângeri exagerate.  Integrarea în colectiv să se facă treptat, cu discuții în prealabil, copilul să știe ce îl așteaptă.  Acceptarea ideilor neobișnuite ale copilului, fără a judeca modul divergent în care acesta rezolvă o sarcină.  Încurajarea copiilor să pună cât mai multe întrebări.  Cultivarea independenței cognitive, a spontaneității și a autonomiei în învățare.

„Ieşind din mâinile mele nu va fi nici magistrat, nici soldat, nici preot, el va fi mai întâi OM.”

J.J.Rousseau