Dacia literară Mihail Kogălniceanu
idei esențiale, principii romantice
Specificul epocii. Particularitățile literaturii
Epoca pașoptistă
Cuprins
Etape și reprezentanți
Imagine fundamentală
Dacia literară
Atitudinea faţă de folclor
Domenii literare
Citat
Reprezentări în artă
Clasicismul
Romantismul
Pașoptism - Junimism
12
Reprezentanți
Poetul și prozatorul
10
11
Sinteză lucrări
13
MULȚUMESC!
Etape și reprezentanți
Imagine fundamentală
Literatura paşoptistă se dezvoltă sub semnul romantismului european şi parcurge un drum sinuos. După literatura anilor 1825-1830, care abundă în adaptări după străini, în special francezi, e de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaţa la drama Cromwell, de Victor Hugo, în 1827) şi articolul-program Introducţie, publicat de Kogălniceanu în 1840. Scriitorii români ai epocii asimilează rapid manifestul romantismului francez şi aplică principiile acestuia, cu particularităţile curentului naţional-popular de la revista Dacia literară.
Domenii literare
Proza
Poezia
Teatrul
Atitudinea faţă de folclor
Printre sursele de inspiraţie ale scriitorilor paşoptişti s-a numărat şi folclorul, rezultând perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor. Este modalitatea cea mai curată, mai sinceră şi mai completă prin care poporul român îşi exprimă sentimentele de dragoste, de ură, dorinţa de a lupta, de a se afirma, necazurile, bucuriile. Această comoară naţională demonstrază unitatea şi autenticitatea poporului român, precum şi caracterul rezistent şi dârzenia în faţa dificultăţilor şi a necazurilor.
Scriitorii preiau multe dintre aceste teme în operele lor, dovadă fiind poezia „Hora Unirii”, care are toate caracteristicele unei poezii populare – măsura, ritm, vers – aproape că nimeni nu mai ştie că de fapt a fost scrisă de către Vasile Alecsandri.
Hora Unirii (1857)
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
Principala idee a acestei poezii este unirea. Nu contează în ce parte a lumii se află românul, fie în Moldova, Ţara Românească, Transilvania, Bucovina, Franţa, Italia etc. , sufletul său va fi mereu alături de ţara şi poporul său. Românii sunt legaţi sufleteşte de locul lor de baştină. De aceea, timp de sute de ani, neamul românesc şi-a dat şi viaţa pentru Unitatea Naţională şi pentru libertate.
Expresia „mână cu mână” este simbolul reprezentativ al unirii şi al compromisului, hora ste dansul tradiţional de suflet. Soarele este speranţa. Devine martorul victoriei românilor, al puterii şi al frăţiei lor.
Soarta trebuie înfăptuită. Trebuie învins orice obstacol. Totul pentru libertate!
Greorghe Asachi:
„Doritori de a vedea așezată cultura neamului românesc pe trainice temeiuri, noi împărtașim aici portretul și însușirile neamului literat, pe care să aibă totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire”.
Romantismul
Romantismul este o mișcare artistică și filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului al XVIII–lea în Europa. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama umană, iubirea tragică și ideile utopice.
Trăsăturile definitorii ale romantismului sunt: cultivă sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare; lirismul ca expresie a subiectivității; fascinația misterului; evadarea din realitate în fantezie; respingerea regulilor impuse de clasicism; interesul pentru natură, trecutul istoric (Evul Mediu), folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul; preferința pentru personaje excepționale;
antiteza procedeu stilistic dominant; impuritatea genurilor și speciilor literare; speciile literare predilecte: drama, balada, nuvela, romanul, elegia, meditația, oda, satira;
varietatea registrelor stilistice (limbaj popular, termeni arhaici etc.).
{"type":"PreziDoc","doc":"<prezi version=\"2\" xmlns=\"http://prezi.com/schema/prezi/2\" xmlns:xsi=\"http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance\" xsi:schemaLocation=\"http://prezi.com/schema/prezi/2 http://prezi.com/schema/prezi/2\"><xFields><xField name=\"topicType\"><xEnum type=\"TopicType\" value=\"UnifiedSmartStructures\"/></xField><xField name=\"grouping\"><xEnum type=\"Grouping\" value=\"on\"/></xField><xField name=\"editorWorkflowMode\"><xEnum type=\"EditorWorkflowMode\" value=\"EditorPathV2\"/></xField><xField name=\"editorPath\"><xConstructor type=\"editorPath\" name=\"editorPathV2\"><xField name=\"steps\"><xArray><xConstructor type=\"editorPathStep\" name=\"flyToOverviewEp\"/></xArray></xField></xConstructor></xField></xFields><aspectRatio><aspectRatio value=\"16:9\"/></aspectRatio><documentStyle><documentStyle><fontClasses><array><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"title\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"subtitle_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"subtitle\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"body_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><name><string value=\"body\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"KomikaTitle\"/></fontFamily><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontClass></array></fontClasses><fontFamilies><array><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"Raleway\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"RobotoCondensed\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"KomikaTitle-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontFamily></array></fontFamilies></documentStyle></documentStyle><path><array><flyToOverview/></array></path><templateInfo><templateInfo><baseId><string value=\"business_plan_-_rings\"/></baseId><themeId><string value=\"not-used\"/></themeId></templateInfo></templateInfo><zObjects><array><zImage><id><string value=\"8B8E4CBEDBD2ECE83AFD4714FAA83997\"/></id><onlineAssetId><string value=\"5036173154\"/></onlineAssetId><onlineAssetUrl><string value=\"http://0103.static.prezi.com.s3.amazonaws.com/media/8/3/3/1ed970f43fd544ac1b6e049dba7e240866c2a.jpg\"/></onlineAssetUrl><offlineAssetId><string value=\"0.a41bcc21f7dbc\"/></offlineAssetId><assetSourceFilename><string value=\"image010.jpg\"/></assetSourceFilename><width><double value=\"330\"/></width><height><double value=\"223\"/></height><localToWorld><transform2D x=\"4285.265644690917\" y=\"4587.471815970848\" scale=\"0.7423470810820062\" rotation=\"0\"/></localToWorld></zImage></array></zObjects></prezi>","bounds":{"centerX":4285.265644690917,"centerY":4587.471815970848,"width":244.97453675706205,"height":165.5433990812874,"degrees":0},"parent":"D45657BA35C9A31CD0C047C2A141C837","parentBounds":{"centerX":4429.71939327308,"centerY":4587.471815970848,"width":561.3140811202638,"height":315.7391706301484,"degrees":0},"viewport":{"x":4148.965172297241,"y":4429.602230655772,"width":561.5084419516761,"height":315.7391706301487},"singlePageCopied":false}
{"type":"PreziDoc","doc":"<prezi version=\"2\" xmlns=\"http://prezi.com/schema/prezi/2\" xmlns:xsi=\"http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance\" xsi:schemaLocation=\"http://prezi.com/schema/prezi/2 http://prezi.com/schema/prezi/2\"><xFields><xField name=\"topicType\"><xEnum type=\"TopicType\" value=\"UnifiedSmartStructures\"/></xField><xField name=\"grouping\"><xEnum type=\"Grouping\" value=\"on\"/></xField><xField name=\"editorWorkflowMode\"><xEnum type=\"EditorWorkflowMode\" value=\"EditorPathV2\"/></xField><xField name=\"editorPath\"><xConstructor type=\"editorPath\" name=\"editorPathV2\"><xField name=\"steps\"><xArray><xConstructor type=\"editorPathStep\" name=\"flyToOverviewEp\"/></xArray></xField></xConstructor></xField></xFields><aspectRatio><aspectRatio value=\"16:9\"/></aspectRatio><documentStyle><documentStyle><fontClasses><array><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"title\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"subtitle_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"subtitle\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"body_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><name><string value=\"body\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"KomikaTitle\"/></fontFamily><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontClass></array></fontClasses><fontFamilies><array><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"Raleway\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"RobotoCondensed\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"KomikaTitle-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontFamily></array></fontFamilies></documentStyle></documentStyle><path><array><flyToOverview/></array></path><templateInfo><templateInfo><baseId><string value=\"business_plan_-_rings\"/></baseId><themeId><string value=\"not-used\"/></themeId></templateInfo></templateInfo><zObjects><array><zText><id><string value=\"D6ECA0B313A0D51B3DDA70E45ECBD6C7\"/></id><text><text><width>178.43881477192534</width><p><span size=\"22\"><![CDATA[Colonada lui Perrault]]></span></p></text></text><styleClasses><array><token value=\"body\"/></array></styleClasses><localToWorld><transform2D x=\"4285.108647865956\" y=\"4478.754184471258\" scale=\"0.8126538915540875\" rotation=\"0\"/></localToWorld></zText></array></zObjects></prezi>","bounds":{"centerX":4285.108647865956,"centerY":4478.754184471258,"width":145.00899722870412,"height":23.5788669648081,"degrees":0},"parent":"D45657BA35C9A31CD0C047C2A141C837","parentBounds":{"centerX":4429.71939327308,"centerY":4587.471815970848,"width":561.3140811202638,"height":315.7391706301484,"degrees":0},"viewport":{"x":4148.965172297241,"y":4429.602230655772,"width":561.5084419516761,"height":315.7391706301487},"singlePageCopied":false}
Libertatea conducând poporul, Eugène Delacroix
The Inspiration of a Poet
Nicolas Poussin, 1630
+info
+info
Next
Reprezentări în artă
Clasicismul
Clasicismul este un curent literar-artistic, având centrul de iradiere în Franța, ale cărui principii au orientat creația artistică europeană între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
Dimitrie Popovici spune astfel:
„clasic înseamnă ceva ce era de primul rang, ceea ce era perfect, ceea ce se putea da ca model în clase, iar autorii clasici erau cei ce stabileau modelele, cei ce deveneau autorități în genul lor”.
Trăsături dominante ale clasicismului: accentul pus pe raţionalitate în dauna pasiunii; cultivă legile armoniei, echilibrului, simetriei; personajele sunt construite ca eroi ideali, funcționând ca modele pentru societate;ele sunt animate de principii morale ferme (cinste, prietenie, adevăr, patriotism etc.); puritatea genurilor şi a speciilor; speciile utilizate (imn, odă, poem epic, tragedie) în tragedie se respectă regula celor trei unităţi:
Poetul și prozatorul
10
Poetul și prozatorul, din dorința de a-și înălța neamul, deschid noi dimensiuni, dar în același timp consolidează temelia culturii neamului, prin raportarea la elementul originar. Un exemplu semnificativ în acest sens este citatul lui Gheorghe Asachi:
„Doritori de a vedea așezată cultura neamului românesc pe trainice temeiuri, noi împărtașim aici portretul și însușirile neamului literat, pe care să aibă totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire”.
Majoritatea scriitorilor pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile în Franța.
Poetul este orientat spre atingearea zonelor abstracte, în timp ce prozatorul rămâne cantonat în realitate.
a indentitații noastre naționale și de modernizare a societații
o generație solidară, care participă activ la procesul de constituire armonioasă
Scriitorii pașoptisti reprezintă
Reține!
Reprezentanți
11
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacau - d.22 august 1890, Mircești, jud Iasi) a fost un poet, folclorist, om politic, diplomat și academician român, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România.
A fost unul dintre fruntaşii mişcării revoluţionare, redactând împreună cu Kogălniceanu "Dorinţele partidei naţionale din Moldova", principalul manifest al revoluţionarilor moldoveni.
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă. ipsum dolor sit amet
Costache Negruzzi (n. 1808, satul Hermeziu, județul Iași – d. 24 august 1868) a fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă.
Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul ” de C. Negruzzi apare în 1840 şi se încadrează tematic în categoria lucrărilor inspirate din istorie, pe linia recomandărilor pe care Kogalniceanu le făcea cunoscute in "Introductie" la “Dacia literara”.
În nuvela se îmbina, într-o reuşita sinteză, trasăturile a trei curente literare:
clasicismul
romantismul
reaslismul.
Deşi literatura română se afla, pe atunci, în plin proces de formare, Alexandru Lăpuşneanul este cea mai valoroasă nuvelă istorică, neântrecută până acum.
Publicată pentru prima oară în 1843, poezia "Zburătorul" , reprezintă capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu.
Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieşte primii fiori ai iubirii.
Poezia are un caracter dramatic care este atenuat de calmul naturii evocate în pastel şi de sclipirile de umor popular. Pe parcursul poemului se produce gradat trecerea de la psihologic la fantastic.
Textul în întregime este o scriere literara de excepție, un model pentru ceea ce trebuie să fie inspirația folclorica.
“Mezul iernei” este un pastel reprezentativ, datorită viziunii poetice clasiciste, a compoziţiei (alternanţa static-dinamic) şi prin faptul că înfăţişează frumuseţea iernii, anotimp evocat în mai multe creaţii ale poetului.
Tema poeziei este natura încremenită sub încleştarea gerului, care compune tabloul „fantastic" al nopţii de iarnă.
"Mezul iernei" de Vasile Alecsandri este un pastel reprezentativ prin echilibrul compoziţional și claritatea tabloului fantastic şi grandios al nopţii de iarnă.
Reprezentanți
11
Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania. A fost unul din conducătorii Revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj din mai
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Târgoviște, Țara Românească – d. 25 noiembrie 1885, București, România) a fost un poet și fabulist român. Se înscrie în generaţia scriitorilor paşoptişti, care au cultivat tema evocării istorice, a naturii meleagurilor româneşti, fiind animaţi de un adevărat şi înflăcărat patriotism.
Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chișinău, Imperiul Rus – d. 5 februarie 1859, Iași, Principatele Unite) a fost poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar român, ideolog al generaţiei de la 1848.
Poemul său „Un răsunet” scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele") şi denumit ulterior „Deşteaptă-te, române!” , a devenit imn revoluţionar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza” românilor. Din 1990, el a devenit imnul României.
Poezia "Umbra lui Mircea. La Cozia" a fost scrisă în urma unei călătorii pe care Alexandrescu a facut-o pe la mănăstirile din Oltenia, împreuna cu prietenul său, Ion Ghica. Deși a fost scrisă în 1842, poezia va fi publicată în 1844, în revista "Propășirea", editată de Mihail Kogalniceanu. Poezia este structurată în şaisprezece strofe şi este construită prin îmbinarea subtilă a mai multor specii romantice.
Este autorul volumului „Cântarea României”, vazuta drept cea mai reprezentativă opera pentru generaţia paşoptistă.
Ea adună principalele teme şi motive ce străbat literatura acestei perioade şi duce la cea mai înaltă expresie retorismul romantic.
Tema centrala a poemului este patria, privită în perspectiva gândirii și sentimentalitații romantice pașoptiste.
Pașoptism - Junimism
12
Deosebiri
Asemănări
1.atitudine:paşoptişti: exaltare,frenezie.junimişti: spirit critic,analitic,măsură,luciditate. 2.vârstă: paşoptişti: aproape adoleşcenţi. junimişti:tinereţe maturizată. 3.configurare estetică: paşoptişti:romantism. junimişti:adaugă romantismului elemente clasiciste dar şi realism în stadiul incipient.
VS
+info
+info
Sinteză lucrări
13
Scriitori reprezentativi:Poezie „Pasteluri” (Miezul Iernii, Sfârșit de toamnă, Malul Siretului, Iarna, Sania, Pe coastele Calabrei), „Doine și lăcrămioare” de Vasile Alecsandri
„Legenda ciocârliei” de Vasile Alecsandri
„Zburătorul”, „Poezie” de Ion Heliade Rădulescu „Fabule”, de Grigore Alexandrescu (Iepurele, ogarul și copoiul, Câinele și cățelul, Nebunia și amorul, Dreptatea leului, Privighetoarea și măgarul)
„Povestea vorbii”, de Anton Pann Proză
„Alexandru Lăpușneanu”, „Sobieski și românii”, „O alergare de cai” de Costache Negruzzi
„Memorial de călătorie”, de Grigore Alexandrescu
„Balta Albă”, „Buchetiera de la Florența” sau „Istoria unui galbân”
de Vasile Alecsandri Dramaturgie
„Despot-Vodă”, de Vasile Alecsandri
Mulțumesc!
Cosmina Mircea:
Literatura epocii pașoptiste
Cosmina Mircea
Created on September 8, 2020
Sinteză
Start designing with a free template
Discover more than 1500 professional designs like these:
View
Vaporwave presentation
View
Animated Sketch Presentation
View
Memories Presentation
View
Pechakucha Presentation
View
Decades Presentation
View
Color and Shapes Presentation
View
Historical Presentation
Explore all templates
Transcript
Dacia literară Mihail Kogălniceanu
idei esențiale, principii romantice
Specificul epocii. Particularitățile literaturii
Epoca pașoptistă
Cuprins
Etape și reprezentanți
Imagine fundamentală
Dacia literară
Atitudinea faţă de folclor
Domenii literare
Citat
Reprezentări în artă
Clasicismul
Romantismul
Pașoptism - Junimism
12
Reprezentanți
Poetul și prozatorul
10
11
Sinteză lucrări
13
MULȚUMESC!
Etape și reprezentanți
Imagine fundamentală
Literatura paşoptistă se dezvoltă sub semnul romantismului european şi parcurge un drum sinuos. După literatura anilor 1825-1830, care abundă în adaptări după străini, în special francezi, e de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaţa la drama Cromwell, de Victor Hugo, în 1827) şi articolul-program Introducţie, publicat de Kogălniceanu în 1840. Scriitorii români ai epocii asimilează rapid manifestul romantismului francez şi aplică principiile acestuia, cu particularităţile curentului naţional-popular de la revista Dacia literară.
Domenii literare
Proza
Poezia
Teatrul
Atitudinea faţă de folclor
Printre sursele de inspiraţie ale scriitorilor paşoptişti s-a numărat şi folclorul, rezultând perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor. Este modalitatea cea mai curată, mai sinceră şi mai completă prin care poporul român îşi exprimă sentimentele de dragoste, de ură, dorinţa de a lupta, de a se afirma, necazurile, bucuriile. Această comoară naţională demonstrază unitatea şi autenticitatea poporului român, precum şi caracterul rezistent şi dârzenia în faţa dificultăţilor şi a necazurilor. Scriitorii preiau multe dintre aceste teme în operele lor, dovadă fiind poezia „Hora Unirii”, care are toate caracteristicele unei poezii populare – măsura, ritm, vers – aproape că nimeni nu mai ştie că de fapt a fost scrisă de către Vasile Alecsandri. Hora Unirii (1857) Hai să dăm mână cu mână Cei cu inimă română, Să-nvârtim hora frăţiei Pe pământul României! Iarba rea din holde piară! Piară duşmănia-n ţară! Între noi să nu mai fie Decât flori şi omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Şi la viaţă cu unire, Şi la moarte cu-nfrăţire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi şi la durere. Unde-s doi, puterea creşte Şi duşmanul nu sporeşte! Amândoi suntem de-o mamă, De-o făptură şi de-o seamă, Ca doi brazi într-o tulpină, Ca doi ochi într-o lumină. Amândoi avem un nume, Amândoi o soartă-n lume. Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, În noi doi un suflet bate! Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare, Şi să vadă sfântul soare Într-o zi de sărbătoare Hora noastră cea frăţească Pe câmpia românească! Principala idee a acestei poezii este unirea. Nu contează în ce parte a lumii se află românul, fie în Moldova, Ţara Românească, Transilvania, Bucovina, Franţa, Italia etc. , sufletul său va fi mereu alături de ţara şi poporul său. Românii sunt legaţi sufleteşte de locul lor de baştină. De aceea, timp de sute de ani, neamul românesc şi-a dat şi viaţa pentru Unitatea Naţională şi pentru libertate. Expresia „mână cu mână” este simbolul reprezentativ al unirii şi al compromisului, hora ste dansul tradiţional de suflet. Soarele este speranţa. Devine martorul victoriei românilor, al puterii şi al frăţiei lor. Soarta trebuie înfăptuită. Trebuie învins orice obstacol. Totul pentru libertate!
Greorghe Asachi: „Doritori de a vedea așezată cultura neamului românesc pe trainice temeiuri, noi împărtașim aici portretul și însușirile neamului literat, pe care să aibă totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire”.
Romantismul
Romantismul este o mișcare artistică și filozofică apărută în ultimele decenii ale secolului al XVIII–lea în Europa. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama umană, iubirea tragică și ideile utopice.
Trăsăturile definitorii ale romantismului sunt: cultivă sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare; lirismul ca expresie a subiectivității; fascinația misterului; evadarea din realitate în fantezie; respingerea regulilor impuse de clasicism; interesul pentru natură, trecutul istoric (Evul Mediu), folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul; preferința pentru personaje excepționale; antiteza procedeu stilistic dominant; impuritatea genurilor și speciilor literare; speciile literare predilecte: drama, balada, nuvela, romanul, elegia, meditația, oda, satira; varietatea registrelor stilistice (limbaj popular, termeni arhaici etc.).
{"type":"PreziDoc","doc":"<prezi version=\"2\" xmlns=\"http://prezi.com/schema/prezi/2\" xmlns:xsi=\"http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance\" xsi:schemaLocation=\"http://prezi.com/schema/prezi/2 http://prezi.com/schema/prezi/2\"><xFields><xField name=\"topicType\"><xEnum type=\"TopicType\" value=\"UnifiedSmartStructures\"/></xField><xField name=\"grouping\"><xEnum type=\"Grouping\" value=\"on\"/></xField><xField name=\"editorWorkflowMode\"><xEnum type=\"EditorWorkflowMode\" value=\"EditorPathV2\"/></xField><xField name=\"editorPath\"><xConstructor type=\"editorPath\" name=\"editorPathV2\"><xField name=\"steps\"><xArray><xConstructor type=\"editorPathStep\" name=\"flyToOverviewEp\"/></xArray></xField></xConstructor></xField></xFields><aspectRatio><aspectRatio value=\"16:9\"/></aspectRatio><documentStyle><documentStyle><fontClasses><array><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"title\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"subtitle_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"subtitle\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"body_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><name><string value=\"body\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"KomikaTitle\"/></fontFamily><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontClass></array></fontClasses><fontFamilies><array><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"Raleway\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"RobotoCondensed\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"KomikaTitle-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontFamily></array></fontFamilies></documentStyle></documentStyle><path><array><flyToOverview/></array></path><templateInfo><templateInfo><baseId><string value=\"business_plan_-_rings\"/></baseId><themeId><string value=\"not-used\"/></themeId></templateInfo></templateInfo><zObjects><array><zImage><id><string value=\"8B8E4CBEDBD2ECE83AFD4714FAA83997\"/></id><onlineAssetId><string value=\"5036173154\"/></onlineAssetId><onlineAssetUrl><string value=\"http://0103.static.prezi.com.s3.amazonaws.com/media/8/3/3/1ed970f43fd544ac1b6e049dba7e240866c2a.jpg\"/></onlineAssetUrl><offlineAssetId><string value=\"0.a41bcc21f7dbc\"/></offlineAssetId><assetSourceFilename><string value=\"image010.jpg\"/></assetSourceFilename><width><double value=\"330\"/></width><height><double value=\"223\"/></height><localToWorld><transform2D x=\"4285.265644690917\" y=\"4587.471815970848\" scale=\"0.7423470810820062\" rotation=\"0\"/></localToWorld></zImage></array></zObjects></prezi>","bounds":{"centerX":4285.265644690917,"centerY":4587.471815970848,"width":244.97453675706205,"height":165.5433990812874,"degrees":0},"parent":"D45657BA35C9A31CD0C047C2A141C837","parentBounds":{"centerX":4429.71939327308,"centerY":4587.471815970848,"width":561.3140811202638,"height":315.7391706301484,"degrees":0},"viewport":{"x":4148.965172297241,"y":4429.602230655772,"width":561.5084419516761,"height":315.7391706301487},"singlePageCopied":false}
{"type":"PreziDoc","doc":"<prezi version=\"2\" xmlns=\"http://prezi.com/schema/prezi/2\" xmlns:xsi=\"http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance\" xsi:schemaLocation=\"http://prezi.com/schema/prezi/2 http://prezi.com/schema/prezi/2\"><xFields><xField name=\"topicType\"><xEnum type=\"TopicType\" value=\"UnifiedSmartStructures\"/></xField><xField name=\"grouping\"><xEnum type=\"Grouping\" value=\"on\"/></xField><xField name=\"editorWorkflowMode\"><xEnum type=\"EditorWorkflowMode\" value=\"EditorPathV2\"/></xField><xField name=\"editorPath\"><xConstructor type=\"editorPath\" name=\"editorPathV2\"><xField name=\"steps\"><xArray><xConstructor type=\"editorPathStep\" name=\"flyToOverviewEp\"/></xArray></xField></xConstructor></xField></xFields><aspectRatio><aspectRatio value=\"16:9\"/></aspectRatio><documentStyle><documentStyle><fontClasses><array><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"title\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"subtitle_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight><name><string value=\"subtitle\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"Raleway\"/></fontFamily><name><string value=\"body_2\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"RobotoCondensed\"/></fontFamily><name><string value=\"body\"/></name></fontClass><fontClass><fontFamily><string value=\"KomikaTitle\"/></fontFamily><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontClass></array></fontClasses><fontFamilies><array><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"Raleway-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"Raleway\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Bold.keg\"/></fontSrc><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-BoldItalic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle><fontWeight><fontWeight value=\"bold\"/></fontWeight></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Italic.keg\"/></fontSrc><fontStyle><fontStyle value=\"italic\"/></fontStyle></fontFace><fontFace><fontSrc><string value=\"RobotoCondensed-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"RobotoCondensed\"/></name></fontFamily><fontFamily><fontFaces><array><fontFace><fontSrc><string value=\"KomikaTitle-Regular.keg\"/></fontSrc></fontFace></array></fontFaces><name><string value=\"KomikaTitle\"/></name></fontFamily></array></fontFamilies></documentStyle></documentStyle><path><array><flyToOverview/></array></path><templateInfo><templateInfo><baseId><string value=\"business_plan_-_rings\"/></baseId><themeId><string value=\"not-used\"/></themeId></templateInfo></templateInfo><zObjects><array><zText><id><string value=\"D6ECA0B313A0D51B3DDA70E45ECBD6C7\"/></id><text><text><width>178.43881477192534</width><p><span size=\"22\"><![CDATA[Colonada lui Perrault]]></span></p></text></text><styleClasses><array><token value=\"body\"/></array></styleClasses><localToWorld><transform2D x=\"4285.108647865956\" y=\"4478.754184471258\" scale=\"0.8126538915540875\" rotation=\"0\"/></localToWorld></zText></array></zObjects></prezi>","bounds":{"centerX":4285.108647865956,"centerY":4478.754184471258,"width":145.00899722870412,"height":23.5788669648081,"degrees":0},"parent":"D45657BA35C9A31CD0C047C2A141C837","parentBounds":{"centerX":4429.71939327308,"centerY":4587.471815970848,"width":561.3140811202638,"height":315.7391706301484,"degrees":0},"viewport":{"x":4148.965172297241,"y":4429.602230655772,"width":561.5084419516761,"height":315.7391706301487},"singlePageCopied":false}
Libertatea conducând poporul, Eugène Delacroix
The Inspiration of a Poet Nicolas Poussin, 1630
+info
+info
Next
Reprezentări în artă
Clasicismul
Clasicismul este un curent literar-artistic, având centrul de iradiere în Franța, ale cărui principii au orientat creația artistică europeană între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
Dimitrie Popovici spune astfel: „clasic înseamnă ceva ce era de primul rang, ceea ce era perfect, ceea ce se putea da ca model în clase, iar autorii clasici erau cei ce stabileau modelele, cei ce deveneau autorități în genul lor”.
Trăsături dominante ale clasicismului: accentul pus pe raţionalitate în dauna pasiunii; cultivă legile armoniei, echilibrului, simetriei; personajele sunt construite ca eroi ideali, funcționând ca modele pentru societate;ele sunt animate de principii morale ferme (cinste, prietenie, adevăr, patriotism etc.); puritatea genurilor şi a speciilor; speciile utilizate (imn, odă, poem epic, tragedie) în tragedie se respectă regula celor trei unităţi:
Poetul și prozatorul
10
Poetul și prozatorul, din dorința de a-și înălța neamul, deschid noi dimensiuni, dar în același timp consolidează temelia culturii neamului, prin raportarea la elementul originar. Un exemplu semnificativ în acest sens este citatul lui Gheorghe Asachi: „Doritori de a vedea așezată cultura neamului românesc pe trainice temeiuri, noi împărtașim aici portretul și însușirile neamului literat, pe care să aibă totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire”. Majoritatea scriitorilor pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile în Franța. Poetul este orientat spre atingearea zonelor abstracte, în timp ce prozatorul rămâne cantonat în realitate.
a indentitații noastre naționale și de modernizare a societații
o generație solidară, care participă activ la procesul de constituire armonioasă
Scriitorii pașoptisti reprezintă
Reține!
Reprezentanți
11
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacau - d.22 august 1890, Mircești, jud Iasi) a fost un poet, folclorist, om politic, diplomat și academician român, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România. A fost unul dintre fruntaşii mişcării revoluţionare, redactând împreună cu Kogălniceanu "Dorinţele partidei naţionale din Moldova", principalul manifest al revoluţionarilor moldoveni.
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă. ipsum dolor sit amet
Costache Negruzzi (n. 1808, satul Hermeziu, județul Iași – d. 24 august 1868) a fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă.
Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul ” de C. Negruzzi apare în 1840 şi se încadrează tematic în categoria lucrărilor inspirate din istorie, pe linia recomandărilor pe care Kogalniceanu le făcea cunoscute in "Introductie" la “Dacia literara”. În nuvela se îmbina, într-o reuşita sinteză, trasăturile a trei curente literare: clasicismul romantismul reaslismul. Deşi literatura română se afla, pe atunci, în plin proces de formare, Alexandru Lăpuşneanul este cea mai valoroasă nuvelă istorică, neântrecută până acum.
Publicată pentru prima oară în 1843, poezia "Zburătorul" , reprezintă capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu. Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieşte primii fiori ai iubirii. Poezia are un caracter dramatic care este atenuat de calmul naturii evocate în pastel şi de sclipirile de umor popular. Pe parcursul poemului se produce gradat trecerea de la psihologic la fantastic. Textul în întregime este o scriere literara de excepție, un model pentru ceea ce trebuie să fie inspirația folclorica.
“Mezul iernei” este un pastel reprezentativ, datorită viziunii poetice clasiciste, a compoziţiei (alternanţa static-dinamic) şi prin faptul că înfăţişează frumuseţea iernii, anotimp evocat în mai multe creaţii ale poetului. Tema poeziei este natura încremenită sub încleştarea gerului, care compune tabloul „fantastic" al nopţii de iarnă. "Mezul iernei" de Vasile Alecsandri este un pastel reprezentativ prin echilibrul compoziţional și claritatea tabloului fantastic şi grandios al nopţii de iarnă.
Reprezentanți
11
Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania. A fost unul din conducătorii Revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj din mai
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Târgoviște, Țara Românească – d. 25 noiembrie 1885, București, România) a fost un poet și fabulist român. Se înscrie în generaţia scriitorilor paşoptişti, care au cultivat tema evocării istorice, a naturii meleagurilor româneşti, fiind animaţi de un adevărat şi înflăcărat patriotism.
Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chișinău, Imperiul Rus – d. 5 februarie 1859, Iași, Principatele Unite) a fost poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar român, ideolog al generaţiei de la 1848.
Poemul său „Un răsunet” scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele") şi denumit ulterior „Deşteaptă-te, române!” , a devenit imn revoluţionar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza” românilor. Din 1990, el a devenit imnul României.
Poezia "Umbra lui Mircea. La Cozia" a fost scrisă în urma unei călătorii pe care Alexandrescu a facut-o pe la mănăstirile din Oltenia, împreuna cu prietenul său, Ion Ghica. Deși a fost scrisă în 1842, poezia va fi publicată în 1844, în revista "Propășirea", editată de Mihail Kogalniceanu. Poezia este structurată în şaisprezece strofe şi este construită prin îmbinarea subtilă a mai multor specii romantice.
Este autorul volumului „Cântarea României”, vazuta drept cea mai reprezentativă opera pentru generaţia paşoptistă. Ea adună principalele teme şi motive ce străbat literatura acestei perioade şi duce la cea mai înaltă expresie retorismul romantic. Tema centrala a poemului este patria, privită în perspectiva gândirii și sentimentalitații romantice pașoptiste.
Pașoptism - Junimism
12
Deosebiri
Asemănări
1.atitudine:paşoptişti: exaltare,frenezie.junimişti: spirit critic,analitic,măsură,luciditate. 2.vârstă: paşoptişti: aproape adoleşcenţi. junimişti:tinereţe maturizată. 3.configurare estetică: paşoptişti:romantism. junimişti:adaugă romantismului elemente clasiciste dar şi realism în stadiul incipient.
VS
+info
+info
Sinteză lucrări
13
Scriitori reprezentativi:Poezie „Pasteluri” (Miezul Iernii, Sfârșit de toamnă, Malul Siretului, Iarna, Sania, Pe coastele Calabrei), „Doine și lăcrămioare” de Vasile Alecsandri „Legenda ciocârliei” de Vasile Alecsandri „Zburătorul”, „Poezie” de Ion Heliade Rădulescu „Fabule”, de Grigore Alexandrescu (Iepurele, ogarul și copoiul, Câinele și cățelul, Nebunia și amorul, Dreptatea leului, Privighetoarea și măgarul) „Povestea vorbii”, de Anton Pann Proză „Alexandru Lăpușneanu”, „Sobieski și românii”, „O alergare de cai” de Costache Negruzzi „Memorial de călătorie”, de Grigore Alexandrescu „Balta Albă”, „Buchetiera de la Florența” sau „Istoria unui galbân” de Vasile Alecsandri Dramaturgie „Despot-Vodă”, de Vasile Alecsandri
Mulțumesc!
Cosmina Mircea: