PANTEONUL GRECO-ROMAN 7-8

PRESENTATION

PANTEONUL GRECO-ROMAN

IMAGINE A UNIVERSULUI ȘI A SOCIETĂȚII UMANE. ZEI ȘI EROI - FUNCȚII ȘI MITURI FUNDAMENTALE

START

INDEX

SECȚIUNI

ZEITĂȚILE GRECO-ROMANE

disputationes

APLICAȚII

DESCOPĂR ȘI ÎNVĂȚ

PROFESOR

IMAGINI

gRATIAS AGO

ViDEO

PANTEONUL GRECO-ROMAN CORESPONDENȚE

secțiunea 1

JUPITER ZEU SUPREM MARTE ZEUL RĂZBOIULUI DIANA ZEIȚA PĂDURII ȘI A VÂNĂTORII MERCUR ZEUL COMERȚULUI VENUS ZEIȚA FRUMUSEȚII FORTUNA ZEIȚA NOROCULUI NEPTUN ZEUL MĂRII BACHUS ZEUL VINULUI ȘI AL PETRECERILOR

ZEUS ARES ARTEMIS HERMES AFRODITA TYCHE POSEIDON DYONISOS

SECȚIUNEA 1

PANTEONUL GRECO-ROMAN Jupiter, zeul cerului senin, era adorat la început ca zeu al agriculturii şi, de asemenea, ca zeu al ploii şi al luminii. El ocrotea ogoarele bogate şi umbroase. Marte era cel mai popular zeu, deoarece aceştia erau un popor războinic.Vesta era vechea zeiţă romană a focului sacru. Minerva ocrotea meşteşugurile, iubea poezia, iar Venus era vechea zeiţă a vegetaţiei şi reprezenta sentimentul iubirii.

SECȚIUNEA 1

PANTEONUL GRECO-ROMAN

Quirinus a fost un zeu roman războinic. A fost preluat din mitologia sabină, identificat ulterior fie cu Marte (a cărui dublură a fost inițial), fie cu Ianus, iar după moartea lui Romulus, supranume acordat acestui rege legendar. Mai târziu a fost inclus în marea triadă supremă romană (alături de Jupiter și Marte).

PANTEONUL GRECO-ROMAN

SECȚIUNEA 1

În mitologia romană, Fortuna (echivalent Tyche, la greci) era personificarea norocului. Conform tradiției, cultul său a fost introdus Romei de către Servius Tullius. Fortuna avea un templu în Forum Boarium și un sanctuar public pe Quirinalis. Acolo, norocul era ales de un copil mic care alegea între diferitele ramuri de stejar pe care, eventual, erau scrise diverse lucruri.În întreaga lume romană, Fortuna era venerată în multe sanctuare, sub variate denumiri care îi erau aplicate conform diferitelor circumstanțe ale vieții în care se spera că influența sa va avea un efect pozitiv.

DESCOPĂR ȘI ÎNVĂȚ

Grecii și romanii, popoare politeiste, venerau o mulțime de zei care reprezentau fie forțe ale naturii, fie strămoși iluștri (eroi). Cei mai importanți erau zeii care locuiau în Olimp, munte din N-E Greciei. Lumea zeilor era dominată de antropocentrism. Această concepție, întâlnită și la romani, a modelat întreaga lume antică, dar și pe cea în care trăim. Conform acestei concepții, scopul tuturor acțiunilor umane din societatea noastră este omul însuși.

descopăr și învăț

Romanii au preluat antropocentrismul religios prin contact direct cu grecii. Înainte, ei își imaginau zeii ca pe niște ființe abstracte. La Roma, cei mai importanți zei aparțineau triadei capitoline - Iupiter, Marte, Quirinus, ca apoi să fie alcătuită din Iupiter, Iuno și Minerva.

Descopăr și învăț

Atât grecii, cât și romanii făceau o distincție clară între mitologie și religie. Mitologia era o serie de povești ce explicau lumea, și mai ales lumea zeilor. Religia se desfășura în cadre stabilite în mod tradițional. Mitologia greco-romană a influențat foarte mult literatura universală, care a folosit-o ca sursă pentru nenumărate producții ulterioare.

IMAGINI

PANTEONUL GRECO-ROMAN

APOLLO - zeul zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și muzicii. Era identificat cu Soarele.

BACHUS la romani / DYONISOS la greci - zeul vinului și al beției.

IMAGINI

PANTEONUL GRECO-ROMAN

Iupiter

IMAGINI

ZEIȚELE GRECO-ROMANE

MINERVA, VENUS, VESTA, FORTUNA

ZEII DIN MITOLOGIA GREACĂ

VIDEO

Din operele studiate până acum sau din cărțile citite de tine , ce mituri greco-romane îți amintești? Alege un mit pe care să ni-l împărtășești!

DISPUTATIONEM

Profesor Elena Contoman

Labor omnia vicit improbus. Munca asiduă le-a învins pe toate.

GRATIAS AGO!