ERORI IN ARGUMENTARE. SOFISMELE DE RELEVANȚĂ

ERORI DE ARGUMENTARE

ISTRATE DOINA MIRABELA DISCIPLINA: LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE L.T.A. DUMITRU MOȚOC, GALAȚI

SOFISMELE DE RELEVANȚĂ

Evaluarea raționamentelor poate duce uneori și la descoperirea unor erori. Clasificarea acestor erori se face după cel puțin două criterii:1. după cauza care le produce: - erori formale - au drept cauză încălcarea regulilor ce vizează corectitudinea raționamentelor; - erori materiale: au drept cauze principale utilizarea greșită a limbajului, propoziții neclare etc. 2. dupa prezența/absența intenției de a greși: - sofisme: erori făcute în mod intenționat -paralogisme: erori făcute în mod neintenționat.

Există mai multe tipuri de sofisme.Astăzi vom discuta despre sofismele de relevanță.

În cazul sofismelor de relevanță premisele pot fi adevărate, dar sunt irelevante pentru concluzie.

Există mai multe tipuri de sofisme de relevanță:

1. Argumentul relativ la persoană (atacul la persoană): se atacă persoana, și nu argumentul susținut de persoană:Exemple: Acest om nu poate avea idei inovatoare, pentru că este prea bătrân. El nu știe să facă adunări și scăderi, pentru că a fost corigent. Această fată nu poate să cânte, pentru că este oarbă.

2. Argument relativ la forță: se face apel la forță, teamă, șantaj, amenințare pentru a impune cuiva o anumită părere, regulă. Exemple: Dacă nu faci ceea ce iți spun, te concediez! Dacă nu-mi dai tema, te bat! Dacă mai rămâi corigent, te dau afară din casă!

3. Argument relativ la modestie: în justificarea unei opinii se face apel la o autoritate care nu e competentă în acel domeniu. ex: Profesorul de latină ne-a spus că dezvoltarea economică a unei țări ține de creșterea investițiilor. Dacă ne-a spus profesorul, este evident că așa e!

4. Argument relativ la milă: se face apel laemoții, însă emoțiile nu sunt argumente raționale care pot întemeia cu adevărat o concluzie.ex: apare îndeosebi în cazul cerșetorilor, în pledoariile avocaților Mi-aș dori și eu un telefon performant; dacă nu-mi luați, o să fiu supărat pe voi toată viața! Vă rog să nu ma lăsați corigent, pentru că este mama grav bolnavă.

5. Argumentul relativ la popor: se justifică o opinie, făcându-se apel la ce spune ”toată lumea”. Ex: apare mai ales în discurile politicienilor sau în reclame. Votați-mă cu încredere! Toți oamenii de bună credință mă votează! Toată lumea apreciază produsele noastre! De aceea, vă recomandăm să cumpărați de la noi!

6. Argumentul relativ la ignoranță: ne propune să acceptăm adevărul sau falsul unei propoziţii pentru că nici un oponent nu a dovedit sau nu poate dovedi contrariul. ex: Cosmonauţii sovietici nu l-au întâlnit pe Dumnezeu în cosmos. Deci Dumnezeu nu există. Nimeni nu a dovedit concludent că nu există extratereştri. Deci extratereştrii există. Mai există oameni total corecți, pentru că nimeni nu a demonstrat că nu mai există.

TEMĂ: PORNIND DE LA EXEMPLELE OFERITE LA SOFISMELE DE RELEVANȚĂ, CONSTRUIȚI ȘI VOI CÂTE 2 EXEMPLE PENTRU FIECARE ÎN PARTE.